curs 7

Question 1

Proprietatile generale ale aliajelor metalice si materialelor ceramice pt. restaurari protetice

Answer 1

a) materiale pentru restaurări definitive;
b) materiale anorganice - legături chimice ionice;
c) sunt materiale solide - se transformă în lichid la temperaturi crescute;
d) aliajele metalice sunt mai rezistente mecanic, dar sunt nefizionomice.

Question 2

2.Etape clínico-tehnice de obtinere a restaurarilor metalice prin topire –turnare-enumerare

Answer 2

Ambalarea;

2) Eliminarea machetei și obținerea tiparului;
3) Alegerea aliajului (la indicația medicului);
4) Alegerea sursei de topire;
5) Alegerea aparatului de turnat;
6) Dezambalarea-Prelucrarea.

Question 3

3. Etape clínico-tehnice de obtinere a restaurarilor ceramice prin topire-presare: enumerare

Answer 3

Examinare, diagnostic, plan de tratament;

2. Prepararea dintelui/dinților;
   3) Amprenta convențională;
   4) Modelul de lucru;
   5) Modelarea machetei;
   6) Ambalarea machetei;
   8) Dezambalarea și prelucrarea

Question 4

4.Tipuri de restaurari metalice obtinute prin topire-turnare

Question 5

5. Tipuri de restaurari ceramice obtinute prin topire-presare.

Question 6

6.Tipuri de mase de ambalat pt. restaurari metalice: clasificare

Answer 6

după scopul urmărit:

a) mase de ambalat pentru proteze acrilice;
b) mase de ambalat pentru proteze metalice;
c) mase de ambalat pentru proteze ceramice;
2) după compoziţia chimică:
a) mase de ambalat pe bază de sulfaţi;
b) mase de ambalat pe bază de fosfaţi;

Question 7

7. Proprietati fiz-chimice ale aliajelor dentare

Answer 7

a) materiale pentru restaurări definitive;
b) materiale anorganice - legături chimice ionice;
c) sunt materiale solide - se transformă în lichid la temperaturi crescute;
d) aliajele metalice sunt mai rezistente mecanic, dar sunt nefizionomice.

Question 8

8. Avantaje aliaje dentare

Answer 8

rezistență mecanică bună;

2) preparațiile sunt mai reduse decât pentru restaurările total ceramice;
3) preț de cost accesibil (aliaje nenobile);
4) tehnologie și materiale accesibile oricărui laborator (procedeul clasic topire-turnare).

Question 9

12.Pregatirea machetei pentru ambalare: metoda clásica (pt. restaurari metalice)

Question 10

9. Prelucrare aliaje pt. obtinerea restaurarilor protetice-schema

Answer 10

1) prelucrare la cald:
a) topire - turnare;
b) sinterizare.
2) prelucrarea la rece:
a) ambutișare (caracter istoric);
b) galvanizare;
c) frezare.

Question 11

10.Clasificare mase de ambalat

Answer 11

1) după scopul urmărit:
a) mase de ambalat pentru proteze acrilice;
b) mase de ambalat pentru proteze metalice;
c) mase de ambalat pentru proteze ceramice;
2) după compoziţia chimică:
a) mase de ambalat pe bază de sulfaţi;
b) mase de ambalat pe bază de fosfaţi;

Question 12

11.Conditii impuse maselor de ambalat pt. restaurari metalice

Answer 12

1) rezistente la șocul termic (material refractar) până la 1750o C pentru aliajele bază titan;
2) rezistente la șocul mecanic produs prin catapultarea aliajului prin centrifugare/aspirare;
3) coeficientul de dilatare al masei de ambalat = coeficientul de contracție al aliajului la răcire
(masa de ambalat specifică aliajului). Dilatarea totală a masei de amblat este suma a trei dilatări:
de priză, higroscopică și termică.
4) plasticitate;
5) fidelitate: să redea detaliile machetei restaurării;
6) stabilitate chimică: să nu se combine cu materialul de machetă sau de restaurare;
7) porozitate: eliminarea gazelor ce rezultă din arderea machetelor;
8) ușurință în manipulare;
9) timp de priză adecvat.

