4. Decizia Flashcards
Ce e decizia?
Alegerea unei alternative dintr-o mulțime de alternative disponibile
Care sunt abordarile rationalitatii?
Abordarea clasică (teorii ale alegerii raționale) – utilizarea raționamentului logic (științific), criteriile de decizie bazate pe evidențe rezultate științifice și argumente logice
Raționalitatea ecologică – alegerile sunt făcute în funcție de constrângerile contextuale și de mediu
Deciziile raționale – alegeri bazate pe raționalitate (modul rațional de a gândi)
Cum arata modelele normative?
Modelele normative: asumă faptul că decidenţii sunt agenţi raţionali
- au acces la toate informațiile relevante pentru situația decizională în care se află
- au suficiente resurse cognitive pentru a procesa informația disponibilă
- utilizează logica pentru a combina și recombina informația disponibilă
- vor selecta cea mai bună alternativă posibilă (care maximizează câștigurile sau reduce pierderile)
Consecințe – diferiți decidenți aleg aceeași alternativă când se confruntă cu situații decizionale similare
Cum arata modelele descriptive?
argumentează faptul că o serie de factori cognitivi influenţează procesul de luare a deciziilor - se conturează modelul raţionalităţii limitate
Cum arata modelele prescriptive?
- sugerează
- construite pentru a îmbunătăți calitatea proceselor decizionale (inspirate din domeniul ingineriei)
Care e diferenta intre o decizie programata si una neprogramata?
O decizie programată reprezintă un răspuns standardizat la o problemă simplă sau de rutină. Problema este bine definită, natura ei este clară, înţeleasă de decident şi la fel este aria soluţiilor posibile.
Neprogramate: Apar ca răspuns la problemele vag definite sau noi. Niciuna din alternativele de răspuns nu este cu claritate cea corectă. Decidentul trebuie să cântărească, cu grijă, alternativele şi consecinţele lor. Deciziile luate anterior îi vor fi puţin folositoare.
Sistemul 1 de decizie (automată/ programată) & sistemul 2 de decizie (intențională/ neprogramată)
Milwakee exercise (McAllister, 2009)
Procesul mult mai dinamic decât a fost planificat
S-au discutat probleme noi și soluții noi față de ce exista deja
Problemele și soluțiile nu au fost oferite într-o manieră conectată
Participanții s-au schimbat pe parcurs
Negocierile s-au focalizat pe asocierea dintre probleme și soluții
Deciziile direct dependente de ordinea în care au avut loc întâlnirile
Modificarea coalițiilor în procesul decizional
Care sunt aspectele problematice pentru luarea deciziilor - garbage can model
Tehnologiile/ sarcinile sunt ambigue și apar diferențe în înțelegerea lor
Preferințele și identitățile se modifică
Problemele, soluțiile, oportunitățile de decizie, decidenții și situațiile organizaționale nu sunt întotdeauna clar delimitate și interconectate
Factorii decizionali intră și ies din “arenăˮ- zic una și fac alta
Cum trateaza garbage can model gradul de ambiguitate a deciziilor?
Ambiguitatea procesului decizional îl mută dinspre un proces clar care vizează concepții despre ordine, cauzalitate și intenționalitate, înspre concepții care vizează construirea de “sensˮ (Conceptions of meaning)
=> De fapt, un proces de dezambiguizare
Un proces necesar pentru identitate și identificare
Ce reprezinta o organizatie in garbage can model?
O colecție de alegeri (choice opportunities) care caută probleme
Probleme și stări afective care caută situații decizionale în care să poate să fie discutate (aired)
Soluții care caută probleme la care să poată răspundă
Decidenți care caută de lucru
=> Discută despre oportunitatea de alegere (choice opportunities) ca despre un coș de gunoi în care decidenții aruncă probleme și soluții pe măsură ce ele sunt generate
Care sunt caracteristicile anarhiei organizate?
Are probleme slab definite
Sarcini sau tehnologii ambigue
Participare fluidă
Cicluri independente de probleme, soluții, participanți și situații decizionale
Alegerile făcute de organizații – soluțiile sunt atașate problemelor, în funcție de șansă, timing, și cine se întâmplă să fie în situația decizională
Situația decizională – choice opportunity, choice arena
Metafora coșului de gunoi
Situația decizională - participanții au energia și motivația să încerce soluțiile
Decizie = problemele, soluțiile, participanții și situația decizională coincid – se întâlnesc
Care sunt elementele anarhiei organizate?
Situații decizionale - ședințe și întâlniri
Flows - 3 circuite independente
1. Un circuit de probleme care apar
2. Un circuit de soluții generate independent de probleme (proceduri, norme etc.)
3. Un circuit de participanți (politici organizaționale)
! Aspectul temporal al oportunităților și circuitelor
Care sunt posibilele rezultate ale situatiilor decizionale?
