Curs 2 Flashcards
Walter Benjamin
este cel mai îndepărtat scriitor studiat (1892-1940)
viziunea lui Walter Benjamin asupra lumii
ca ”un puzzle de imagini” cu multe posibile rezolvări – MODEL AL KALEIDOSCOPULUI. o altă imagine, depinzând de perspectivă, niciodată stabilă.
Viziunea asupra istoriei
caracterul fulgurant al imaginii istorice => dacă istoricul selectează ceea ce crede el că e important, ar însemna o imagine stabilă, ireală.
Din punctul lui W.B., deoarece istoricul se identifică (în mod inconștient chiar) cu triumfătorii istoriei, crezându-i privilegiați => gândește în LINIA DESCHISĂ de aceștia și REARANJEAZĂ TRECUTUL în raport cu ei, neluând în seamă PUNCTELE OARBE ale ideologiei.
”Nu există mărturie culturală care să nu fie simultan o mărturie de barbarie.”
din orice progres cultural sau tehnic, se înțeleg sactificii umane (exploatare, moarte) ale punctelor oarbe ignorate de istorie, de exemplu: piramidele din Egipt, catedralele Evului Mediu.
kaleidoscopuri
perspective diferite
VIZIUNEA TEORETICĂ – ”Proiectul Pasajelor”
arhitectura => rol fantasmagoric: ”în formele secolului XIX s-a născut secolul XX”
”Ceea ce distinge imaginile de esențe e indexul lor istoric. Pentru că indexul istoric al imaginilor nu spune doar că acestea aparțin unui anumit timp, acesta spune, mai important decât orice, că imaginile ajung la sens doar într-un anumit timp particular.”
imaginile nu sunt esențe pentru că nu au index istoric
fantasmagoria
articulare între real și oniric
refularea din conștiință a unor forme de real (PUNCTE SLABE)
o falsă sinteză a realului cu ficțiunea, a trecutului cu prezentul etc. Sinteza reală o constituie imaginea dialectică.
Fantasmagoria are:
→ funcția ideologiei (a reproduce, proteja și eterniza ordinea socială)
→ structura și forma mitului (e auratică și implică o valoare de cult)
→ strălucirea utopiei (folosește în mod abstract imaginile unei societăți în care problema claselor e eludată)
Publicitatea
este poarta prin care oniricul intră în contact cu industrialul, iar arta se retrage în abstracțiune, purificat de industrializare. Publicitatea manipulează, creează dorințe, nevoi pe care în realitate nu le avem.
moda
structură, mecanism care prescrie ritualul conform căruia marfa trebuie să fie fetișizată
PASAJELE
magazine, cafenele, muzee, teatre, restaurante etc. = tactici de seducție, obiecte expuse în vitrină pentru a pune accent pe ideea de a fi înăuntrul societății pentru a aparține.
(in moda) Noutatea ca valoare supremă, se bazează pe
diferența de clasă.
FIGURILE DE PE PRAG
flâneur-ul
colecționarul
jucătorul
flâneur-ul
se plimbă fără țintă în timp ce lumea se schimbă, comod, pasiv, optic
încă se opune masei, deși e atras de ea.
percepe lumea (orașul, reclamele etc) drept scenă, teatru, arenă.
e deja un arhivator al epocii, înregistrează totul cu o fascinație comodă și pasivă.