Question 13

13.Pregatirea machetei pentru ambalare: metoda moderna (pt.restaurari metalice)

Answer 13

detensionarea machetei pe modelul de lucru (4-6 ore);

2) macheta canalului principal de turnare a aliajului fluid (ø=2-3 mm);
3) macheta rezervorului de aliaj fluid (ø=3-4 mm);
4) macheta istmului ø=2,5 mm;
5) macheta canalului de evacuare a gazelor ø=1 mm;
6) degresarea machetelor;

Question 14

14.Metode de ambalare (pt.restaurari metalice)

Answer 14

A. Ambalarea într-un timp:
1) pregătirea machetei pentru ambalare;
2) aplicarea machetei în interiorul conformatorului;
3) prepararea la vacuum-malaxor a masei de ambalat;
4) turnarea masei de ambalat în conformator cu vibrare mecanică;
5) timpul de priză a masei de ambalat este de 40-60 minute.
B. Ambalarea în doi timpi:
1) foloseşte acelaşi tip de masă de ambalat;
2) timpul 1: obţinerea unui nucleu de masă de ambalat de cca. 5 mm grosime ce conţine macheta
restaurării şi sistemul de tijare clasic/modern;
3) timpul 2: turnarea masei de ambalat în restul conformatorului;

Question 15

15.Conditionarea termica a ambalajului: preincalzirea (restaurari metalice) fenomene fizice

Answer 15

se elimină parțial macheta prin topire (macheta din ceară) sau ardere (macheta din rășini
acrilice simple);
b) are loc dilatarea de priză (D.P.);
c) are loc dilatarea higroscopică (D.H.) și evaporarea totală a apei;
d) se inițierea dilatarea termică (D.T.);

Question 16

Turnarea prin centrifugare:

Answer 16

Turnarea prin centrifugare: combinele moderne (Castomat, Ticast, TIM500, Bego Nautilus)

a) Topirea aliajului se realizează indirect în creuzet, sub acțiunea curenților de înaltă frecvență;
b) Mediu de protecție gaze inerte (Ar, Kr, He) ca mediu antioxidant;
c) Forța centrifugă este pe orizontală, declanșată automat;

Question 17

5. ALEGEREA APARATULUI DE TURNAT

Answer 17

Clasic: rotaxul și centrifuga semiautomată
Actual: centrifugare și aspirare

Question 18

19. B. Turnarea prin aspirare (COMBILABOR-HERAEUS)

Answer 18

Aliajul se topește în creuzet de unde este aspirat (creuzetul este secționat vertical);
2) Topirea se realizeaza cu curenți de joasă frecvență produși de o bobină de inducție;
3) Se folosește mediu de protecție = mediu antioxidant (Ar, Kr, He);
4) Aliajul fluid este introdus în tipar prin cădere și aspirare; aparatul de turnat este prevăzut cu
vacuum și determină o presiune negativă în interiorul tiparului;
5) Comparativ cu metoda centrifugării nu există riscul ca masa de ambalat să contamineze
aliajul în stare fluidă și favorizează turnarea aliajelor cu densitate redusă (aliaje bază Ti).

Question 19

Rotaxul mecanic

Answer 19

a)Topirea aliajului se face direct în pâlnia tiparului cu flacăra oxigaz, procedeu tehnic depășit și
contraindicat;
b) Se aplică boraxul ca element antioxidant (C, H, O, N, S); Flacăra prin aportul de carbon are
efect contaminant asupra aliajului fluid;
c) Forța centrifugă are acțiune pe orizontală.

Question 20

20. Centrifugă semiautomată: cu acțiune electrică (Rotojet)

Answer 20

Centrifugă semiautomată: cu acțiune electrică (Rotojet)

a) Topirea aliajului se face cu flacăra oxigaz în creuzet;
b) Se aplică borax ca element antioxidant (C, H, O, N, S);
c) Forța centrifugă are acțiune pe orizontală.