Soluția rezolvă problema
Nicio decizie nu este luată
Soluțiile adoptate nu rezolvă problema: Omisiune vs. Așteptare
Constrângeri asupra procesului decizional
Accesul la circuitele din Garbage Can:
1.nerestricționat/ democratic
2. ierarhic
3. specializat
Deadlineuri – momentul în care apar problemele și cum se poziționează ele temporal
Rolul liderilor în eficientizarea procesului decizional
Planificarea temporală a discutării problemelor
Să identifice modificările la nivel de interese și implicare a participanțilorSă recunoască aspecte relaționate cu statut și putere și influențe la nivelul situațiilor decizionale
Să abandoneze inițiativele care nu reuseșc să se diferențieze
Să înțeleagă faptul că planificarea este în mare măsură simbolică - o scuză pentru interacțiune
Avantaje si dezavantaje ale deciziei de grup
Avantaje
Resurse multiple la nivel de cunoștințe
Perspective diferite
Comprehensiune ridicată
Acceptare crescută
Posibilități de învățare/formare
Dezavantaje
Factori de personalitate
Conformitate socială
Difuzia responsabilității
Decalarea scopurilor
Dominare minoritară
Gândirea de grup (Groupthink)
Brainstorming în grup
Ancorarea în decizii satisfăcătoare
Performanta comparativa individ vs grup
Factori/Individ/Grup
Tipul de sarcină/problemă => Solicită creativitate/sau eficiență => Solicită cunoștințe și informații diferite
Acceptarea deciziei => Acceptarea nu este
importantă => Acceptarea deciziei la nivel de grup este dorită
Calitatea soluției => Expertiza este
identificată / avem ˮomul potrivitˮ =>Este nevoie de expertiza mai multor membri
Caracteristicile persoanelor implicate => Persoanele implicate în decizie nu pot să colaboreze => Membrii grupului au experiențe de colaborare anterioare și eficiente
Climatul decizional => Climatul este competitiv => Climatul susține deciziile de grup
Timp disponibil => Relativ puțin => Există timpul
necesar dezbaterilor de grup
Modelele deciziei de grup
Polarizarea deciziei în grup – tendința individuală a membrilor grupului de a deveni extremiști față de preferințele lor inițiale, după discuțiile de grup
Gândirea de grup (Groupthink) - o modalitate de gândire în care membrii se angajează atunci când sunt total imersați în coeziunea grupului, când străduințele lor pentru unanimitate depășesc motivația de a evalua realist
alternativele etapelor de acțiune
Escaladarea angajamentului – angajament crescut față de un proces decizional anterior, în ciuda informației negative care sugerează o altfel de procedură
Cum să stimulezi dezbaterile în grup și să generezi conflict în sarcină?
Influența minoritară (Avocatul diavolului):
=> Indivizi sau subgrupuri critică soluții și grupul modifică soluția ca răspuns la criticile aduse
Ancheta /Investigația prin dialog:
=> Împarte grupul și lasă subgrupurile să dezvolte alternative, după care se întrunesc și dezvoltă o soluție bazată pe alternativele identificate anterior
Normarea comportamentelor de argumentare/ contraargumentare
Normarea procesului decizional/ Reguli de bază pentru consens
Reguli de bază pentru consens
Evită formulările de tip câștig-pierdere. Renunță la noțiunea conform căreia cineva trebuie să câștige și cineva trebuie să piardă în discuție când vă aflați în impas, uitati-vă la cea mai convenabilă alternativă pentru ambele părți.
Nu îți schimba opiniile doar pentru a evita conflictele și pentru a obține acord și armonie. Rezistență la presiunile care nu sunt obiective sau care nu au un fundament logic. Străduința pentru flexibilitate și evitarea capitulării.
Evită tehnicile de reducere a conflictului precum votul majorității, negocierile, aruncarea monedei și atracția pentru opinii similare.
Tratează diferențele de opinii ca indicatori ai unei împărtășiri incomplete a informațiilor relevante din partea cuiva, și insistă pentru împărtășiri suplimentare, atât despre sarcină, cât și despre aspectele emoționale, unde este cazul
Percepe diferențele de opinie ca fiind mai degrabă situații naturale și de ajutor, decât situații care amenință luareadeciziilor. În general, cu cât sunt exprimate mai multe idei, cu atât va crește probabilitatea de apariție a conflictului; dar vor crește și resursele grupului.
Percepe acordul inițial ca fiind suspect. Explorarea motivelor care stau la baza formării acordurilor – asigurarea că indivizii au ajuns la soluții similare fie datorită unor motive de bază, fie datorită unor motive complementare, înainte de a integra aceste soluții în decizia grupului în ceea ce privește conceptele reprezentate
Teoria utilităţii expectate (model normativ) - decizia la nivel individual
Utilitatea - valoare numerică și deci pot vedea cât beneficiu obțin ca urmare a alegerii unei alternative
Arbore decizional – scenarii alternative și consecințe
Teoria celor doi factori ai preferinței pentru risc (modele descriptive)
Nivelul de aspiraţie - nivelul de aspiraţie este dimensiunea rezultatului pe care o persoană se străduieşte să îl obţină. El depinde de standarde interne (ce constituie un rezultat valoros pentru individ) şi contextul alegerii (distribuţia şi dimensiunea rezultatelor altor alternative)
Trebuinţa de securitate - este un factor de personalitate. Ea se măsoară prin stabilirea aversiunii faţă de risc sau a evitării riscului într-o serie de alegeri, între o opţiune sigură şi una riscantă, cu aceeaşi valoare expectată.
Lopes, (1987) - mecanismul definitoriu: centrarea pe cele mai bune rezultate sau centrarea pe cele mai rele rezultate
Modelul deciziei retrospective (model descriptiv)
Este probabil ca oamenii să rămână angajaţi într-un curs al acţiunii chiar când acesta este evident incorect, din dorinţa de a-şi justifica deciziile anterioare.
“Raţionalitatea lor retrospectivă” îi determină să caute să apară competenţi în sarcinile anterioare şi nu în cele viitoare
Utilitatea expectată poate fi influenţată, în plus, de nevoia de consecvenţă. Consecvenţa comportamentului personal este o normăsocială importantă a societăţilor contemporane. - vor tinde să se conformeze expectanţei privind consecvenţa, lucru care afectează percepţia utilităţii şi supraevaluarea cursului acţiunii pentru care au decis iniţial.
