Atribuțiile C.C.R. Flashcards
Care sunt atribuțiile curții constituționale?(art 146)
a) b) c) d) - control acte normative:
A. Se pronunță asupra constituționalității legilor , înainte de promulgare , la sesizarea Președintelui României, unuia dintre președinții celor două Camere , a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției .
B. - asupra tratatelor sau altor acorduri internaționale , la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere , a unui nr. de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori .
C. - asupra regulamentelor Parlamentului , la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui nr. de cel puțin 50 de deputați sau 25 de senatori.
D. - hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate, privind legile și ordonanțele , ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial . Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de către Avocatul Poporului .
e ) f) g) h) i) j) k) - control activități , comportamente , atitudini
E. Soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice , la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere , a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
F. Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului
G. Constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului .
H. Dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României
I. Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatul acestuia .
J. Verifică împlinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
K. Hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic .
l ) îneplinește și alte atribuții prevăzute de Legea organică a Curții .
Este o atribuție a C.C.R. constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României ?
Da
Care sunt condițiile pentru numire în funcția de judecător C.C.R. ?
- trebuie să aibă pregătire juridică superioară
- trebuie să aibă înaltă competență profesională
- trebuie să aibă o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior
(Art. 143)
Care dintre următoarele articole din Costituție dau definiția Curții Constituționale?
143 , 152, 146 , 142 ?
Art. 142 :
(1) Curtea Constituțională este garantul suprem al Constituției
Articolul 142 alin. (2) clarifică modul în care sunt numiți judecătorii C.C.R.
Adevărat/fals
Fals.
Art 142, alin. (2) - Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit
Acest alineat se referă la compoziția CCR și la durata mandatului unui judecător .
Care sunt incompatibilitățile funcției de judecător CCR?
- funcția de judecător CCR este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată , cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior
Judecătorii CCR nu sunt independenți în exercitarea mandatului lor,fiind numiți de Președintele României, de Camera Deputaților și de Senat, și pot fi înlocuiți sau destituiți din funcție în timpul mandatului .
Adevărat /Fals
Fals .
Judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia
Curtea constituțională este o autoritate independentă, iar judecătorii constituționali nu sunt judecători în sensul de magistrați ( membru al corpului judiciar ).
Adevărat/fals
Adevărat
Câți dintre judecătorii CCR sunt numiți de Președintele României ?
3
De ce nu poate fi prelungit sau înnoit mandatul unui judecător CCR?
- pentru a le proteja independența. ( ar putea fi înclinați să ia hotărâri subiective, cu interesul personal de a fi realeși de către Preș-ul României sau, după caz , de Camera Deputaților sau de Senat. )
Care este legea organică a Curții Constituționale?
Legea 47/1992 - LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI.
Articolul 143 , alin.(5) din Constituția României, prevede :
|Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani , în condițiile prevăzute de legea organică a Curții. |
Adevărat/ Fals
Adevărat
Cum este ales Președintele Curții Constituționale?
Președintele CCR este ales prin vot secret de către judecătorii CCR
Care este durata mandatului președintelui Curții Constituționale?
3 ani .
Poate CCR ul modifica sau abroga o lege pe care o declară neconstituțională?
Nu. CCR-ul poate doar să declare constituționalitatea sau neconstituționalitatea unei legi . ( să răspundă cu da sau nu la întrebarea : este legea x constituțională ?)
Competența CCR nu poate fi contestată .
Adevărat/ Fals.
Adevărat.
Cum se adoptă actele CCR ?
Actele CCR se adoptă prin votul majorității judecătorilor CCR , dacă legea organică a CCR nu prevede altfel.
Se poate reînnoii mandatul președintelui CCR?
Da .
Care sunt actele pe care le poate face CCR ?
CCR poate pronunța decizii , hotărâri
Poate emite și avize .
Deciziile CCR sunt legate doar de obiecții și excepții de neconstituționalitate și sunt obligatorii
Adevărat sau fals.
Fals. Deciziile sunt legate nu numai de obiecții și excepții de neconstituționalitate, ci si de tratate/pacte internaționale , regulamentele Parlamentului ( controlul actelor normative ) și de soluțiile conflictelor juridice de natură constituțională + de contestațiile care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic ( controlul acțiunilor,comportamentelor, atitudinilor) .
Deci decizii- a)b)c)d)e)k) dinart. 146 -Constituția României
În care dintre următoarele cazuri se iau hotărâri, nu decizii , ale CCR? ( hint: sunt doar 4 răspunsuri corecte)
A) la vegherea respectării procedurii pentru alegerea Președintelui României și la confirmarea rezultatului sufragiului
B) la vegherea respectării pentru organizarea și desfășurarea referendumului și la confirmarea rezultatului acestuia
C) la hotărârea asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitate unui partid politic
D) la constatarea împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și la comunicarea celor constatate guvernului și Parlamentului
E) la verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni
F) la propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României
Răspunsuri corecte:
A)
B)
D)
E)
Avizele consultative se emit în cazul ….
Propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României
Care sunt condițiile de admisibilitate a unei excepții de neconstituționalitate ,în baza articolului 29 din lega nr. 47/1992 ?
