Anatomie + fiziologie SN

Question 1

Mecanismul miscarii conjugate a ochilor in plan orizontal

Answer 1

De la niv nucleilor vestibulari (punte) pleaca fibre X catre nucleii n. abducens de partea opusa. De aici, prin fasciculul longitudinal medial, pleaca fibre X catre nucleii n. oculomotor si n. trohlear de partea opusa => cand OD realizeaza abductie (prin n. abducens), cel stang realizeaza adductie (prin n. oculomotor opus) => ambii ochi privesc in aceeasi parte

Question 2

Componentele ganglionilor bazali

Answer 2

1. Nucleul caudat
2. Putamen
3. Globus pallidus intern+extern
4. Talamus (nucleii ventroanterior si ventrolateral)
5. Nucleii subtalamici
6. Substanta neagra (pars compacta)
   1+2=striatum
   2+3=nucleul lentiform

Question 3

Calea directa a ganglionilor bazali - anatomie + functie

Answer 3

De la cortex pleaca axoni glutaminergici (excitatori) spre striatum. De aici pleaca axoni GABA-ergici (inhibitori) spre globus pallidus intern si spre substanta neagra, partea reticulata. De aici pleaca fibre GABA-ergice spre talamus (care este eliberat de sub inhibitie). De la talamus pleaca fibre excitatorii spre cortex => initiere miscare
De la substanta neagra pars compacta pleaca fibre dopaminergice spre striatum care au efect excitator prin intermediul receptorilor D1=> modularea miscarii

Question 4

Calea indirecta a ganglionilor bazali - anatomie si functie

Answer 4

De la cortex pleaca fibre excitatorii (glutamat) spre striatum. De aici pleaca fibre inhibitorii (GABA) spre globus pallidus extern. Mai departe pleaca axoni GABA-ergici spre nucleii subtalamici (care devin eliberati de sub inhibitie). De aici pleaca axoni glutaminergici spre globus pallidus intern iar de acolo, fibre inhibitorii spre talamus. De la talamus pleaca axoni glutaminergici (inhibati) spre cortex=> oprirea miscarii
De la substanta neagra pars compacta pleaca fibre dopaminergice spre striat care au efect inhibitor prin intermediul receptorilor D2

Question 5

Tipuri de neurotransmitatori + mecanismele de functiune

Answer 5

1. GABA-inhibitor
   Prin legarea de receptor, deschide canale ionice care permit patrunderea ionilor negativi (Cl) in celula si iesirea celor pozitivi (K) => scade potentialul de repaus=> hiperpolarizare
2. Glutamat-excitator
   Prin legarea de receptor, produce deschiderea canalelor ionice si intrarea ionilor pozitivi (Na, Ca) in celula=> potentialul de repaus creste=> se atinge mai usor potentialul de actiune
3. Dopamina - inhibitor/excitator (in functie de receptorii pe care actioneaza)
   a) rec D1 si D5- excitator
   D1R este legat de o proteina G stimulatoare=> creste AMPc in celula=> se deschid canale care permit trecerea ionilor + in celula => creste potentialul de repaus=> se atinge mai usor potentialul de actiune
   b) D2R, DR3, DR4 - inhibitor
   D2R este legat de o proteina G inhibitorie=> scade AMPc in celula=> scade incarcarea + a celulei=> scade potentialul de actiune