Question 21

16. Conditionarea termica a ambalajului : incalzirea (restaurari metalice)

Answer 21

se elimină complet machetele prin topire / ardere din interiorul ambalajului;
b) se definitivează dilatarea termică;
are loc dilatarea totală a masei de ambalat (dilatarea totală = D.P. + D.H. + D.T.); coeficientul
de dilatare al masei de ambalat trebuie să fie egal cu coeficientul de contracție al aliajului în
momentul răcirii.
d) se aduce ambalajul cavitar (TIPAR) la temperatura de topire a aliajului;

Question 22

17. Criterii de alegere a unui aliaj dentar

Answer 22

1) proprietăți mecanice/duritate;
2) tenacitate;
3) ductilitate;
4) proprietăți chimice/biocompatibilitate;
5) ușurința în manipulare;
6) adeziunea materialului fizionomic;
7) cost.

Question 23

18.Intervale de topire ale aliajelor dentare

Answer 23

750-1150o C aliaje nobile;

• 1150-1250o C aliaje nobile pentru ceramică;
• 1250-1350o C aliaje nenobile tip Ni-Cr (moderne);
• 1350-1450o C aliaje Co-Cr (aliaje înalt fuzibile);
• 1600-1750o C aliajele bază titan

Question 24

dezavantaje aliaje dentare

Answer 24

1) inestetice;
2) aliajele nenobile (cu excepția aliajului bază Ti) nu sunt biocompatibile;
3) unele produc alergii (Ni, Mo) / metaloze (galvanism bucal);
4) conductivitate termică mare (nu protejează bonturile vitale);
5) aliajele Co-Cr sunt greu de prelucrat;
6) aliajele bază Ti necesită condiții speciale de topire-turnare;
7) aliajele pentru tehnologia metalo-ceramică trebuie să fie compatibile cu masele ceramice

Question 25

21. Dezambalare si prelucrare piesei protetice turnate

Answer 25

răcirea tiparului 2) dezambalarea propriu-zisă; 3) sablarea; 4) dezoxidarea; 5) prelucrarea și lustruirea.

Question 26

22.Lipsuri totale - restaurari metalice turnate:cauze

Answer 26

totale; încălzirea insuficientă a aliajului până la punctul de topire în creuzet sau în pâlnia tiparului; lipsa fluidității aliajului generează necurgerea lui pe canalul principal (rămâne aliaj în pâlnie); 2) declanșarea tardivă a centrifugării

Question 27

26. Plusuri lamelare si aciforme - restaurari metalice turnate : cauze

Answer 27

Plusuri: b) aciforme/ lamelare.->alegerea unui conformator necorespunzător (rezultă un tipar cu pereți subțiri ce se vor fisura în timpul centrifugării) 2) introducerea ambalajului direct în cuptorul încălzit (absența preîncălzirii); 3) preîncălzirea corespunzătoare a ambalajului urmată de încălzirea bruscă a acestuia.

Question 28

23. Lipsuri partiale- restaurari metalice turnate: cauze

Answer 28

1) subdimensionarea sistemului de tijare; 2) absența machetei canalului de evacuare a gazelor din tipar (tijarea clasică); 3) cantitatea de aliaj insuficientă; 4) încălzirea tiparului la o temperatură inferioară; 5) aliaj topit insuficient (devine vâscos); 6) forță de centrifugare mai mică, ineficientă; 7) timp de centrifugare scurt.

Question 29

24.Porozitati - restaurari metalice turnate : cauze

Answer 29

1) diametrul mai mic al machetelor: canalului principal de turnare, rezervorului de aliaj fluid, istmului; 2) istm prea lung; 3) plasarea excentrică a machetei rezervorului de aliaj fluid în conformator (rezervorul de aliaj fluid nu este în centrul termic al tiparului); 4) supraîncălzirea aliajului; 5) forța de centrifugare insuficientă; 6) absența mediului de protecție.

Question 30

25.Plusuri sferice - restaurari metalice turnate: cauze

Answer 30

degresarea incorectă/absența degresării; neprepararea masei de ambalat la vacuum malaxor; absența vibrării masei de ambalat la turnarea în conformator.

Question 31

subdimensionare - restaurari metalice turnate: cauze

Answer 31

coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mic decât coeficientul de contracție al aliajului la răcire.

