examen Flashcards

1
Q
1. Procedurile la care Foucault se referă au rolul de:
● a conjura puterile discursului
● a-i stăpâni evenimentul aleator
● a lupta împotriva instituțiilor
● a îngrădi libertatea de expresie
A

● a conjura puterile discursului

● a îngrădi libertatea de expresie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
in viziunea lui Culler, principala cauză a rezistenței la teorie
este:
● dificultatea
● lipsa dovezilor științifice
● imposibilitatea de a o controla
● Inutilitatea
A

● imposibilitatea de a o controla

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
3. Paradigma modernității nu este dată pentru Agamben de:
● actul emancipator al Revoluției
● progresul tehnologic
● figura Cetății
● spațiul lagărului
A

● actul emancipator al Revoluției
● progresul tehnologic
● figura Cetății

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q
  1. În viziunea lui Rancière, politica-poliție e definită de:
    ● tendința spre consens
    ● naturalizarea ordinii
    ● tipologizarea, numărarea și clasarea indivizilor
    ● reconfigurarea cadrelor sensibilului
A

● tendința spre consens
● naturalizarea ordinii
● tipologizarea, numărarea și clasarea indivizilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q
5. Alegeți conceptele care sunt discutate de Judith Butler:
● norme de recunoaștere
● viață precară
● jelire
● Simptom
A

● norme de recunoaștere
● viață precară
● jelire

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q
6. Pentru Foucault, puterea:
● este o strategie
● este o proprietate a suveranului
● e definită și reglată prin legi
● se aplică exclusiv de sus în jos
A

● este o strategie

● e definită și reglată prin legi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

. Pentru Derrida, doliul este:
● jelirea absenței celuilalt
● o traumă la care inconștientul se adaptează
● esența experienței celuilalt ca alteritate
● Imposibil

A

● esența experienței celuilalt ca alteritate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Punctum-ul:
    ● nu este intenționat de fotograf
    ● poate fi detectat printr-un studiu arheologic
    ● poate fi descoperit printr-un delir schizofren
    ● necesită afectul subiectului privitor
A

● nu este intenționat de fotograf

● necesită afectul subiectului privitor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
9. Opera lui Kafka este, conform lui Deleuze și Guattari:
● o galerie
● o potecă
● un rizom
● o structură molară
A

● un rizom

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
10. Istoricul pentru Didi-Huberman:
● practică o poetică
● practică o știință
● are o detașare obiectivă
● nu circumscrie exact obiectul
A

● practică o poetică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Conform lui Judith Butler, ceea ce simțim:
    ● este condiționat de felul cum interpretăm lumea din jur
    ● poate fi explicat printr-o viziune psihanalitică
    ● e expus prin relația dintre studium și punctum
    ● ține de natura noastră de individualități libere
A

● este condiționat de felul cum interpretăm lumea din jur

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
12. Modernitatea e definită drept lumea sub dominația fantasmagoriei de:
● Roland Barthes
● Arthur Rimbaud
● Alain Badiou
● Charles Baudelaire
A

● Charles Baudelaire

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
13. Între dimensiunile eticii evidențiate de Badiou fac(e) parte:
● curajul
● eroismul
● moderația
● Discernămîntul
A

● curajul
● moderația
● Discernămîntul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
14. Filosofia de Stat este:
● bazată pe putere
● legislatoare
● bazată pe identități
● bazată pe forță
A

● bazată pe putere

● legislatoare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. Voința de adevăr se referă la:
    ● modul de valorizare a cunoașterii într-o societate
    ● viziunea științifică asupra lumii
    ● corectitudine politică
    ● posibilitatea de a alege adevărul prin discurs
A

● modul de valorizare a cunoașterii într-o societate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
  1. Pentru Alain Badiou, este corect:
    ● cuvîntul știință obliterează cuvîntul tehnică
    ● realismul înseamnă a cere ceea ce e posibil
    ● numele cultură îl obliterează pe cel de artă
    ● problema-cheie a eticii este diferența
A

● numele cultură îl obliterează pe cel de artă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q
  1. Conform lui Rancière, emanciparea muncitorilor:
    ● s-a realizat prin obținerea de drepturi sociale
    ● a fost obținută prin schimbarea legilor politice
    ● a fost și estetică prin descoperirea dreptului la individualitate
    ● nu s-a produs
A

● a fost și estetică prin descoperirea dreptului la individualitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q
18. Pentru Rancière, travaliul politicii emancipatoare:
● inventează subiecți noi
● protejează identitatea grupului
● creează noi legi și instituții
● e revenirea la natura lucrurilor
A

