1. Cultura Flashcards

1
Q

Ce e emergenta?

A

= un proces dinamic și interactiv, [cu] 3 elemente conceptuale esențiale:
1. este multinivelară (individual/membru, echipă, organizație)
2. orientată spre proces
3. temporală

● este de natură duală la nivel de proces și structură
=> procese de sus în jos (top-down)
- - - >procese de jos în sus/emergente (bottom-up)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce e cultura organizationala?

A

Cultura organizațională (CO) este patternul asumpțiilor de bază pe care un grup le inventează, descoperă sau dezvoltă, pe măsură ce învață să-și rezolve problemele de adaptare externă și de integrare internă, care funcționează suficient de bine pentru a fi considerate valide și de aceea transmise noilor membri ca modul corect de a percepe, gândi și simți în legătură cu acele probleme.

Cultura organizațională = personalitatea organizației
+ oferă detalii despre membership
(!) nu controlează total percepţiile, gândurile şi sentimentele membrilor, dar implică toate aceste elemente cognitive şi emoţionale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Perspectiva lui Edgar Schein

A

perspectivă dinamică
● 3 nivele de analiză
1. Artefacte
2. Valori
3. Asumptii

(!) Schein ne spune doar la ce să ne uităm ca să înțelegem organizația cum este ea la momentul respectiv, dar nu ne spune despre cultura organizației.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Ce sunt artefactele? Exemple

A

Elemente la suprafață
Include toate fenomenele pe care o persoană le vede, aude și simte atunci când se întâlnește cu un grup nou sau o nouă cultură

= climatul grupului + comportamentul vizibil al membrilor
● jargon, ritualuri, povești: povești despre fondatori, vedete din organizație
● politici formale: structura organizației, politicile de promovare, politicile de selecție, de evaluare, a performanței
● practici informale: monitorizarea activității, ritualuri de grup (masa, pauza de cafea), ședințe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Ce sunt valorile expuse?

A

= sursa pentru viitoarele asumpții
exemple: inovare, familie, performanță, grijă pentru comunitate etc.
● sunt promovate în organizație
● se testează de către organizație pentru a vedea rezultatele urmării lor
● reies din comportamentele membrilor organizației
● pot fi vizibile în interacțiunile formale ale organizației

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Cum se trece de la valori la asumptii?

A

● La începutul formării unui grup, nimeni nu are un model de acțiune împărtășită. Orice e propus va fi perceput ca fiind ce „dorește” liderul.
● Până nu se iau anumite acțiuni și se observă rezultatul, nu se poate determina dacă ce a fost propus de lider e valid sau nu.
● Dacă o soluție propusă funcționează și grupul are o percepție împărtășită despre succes, atunci valoarea percepută este văzută drept o soluție bună.
● Astfel valoarea se transformă, întâi, într-o valoare / credință împărtășită, iar apoi într-o asumpție (dacă acțiunile bazate pe ea continuă să funcționeze)
(!) anumite valori sunt confirmate doar prin experiența împărtășită a grupului = validare
socială - dacă credințele și valorile sunt congruente rezonabil cu asumpțiile, articularea
acestor valori într-o filosofie de operare poate să fie de ajutor în a aduce grupurile împreună, servind ca o sursă a identității și a misiunii de bază

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ce sunt asumptiile?

A

= “răspunsuri învăţate” cu origine în valori declarate
● sunt inconştiente – respectiv devin inconştiente
● readuse în conştiinţă numai printr-un proces de investigaţie focalizată
● asigură stabilitatea grupului sau organizaţiei (care se opun anxietăţii şi confuziei)
● nu se schimbă sau se schimbă încet

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Cum apar asumptiile?

A

Asumpțiile de bază sunt soluții la probleme, care au funcționat în mod repetat (noi începem să credem, pe baza faptului că funcționează, că
natura works this way.
Au devenit „taken for granted” că nu prea găsim variații. Acest grad de consens rezultă din implementarea cu succes a anumitor credințe și
valori

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Categorii de asumptii

A

● Convingeri despre natura relațiilor interumane
● Convingeri despre mediu
● Convingeri despre activitatea umană
● Convingeri despre natura realității și a adevărului
● Convingeri despre natura umană
● Convingeri despre diversitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Care sunt cele doua tipuri de probleme?

A
  1. Problemele adaptării externe
    = sunt problemele care determină supraviețuirea grupului, organizației în mediul său (ex. încălzire globală, inflație, competiție etc.)
  2. Problemele de integrare internă - pot fi găsite soluții culturale la probleme precum:
    ● limbaj (ex. acronime, terminologie specifică)
    ● definirea grupului
    ● puterea și statutul (ex. organigrama)
    ● relații interpersonale
    ● recompense și pedepse și ideologie (ex. bonusuri, sancțini, retragerea beneficiilor)
    ● reguli care stabilesc cine și cui i se poate adresa (ex. out of office)
    ● în ce condiții poate fi înființată o comunicare (ex. platforma, intervalele orare, cum este comunicare în caz de urgență)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Care sunt functiile asumptiilor?