Question 32

27. Supradimensionare - restaurari metalice turnate: cauze

Answer 32

Supradimensionarea Cauze: 1) lipsa detensionării machetei pe modelul de lucru (realizarea prin fularea cerii în cavitate în cazul restaurării tip incrustație) 2) coeficientul de dilatare al masei de ambalat mai mare decât coeficientul de contracție al aliajului la răcire.

Question 33

28.Avantaje mase ceramice pt. restaurari protetice

Answer 33

estetică superioară față de coroanele mixte metalo-ceramice (nu există strat opac, la nivelul coletului) ; b) biocompatibilitatea; c) nu prezintă solubilitate în mediul bucal; d) nu prezintă potenţial alergen; e) nu irită ţesuturile parodontale; f) conductivitatea termică mai mică decât a aliajelor metalice (confort); g) nu determină procese galvanice, deci se elimină metalozelor; h) preparație mai conservativă vs. mixte; i) număr mai mic de etape clinico-tehnice.

Question 34

29.Dezavantaje mase ceramice pt. restaurari protetice

Answer 34

exigenţele clinice: preparaţii de mare precizie şi acurateţe; b) preţul crescut al aparaturii de laborator şi al materialelor utilizate în etapele intermediare: amprentă, model, machetă, mase de ambalat care se impun a fi de cea mai bună calitate; c) rezistență mecanică mai redusă comparativ cu cele metalice sau metalo-ceramice;

Question 35

30.Clasificare mase ceramice dupa raportul pulbere/sticla

Answer 35

I.Mase ceramice pe bază de sticlă amorfă –feldspatică II.Mase ceramice pe bază de feldspat cu conținut de diferite cristale 1) sticlă feldspatică cu cristale de leucit (mic /moderat /mare ~ 50%); 2) sticlă cu cristale de litiu-disilicat şi fluorapatită. III.Mase ceramice pentru infiltrare (vitrificare) (abandonate): 1) cu oxid de aluminiu si oxid de magneziu; 2) cu oxid de aluminiu; 3) cu oxid de aluminiu şi oxid de zirconiu. IV. Mase ceramice solide policristaline: 1) cristale de oxid de aluminiu (Al2O3) (abandonate); 2) cristale de oxid de zirconiu (ZrO2).

Question 36

31. Tipuri de mase ceramice pt. stratificare

Answer 36

Ceramicile de stratificare (de placare), livrate în sistem pulbere-lichid; sunt cele mai estetice. Se depun în consistență cremoasă și sunt sinterizate ulterior la sub 1.000° C. a) ceramici feldspatice; b) ceramici leucitice; c) ceramici pe bază de fluorapatită.

Question 37

32. Tipuri de mase ceramice pt. topire-presare

Answer 37

a) ceramici leucitice; b) ceramici disilicatice; c) ceramici pe bază de fluorapatită.

Question 38

33. Tipuri de mase ceramice pt. frezare

Answer 38

Ceramicile livrate sub formă de blocuri sau discuri pentru tehnici de frezare CAD – CAM: a) ceramici leucitice; b) ceramici disilicatice; c) oxid de zirconiu (formă presinterizată, zis crudă, ce necesită sinterizare după frezaj la peste 1. 300° C)

Question 39

34.Lingouri ceramice pt. topire-presare: tipuri, indicatii

Answer 39

ceramici leucitice (IPS Empress - Ivoclar Vivadent): 1) restaurări “full contour“, ce pot fi lustruite sau machiate (în funcție de cerințele estetice); 2) substrat pentru ceramicile de stratificare. B) ceramici disilicatice (IPS e.maxPress - Ivoclar Vivadent): 1) restaurări “full contour“ (până la punți frontale de maxim 3 elemente); 2) substrat pentru ceramicile de stratificare; C) ceramici pe bază de fluorapatită (IPSe.max ZirPress - Ivoclar Vivadent): - presare pe suport de zircona Ceramicile leuticice și disilicatice pot fi presate și pe metal, rezultând restaurări mixte metalo-ceramice.

Question 40

35. Ceramica leucitica : indicatii

Answer 40

inlay, onlay; b) fațete; c) coroane de acoperire totale pe dinți frontali.