Question 6

Caile descendente corticospinale - anatomie + functie

Answer 6

Tractul corticospinal:
a) lateral: controleaza miscarile voluntare fine, precise ale musculaturii distale
b) Anterior: controleaza miscarile voluntare ample de la niv musculaturii axiale
“Dorinta” de initiere a miscarii ia nastere in cortexul prefrontal. De aici pleaca informatii spre ariile implicate in miscare iar apoi mai departe spre gg bazali+cerebel. Cerebelul mai primeste inf si de la proprioceptori prin tracturile ascendente.=> modularea miscarii. De aici pleaca informatii spre ariile corticale implicate in miscare (N1).
Ariile de unde incep caile corticospinale:
1. Cortexul motor primar (girusul precentral)-miscare voluntara
2. Cortexul premotor-miscare repetitiva, planificata, invatata
3. Aria motorie suplimentara
4. Aria somatosenzitiva primara (girusul postcentral)
Neuronii corticali de unde incep caile corticospinale sunt localizati in stratul 5 al neocortexului si sunt celule piramidale + celule Betz (cel piramidale mari)
Axonii N1 formeaza corona radiata, apoi trec prin bratul posterior al capsulei interne. Strabat crus cerebri ( din pedunculii cerebrali ai mezencefalului), apoi puntea si ajung in bulb. 80% dintre fibre se incruciseaza aici, la niv piramidei bulbare, formand tractul corticospinal lateral. Restul de 20% trec mai departe de aceeasi parte.
Fibrele din tractul corticospinal lateral intra in maduva spinarii prin fasciculul lateral, apoi in cornul anterior, unde fac sinapsa cu N2.
Cele din tractul corticospinal anterior intra in maduva prin fasciculul anterior, se incruciseaza la niv maduvei, apoi fac sinapsa cu N2 in cornul anterior.
La ambele cai, N2 trimite mai departe axoni catre muschi si contine atat fibre alpha (extrafusale-contractile), cat si fibre gamma (intrafusale)

Question 7

Ramurile a. bazilare + teritoriile pe care le iriga

Answer 7

Ramurile paramediene: partea mediala a puntii
A. cerebeloase antero-inferioare (AICA) : partea laterala a puntii + partea antero-inferioara a cerebelului
A. cerebeloase superioare: partea superioara a cerebelului
A. cerebrale posterioare: lobul occipital, baza creierului, mezencefal

Question 8

Ramurile a. vertebrale + teritoriile pe care le iriga

Answer 8

A. spinala anterioara: partea mediala a bulbului
A. cerebeloasa postero-inferioara (PICA): partea laterala a bulbului + partea supero-inf a cerebelului

Question 9

Miotoame + dermatoame

Answer 9

Miotoame:
C2- flexie gat
C3- flexie laterala gat
C4-ridicare umeri DIAFRAGMA
C5- abductie umeri
C6- flexie cot + extensie mana
C7- extensie cot + flexie mana
C8- extensie police + abductie degete
S1- extensie sold + flexie plantara
S2- flexie genunchi
S3-S4- sfincter anal
L2- flexie sold
L3- extensie genunchi
L4- flexie dorsala picior

Dermatoame:
C2- occipital
C3- supraclavicular
C4- acromioclavicular
C5- umar (lateral)
C6- police
C7- degetul mijlociu
C8- degetul mic
T1- antebrat (medial)
T4- sfarcuri
T10- ombilic
L1- inghinal
L4- picior medial ( + gamba antero-medial +
coapsa postero-lateral)
L5- picior dorsal
S1- picior lateral + calcai

Question 10

Anatomia cefaleei

Answer 10

Structurile craniene + vase de sange+ dura-> afferente trigeminale (1)
Port posterioare-cap + gat-> afferente cervicale + n occipital (2)
1+2 converg catre complexul trigemino-cervical ( nucleul trigeminal din bulb si maduva superioara)-> 3-> cortex
(3) = portiunea rostro-ventrala a bulbului + locus coreuleus+ materia cenusie periapenductala+ diencefal ( moduleaza informatia senzitiva primita)
Sistemul autonom cranian: bulb-> nucleul salivator superior ( mezencefal)-> gg sfenopalatin -> sist trigeminovascular + ochi+nas
Hipotalamus-> conexiuni modulatoare descendente->bulb

Question 11

Fiziologia cefaleei

Answer 11

Complexul trigeminocervical: disconfort in zona gatului + cefalee + simptome autonome (): lacrimagtie, salivatie, edem+ptoza palpebrala, modif ale pupilelor
() prin intermediul sistemului autonom cranian
Hipotalamusul : ritm circadian+ homeostazie=> af ritmului circadian, sezonalitate, pofte alimengtare, sete, poliurie, greata, cascat
Talamusul: mediaza pragul durerii=> alodinie ( durere la periat, miscarea go)
Cortex: tulb senzoriale (fotofobie, aura vizuala), tulb ale dispozitiei (iritabilitate), incetinirea cognitiei (domeniile: limbaj, memorie, atentie)