● inventează subiecți noi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q
19. Istoricul tradițional trebuie, pentru Benjamin, înlocuit de un:
● istoric academic
● istoric ignorant
● istoric mutlicultural
● istoric materialist
A

● istoric materialist

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q
20. Modelul propus de Paul de Man pentru studiile literare nu
este:
● scolastic
● ideologic
● hermeneutic
● Fenomenologic
A

● scolastic
● ideologic
● hermeneutic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q
  1. În viziunea lui Spivak, alteritatea:
    ● trebuie văzută ca producător de cunoaștere
    ● trebuie judecată în raport cu modelele etice acceptate
    ● trebuie tolerată într-o formă de negociere multiculturală
    ● nu trebuie apropriată de către modelul hegemonic
A

● trebuie văzută ca producător de cunoaștere

● nu trebuie apropriată de către modelul hegemonic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q
  1. Pentru Slavoj Žižek, reconcilierea între universal și particular e:
    ● imposibilă
    ● posibilă prin generalizarea unei identități-model
    ● posibilă prin poziția excepției universale
    ● o idee foarte periculoasă
A

● posibilă prin poziția excepției universale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q
25. În momentul în care centrul nu mai este gândit ca prezență sau ca un loc fix, acesta devine:
● o graniță
● o funcție
● o ființare
● o problemă
A

● o graniță

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q
26. Critica idelogiei înseamnă:
● a ajunge la lucrurile însele
● a expune sistemele totalitare
● a vedea cum înțelegerea realității este construită
● a funcționa după bunul-simț
A

● a vedea cum înțelegerea realității este construită

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q
  1. Inegalitatea radicală funcționează pentru Butler:
    ● între diferențele mari de proprietate între cei care au au și cei care nu au
    ● între viețile care pot fi jelite și cele care nu pot
    ● între drepturile cetățenești și absența acestora
    ● între accesul la discurs și absența acestuia
A

● între viețile care pot fi jelite și cele care nu pot

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q
28. În viziunea lui Barthes, subiectul are acces la desfătare
prin:
● coabitarea limbajelor
● dialectica dorinței
● jocul deschis
● Neprevăzut
A

● coabitarea limbajelor

● jocul deschis

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q
29. Pentru Didi-Huberman, imaginile:
● nu capturează cu acuratețe trecutul
● conțin detalii numite punctum
● sunt impure din punct de vedere temporal
● sunt reprezentări ale realului
A

● nu capturează cu acuratețe trecutul

● sunt impure din punct de vedere temporal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q
30. Teoria vede critic ideile cu care operăm ca pe niște:
● preconcepții
● judecăți de valoare
● adevăruri
● constructe istorice
A

● constructe istorice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q
  1. Epoca clasică inventează alteritatea drept:
    ● ceea ce e în afara societății
    ● ceea ce e străin în propria sa patrie
    ● ceea ce trebuie protejat
    ● ceea ce expune limitele identității noastre
A

● ceea ce e străin în propria sa patrie

30
Q
32. Textul despre moartea lui Barthes este scris de:
● Michel Foucault
● Giorgio Agamben
● Georges Didi-Huberman
● Jacques Derrida
A

● Jacques Derrida

31
Q
  1. Limbile și culturile Sudului sunt pentru Spivak:
    ● obiecte de studiu cultural
    ● o etapă întîrziată în narațiunea de evoluție a emancipării
    ● un mediu în care se pot traduce dezideratele multiculturalismului
    ● medii culturale active
A

● medii culturale active

32
Q
34. În vizunea lui Derrida, istoria sensului este:
● o serie de substituiri de centre
● o narațiune fără centru
● o istorie a formelor
● fără origine
A

● o serie de substituiri de centre

33
Q
35. Autorul unor cărți esențiale despre arta africană între 1915 și 1921 este:
● Aby Warburg
● Georges Braque
● Walter Benjamin
● Carl Einstein
A

● Carl Einstein

34
Q
36. Pentru Agamben, martorul definește:
● pe cel care își păstrează umanitatea
● ceea ce rămîne după distrugerea omului
● perspectiva din viitor
● pe cel capabil să păstreze o dimensiune etică
A

● ceea ce rămîne după distrugerea omului

35
Q
  1. Suveranul numește pentru Derrida:
    ● cel care face legea, exceptîndu-se de la lege
    ● dominantul care-și apropriază emergentul
    ● subiectul cunoașterii raționale
    ● exponentul puterii
A