Question 41

Ceramica disilicat de litiu:tipuri de lingouri

Answer 41

Tipuri de ligouri de ceramică disilicat de litiu (IPS e.maxPress-Ivoclar Vivadent): a) HT (transluciditate ridicată) – indicate pentru obținerea de inlay, onlay; b) LT (transluciditate scăzută) – indicate pentru restaurări pe dinți laterali; c) MO (opacitate medie) – indicate pentru bonturi cu discromie scăzută; d) HO (opacitate crescută) – indicate pentru bonturi cu discromie crescută.

Question 42

Ceramica disilicat de litiu: contraindicatii

Answer 42

inlay ca element de agregare; b) coroane de acoperire totală cu preparații profunde subgingivale; c) punți cu mai mult de 3 elemente = un intermediar; d) laterale în regiunea molarilor; e) Maryland (adezive); f) bruxism; g) dinți scurți.

Question 43

36. Ceramica disilicat de litiu : indicatii

Answer 43

Indicații: a) inlay, onlay, overlay; b) fațete; c) coroane parțiale; d) coroane de acoperire totale pe dinți frontali și laterali; e) punți:

Question 44

37. Pregatirea pt. ambalare topire-presare mase ceramice

Answer 44

1) Aplicarea machetei canalului de turnare, | Degresarea și detensionarea;

Question 45

38. Obtinerea tiparului-preincalzirea la tehnologia de topire-presare mase ceramice

Answer 45

Ambalajul se introduce în cuptor la temperatura camerei, apoi se crește lent temperatura cu 3- 6o C/min., până la 850o C, unde se menține 60 minute; b) Ceara machetei se topește și se arde; c) Astfel rezultă tiparul.

Question 46

39. Etapa de topire-presare mase ceramice

Answer 46

Topirea și presarea a) Se introduc lingoul de ceramică (preîncălzit pentru IPS EMPRESS ESTHETIC; rece pentru IPS E.MAX) și pistonul (din oxid de aluminiu) în cilindrul de injectare; b) Topirea se realizează după următorul regim termic: i) de la 700o C, se crește temperatura cu 60o C/min. până la 1075o C (IPS EMPRESS ESTHETIC), unde se menține 20 minute; ii) de la 700o C, se crește temperatura cu 60o C/min. până la 915o C (IPSE.MAX), unde se menține 15 minute. c) După menținere la acea temperatură, începe presarea: pistonul înaintează cu 0.25-0.3 mm/min. (presiune 5 bari).

Question 47

40. Dezambalare–prelucrare la tehnologia de topire-presare mase ceramice

Answer 47

8) Dezambalarea și prelucrarea a) Dezambalarea se face în cea mai mare parte prin sablare, cu maximă precauție, ținând cont de faptul că, spre deosebire de metal, ceramica este casantă. b) După răcire, cu un cuțit, cu grijă, se desprind fragmente mari de masă de ambalat; c) Fragmentele mici se îndepărtează prin sablare cu particule de oxid de siliciu, la început cu presiune de 4 bari, apoi de 2 bari; d) Se secționează tijele și urmează nuanțarea sau stratificarea.

Question 48

Tehnica reducțională (Cut-back) tip 1

Answer 48

Modelarea machetei la dimensiunea și morfologia finală a restaurării: a) Amprenarea cu silicon a machetei, rezultând un index siliconic; b) Reducerea controlată a machetei (de obicei vestibular și incizal) folosind indexul siliconic = cut-back; c) Presarea și obținerea unei restaurări subdimendionate; d) Stratificarea cu mase ceramice mai estetice (feldspatice sau pe bază de nanofluorapatită = IPS CERAM) și sinterizarea acestora.

Question 49

ehnica reducțională (Cut-back) tip2

Answer 49

Tehnica 2 Modelarea machetei la dimensiunea și morfologia finală a restaurării urmată de presare: a) Amprentare cu silicon a restaurării presate = index siliconic; Reducerea controlată a restaurării presate, folosind indexul siliconic = cut-back; c) Stratificare și sinterizare ca și la prima tehnică;

Question 50

41.Tehnica nuantarii ( Staining)

Answer 50

Modelarea machetei la dimensiunea și morfologia finală a restaurării urmată de presare, rezultă o restaurare "full contour" peste care se vor aplica doar colorații de suprafață și glazură.