- excepția sa fie ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial , la cererea unei părți, unui procuror în cauzele la care participă , sau din oficiu, de către instanța de judecată .
-nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioara a Curții.
-excepția sa fie ridicată cu privire la neconstituționalitatea unei legi sau unei ordonanțe de Guvern în vigoare , ori a unei dispoziții dint-o lege sau ordonață în vigoare .
-ridicarea excepției sa se facă în orice fază a litigiului , oricare a fi obiectul acestuia . LITIGUL - obligatoriu sa existe concret
Care sunt actele care nu pot constituii obiect al controlului de neconstituționalitate prevăzut prevăzut la lit.d) a art.146 din Constituție ?
- legile /proiectele de legi care nu au fost încă promulgate
- legi/ ordonanțe care nu se află în vigoare
- hotărârile de Guvern
- ordinele, alte acte administrative— fac obiectul contenciosului administrativ
- hotărârile si regulamentele parlamentului
- deciziile și hotărârile instanțelor judecătorești ( excepția poate fi insa ridicata daca legea care a fost aplicata in cauză este neconstituțională)
- tratatele internaționale ratificate prin lege
- dispozițiile Constituției
- prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale
Diferențe între obiecția de neconstituționalitate și excepția de neconstituționalitate :
-
Obiecția are ca obiect legile înainte de promulgare - control a priori , abstract , direct.
Excepția are ca obiect legile și ordonnțele Guvernului aflate deja vigoareși este ridicată în fața ni instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, într-un litigiu concret - control a posteriori, concret, indirect -
Titularii dreptului de sesizare pentru obiecție sunt : Președintele României , unul dintre președinții celor două Camere, Guvernul , Înalta Curte de Casație și Justiție , Avocatului Poporului , un nr. de cel puțin 50 de deputați / 25 de senatori , sau CCR-ul, din oficiu - asupra inițiativelor de revizuie a Constituției
Titularii dreptului de sesizare pentru excepție sunt :una dintre părți, procurorul , instanța(din oficiu) , Avocatul Poporului ( caz în care controlul este unul ulterior , abstract, direct ).
3.efectele deciziei Curții Constituționale diferă
A. În cazul obiecției admise de CCR, Parlamentul este obligat să reexaminezedispozițiilelegi și să o pună e acord cu dispozițiile deciziei CCR.
B. În cazul excepției admise de CCR, legile ți ordonanțele declarate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul, duo caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constituționale sunt suspendate de drept
Asemănări între obiecția de neconstituționalitate și excepția de neconstituționalitate :
- ambele sunt atribuții ale CCR
- ambele sau ca scop verificarea constituționalității unor acte normative
- deciziile CCR sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor, ceea ce înseamnă că dacă este admisă excepția sau obiecția ( este declarata neconstituțională o lege/ ordonanță) , decizia în sine va produce efectele sale ( adică în cazul legilor și ordonanțelor aflate în vigoare și declarate neconstituționale , ele își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții , dacă în acest interval , Parlamentul sau Guvernul , după caz , nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției+ pe perioada termenului de 45 de zile, dispozițile neconstituționale sunt suspendate de drept ; iar în cazul legilor care nu au fost promulgate încă, declarate neconstituționale de Curtea Constituțională, Parlamentul ste obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale )
Soluționarea conflictelor politice de natură constituțională dintre autoritățile publice. Cine sunt titulariii dreptului de sesizare ?
Președintele României, unul dintre prședinții celor două Camere , primul-ministru, președintele Consiliului Superior al magistraturii .
(Sesizarea Curții Costituționale pentru a soluționa conflictul se poate face de către autoritățile publice plasate în vârful celor trei puteri ale statului, dispoziția constituțională nedistingând după cum autoritățile pe care le reprezintă sunt sau nu sunt părți în conflictul cu care este sesizată Curtea )
Care este obiectul soluționării conflictelor juridice de natură constituțională?
Obiect: în general, aceste conflicte poartă asupra încălcării principiului separației puterilor , referindu-se la ingerințe(amestec ilegal) ale uneia sau alteia dintre autorități în competența celei care se consideră lezată .
Conflicte juridice ! Nu cele exclusiv politice .
Numai cele de natură constituțională!
Portrivit DCC nr. 97/2008 - |conflictul juridic de natură constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi întinderea atribuțiilor lor decurgând din Constituție, ceea ce însemnă că acestea sunt conflicte de competență , pozitive sau negative , și care pot crea blocaje instituționale|
Care sunt două trăsături principale ale deciziilor Curții Constituționale?
- Obligativitatea erga omnes -spre deosebire de hotărârile instanțelor judecătorești, care produc efecte inter partes, deciziile curții au caracter se impun tuturor subiecților de drept , întocmai ca și un act normativ .
- Neretroactivitatea - deciziile au putere numai pentru viitor.
Care sunt efectele hotărârilor Curții Constituționale ?
Hotărârile Curții nu pot depăși efectele juridice ale unui
aviz( cele privind constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul , cele privind referendumul sau cele privind îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative populare ) sau, în cazul atribuției de la Art. 146 litera f) —Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului— Curtea Constituțională emite hotărâri care, potrivit legii electorale, sunt definitive .