● cel care face legea, exceptîndu-se de la lege

36
Q
38. Pentru Agamben, Auschwitzul nu trebuie:
● sacralizat
● să rămînă indicibil
● analizat cu dovezi empirice
● mărturisit de către musulman
A

● sacralizat

● să rămînă indicibil

37
Q
  1. Rezolvarea crizei ecologice, pentru Slavoj Žižek, se va face:
    ● în cadrele ecologiei
    ● prin măsurile impuse global în sistemul capitalist
    ● prin invenția unor tehnologii noi
    ● prin depășirea capitalismului
A

● prin depășirea capitalismului

38
Q
40. Plăcerea lecturii, pentru Barthes, vine din:
● întîlnirea cu autorul
● decodificarea textului
● interpretare
● Rupturi
A

● Rupturi

39
Q
  1. Alegeți afirmațiile incorecte pentru viziunea lui Badiou asupra adevărului:
    ● adevărul rămîne dependent de identitatea multiculturală a fiecăruia
    ● adevărul ține de ceea ce poate fi dovedit obiectiv
    ● singularitatea adevărului este imediat universalizabilă
    ● adevărul ține de revelație
A

● adevărul rămîne dependent de identitatea multiculturală a fiecăruia
● adevărul ține de revelație

40
Q
42. Pentru Agamben, figura-martor pentru lumea contemporană
nu trebuie găsită în:
● cetățean
● individul privat și liber
● refugiat
● Artist
A

● cetățean
● individul privat și liber
● Artist

41
Q
43. Dintre toate științele umane, pentru a-și exemplifica demonstrația din textul studiat la seminar, 
Derrida vorbește despre:
● psihologie
● arheologie
● etnografie
● Sociologie
A

● etnografie

42
Q
44. Pentru Spivak, este necesară:
● resuscitarea materialului subaltern
● negocierea tolerantă între identități
● generalizarea narațiunii de evoluție a Occidentului
● respectarea metodologiilor academice
A

● resuscitarea materialului subaltern

43
Q
45. Printre figurile de pe prag teoretizate de Walter Benjamin se
află:
● nomadul
● colecționarul
● jucătorul
● Flâneuru
A

● colecționarul
● jucătorul
● Flâneuru

44
Q
46. În viziunea lui Derrida, limbajul este:
● cîmpul unui joc
● spațiul unor contestări
● un sir de semnificanți
● o înșiruire de semne
A

● cîmpul unui joc

45
Q
  1. Conform lui Walter Benjamin, moda:
    ● arată evoluția gustului estetic la nivelul societății, nu doar al elitelor
    ● este o democratizare a vizibilului
    ● prescrie ritualul prin care marfa e fetișizată
    ● e lizibilă într-o analiză mitologică
A

● prescrie ritualul prin care marfa e fetișizată

46
Q
48. Pentru Foucault, noțiunea de „sex” este:
● o idee produsă de practici discursive
● un tabu
● ideea unei anumite paradigme
● secretul naturii unui individ
A

● o idee produsă de practici discursive

47
Q
49. Arta și politica - pentru Rancière - au în comun:
● ideologia dominantă
● sunt forme ale disensiunii
● definesc morala unei societăți
● crearea consensului și armoniei social
A

● sunt forme ale disensiunii

48
Q
50. Istoria artei, pentru Didi-Huberman:
● este anacronică
● nu e interesată de stabilirea unui canon
● oferă metode corecte de interpretare
● trebuie să fie pozitivistă
A

● este anacronică

49
Q
51. Planetaritatea numește pentru Spivak:
● o solidaritate ce rămîne să vină
● o traiectorie multi-formă
● o generalizare a unui model identitar
● o învățare de jos în sus
A

● o solidaritate ce rămîne să vină

● o învățare de jos în sus

50
Q
52. În viziunea lui Deleuze și Guattari, devenirea-animal
implică:
● coexistența unor durate
● intensități eliberate
● linii de fugă
● zone de control
A

linii de fugă

51
Q
53. În ceea ce privește punctum-ul, e adevărat că:
● e deja acolo
● e adăugat de privitor
● străpunge subiectul
● e intenționat de fotograf
A

● e deja acolo
● e adăugat de privitor
● străpunge subiectul

52
Q
  1. Conform lui Judith Butler, jelirea publică:
    ● nu e posibilă, deoarece fiecare e o individualitate privată
    ● funcționează doar în comunitățile tradiționale
    ● trebuie contracarată de accentul pus pe privat
    ● e distribuită diferențial
A

● e distribuită diferențial

53
Q
  1. Pentru Paul de Man, ideologia numește:
    ● discursul oficial în sistemele totalitare
    ● confuzia dintre limbă și realitatea naturală
    ● logica ideilor în textele literare
    ● deconstrucția modelului scolastic
A

● confuzia dintre limbă și realitatea naturală

54
Q
56. Pentru Foucault, atributul prim al puterii este faptul că:
● exclude indivizi
● cenzurează adevărul
● maschează realul
● produce realul
A

● produce realul

55
Q
57. Homo sacer numește pentru Agamben:
● viața nudă ce poate fi legal ucisă
● omul sacru
● omul ajuns la capacitatea cunoașterii-de-sine
● Precaritatea
A

● viața nudă ce poate fi legal ucisă

56
Q
  1. Egalitatea, pentru Alain Badiou, numește:
    ● negocierea și toleranța multiculturală
    ● uniformizarea pornind de la o identitate considerată corectă
    ● drepturile omului în viziune liberală
    ● co-apartenența la un proces de adevăr
A

● co-apartenența la un proces de adevăr

57
Q
  1. E greșit să afirmi despre deconstrucție că:
    ● este o metodă critică
    ● poate fi refăcută, doar dacă perspectiva este academică
    ● legitimează sistemele de gîndire
    ● expune ce e în afara textului
A

● este o metodă critică
● poate fi refăcută, doar dacă perspectiva este academică
● legitimează sistemele de gîndire
● expune ce e în afara textului

58
Q
60. Cel mai bun instrument - pentru Spivak - produs de istoria studiilor literare este:
● distant reading
● close reading
● psihanaliza literaturii
● analiza cantitativă
A

● close reading

59
Q
  1. Conform lui Slavoj Žižek, actul emancipator:
    ● se face în cadrele situației existente
    ● implică un maestru ignorant
    ● e corect cînd e autorizat de oamenii de valoare
    ● se autorizează pe sine
A

● se autorizează pe sine

60
Q
62. Pentru Rancière, în logica emancipării, între maestru și ucenic:
● există întotdeauna dialog
● există întotdeauna armonie
● există mereu un al treilea lucru
● există o relație ierarhică
A

● există mereu un al treilea lucru

61
Q
63. Pentru Foucault, puterea de normare merge mînă în mînă cu:
● emiterea de legi
● formarea de cunoștințe
● aparatul punitiv
● respectul pentru ordinea naturală
A

● aparatul punitiv

62
Q
  1. Pentru Sf Pavel, în lectura lui Badiou, e corect că:
    ● adevărul intră în competiție cu opiniile
    ● adevărul ține de revelație
    ● adevărul depinde de fidelitatea unui subiect
    ● adevărul se bazează pe identități deja existente
A

● adevărul depinde de fidelitatea unui subiect

● adevărul se bazează pe identități deja existente

63
Q
65. În viziunea lui Foucault, producerea discursului e:
● controlată
● selecționată
● organizată
● Redistribuită
A

● controlată
● selecționată
● organizată
● Redistribuită

64
Q
66. Mediul privilegiat al semnificațiilor mitice este pentru Barthes reprezentat de:
● lumea antică
● epoca clasică
● sistemele totalitare
● societatea capitalistă
A

● societatea capitalistă

65
Q
67. Conform lui Culler, teoria este:
● interdisciplinară
● analitică și speculativă
● gîndire despre gîndire
● o critică a bunului simț
A

● interdisciplinară
● analitică și speculativă
● gîndire despre gîndire
● o critică a bunului simț

66
Q
68. Pentru Deleuze, corpul-fără-organe:
● e ceea ce arestează viața
● e realitatea intensională a corpului
● pre-există organismului
● nu e format din axe și vectori
A

● e realitatea intensională a corpului

67
Q
69. Textul este, în viziunea lui Barthes, ca:
● un corp erotic
● o pînză de păianjen
● o cutie cu semnificații
● o relație indescifrabilă
A

● o pînză de păianjen

68
Q
70. Pentru Walter Benjamin, imaginea istorică poate fi cel mai
bine înțeleasă:
● prin modelul caleidoscopului
● prin studium
● prin rizom
● prin critica ideologiei
A

● prin modelul caleidoscopului

69
Q
71. Aby Warburg propune:
● o istorie pozitivistă a artei
● o privilegiere a gîndirii nomade
● o antropologie istorică a imaginilor
● o critică dialectică a istoriei
A

● o antropologie istorică a imaginilor

70
Q
72. Un platou numește pentru Deleuze:
● o țesătură de stări intensionale
● un nivel stabil în interiorul unei construcții
● o etapă istorică a unei evoluții
● modul de a fi al organismului
A

● o țesătură de stări intensionale