A

Elementele culturale - soluţiile învăţate pt două timpuri de probleme
1. situaţii pozitive de rezolvare a problemelor în situaţiile pozitive de rezolvare a problemelor, grupul încearcă variate răspunsuri până “un lucru merge“ şi utilizează atâta cât merge
2. situaţii de evitare a anxietăţii în situaţia de evitare a anxietăţii, o dată ce un răspuns este învăţat, pentru că a evitat cu succes anxietatea, este probabil repetat la nesfârşit
(!) elementele culturale bazate pe evitarea anxietăţii vor fi mult mai stabile decât cele bazate pe rezolvarea pozitivă a problemelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cum arata o cultura puternica si una slaba?

A

Cultură puternică
Are intensitate
● membrii organizației au un atașament
emoțional ridicat față de valorile de bază și normele organizaționale și sunt dispuși să își manifeste acordul/ dezacordul cu privire la comportamentele colegilor raportat la
aceste valori și norme este împărtășită (sharedness)
● există acord larg răspândit în organizație cu privire la valorile și normele promovate

Este pozitiv relaționată cu performanța organizației în situații stabile de funcționare
(mediul în care funcționează organizația), dar
asocierea se pierde în medii de funcționare aflate în schimbare

Cultură slabă
=> nu există nici acord larg răspândit cu privire la valorile centrale, nici atașament emoțional foarte puternic raportat la valori

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care sunt avantajele si dezavantajele unei culturi puternice?

A

Cultură puternică încurajează atitudinile conformiste → performanță ridicată
● Încurajează angajamentul angajaților, mândria și loialitatea față de companie;
● Încurajează asumarea scopurilor organizaționale;
● Crește coeziunea și identitatea organizațională;
● Oferă predictibilitate și consistență comportamentală, reduce rata fluctuației

Dezavantaje
● Construiește o încredere exagerată și reduce gândirea critică la nivele de conducere ale organizației;
● Promovează un caracter insular, izolat și reduce diversitatea;
● Reprezintă o barieră pentru inovație;
● Organizația reacționează mai încet la schimbările din mediu;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Caracteristici ale culturii pe continuum (Martin, 2002)

A

Distribuirea elementelor culturale într-o organizație poate să formeze patternuri pe un continuum de la integrare (cultura puternica) la fragmentare (cultura slaba)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

In raport cu ce se formeaza patternurile culturii?

A

Patternurile se formează raportat la 3 nivele de analiză:
1. Orientare spre consens – consens cu privire la asumpții, valori, norme etc.
2. Relațiile dintre manifestări – măsura în care artefactele (reguli, proceduri, comportamente ale membrilor) sunt consistente la nivelul organizației și sunt clar ancorate în asumpții și valori împărtășite
3. Orientarea către ambiguitate – câtă ambiguitate sunt dispuși să accepte membrii organizației cu privire la toate nivelurile culturii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cum se face trecerea de la o cultura fragmentata la una integrata?

A

Perspectiva fragmentară – nu există consens al valorilor, nu există claritate între valori și artefacte. Vedem acest pattern în organizații care acum se formează sau sunt întransformare (testează ce funcționează și ce nu funcționează).

Diferențiere - de exemplu, între departamentul IT și HR există consensuri diferite la nivel inter-departamental, dar la nivel INTRA departamental există consens.

La nivel de organizație nu există o singură cultură recunoscută și împărtășită de toată lumea, ci există subculturi (pot fi roluri sau funcții).
Exemplu: o organizație de IT – developerii au o subcultură, designerii au altă subcultură. Ei în teorie se luptă să facă cele mai bune produse, dar în funcție de intențiile fiecărui grup se accentuează lucruri diferite

(!) se poate trece de la o cultură fragmentată la una integrată în timp și care duce organizația dinspre fragmentare spre integrare prin diferențiere, prin asumarea de perspective și de valori.

17
Q

Cum apare cultura?

A

Soluţiile culturale au originea în fondatorii, în liderii timpurii ai organizaţiilor.
Creatorii culturii organizaționale = liderii.
De ce? Liderii au un rol cheie când grupul se confruntă cu o problemă nouă şi trebuie să-şi dezvolte noi răspunsuri la o situaţie.
Pe măsură ce grupul se maturizează şi dobândeşte experienţe proprii, membrii îşi găsesc propriile lor soluţii.

18
Q

Cand e un grup creatorul unei culturi?

A

● membrii grupului au fost împreună suficient de mult timp ca să fi avut importante probleme comune;
● au avut oportunităţi de a rezolva aceste probleme şi de a observa efectele soluţiilor lor;
● au primit noi membri.

19
Q

Care sunt patternurile culturii?

A

tabel

20
Q

De ce e importanta transmiterea intergenerationala a culturii?

A

(!) Un element devine cultură din momentul
în care acesta persistă între generații.
punct cheie: transmiterea soluțiilor la noii membri
● decizia de a transmite este un test foarte important al faptului că o soluţie dată este împărtăşită şi percepută ca validă
● dacă un grup nu are ocazia să socializeze noi membri, el nu poate să îşi testeze consensul şi acceptarea unei convingeri, valori sau asumpţii

21
Q

Care e functia transmiterii culturii?

A

Funcţia de stabilizare, cultura trebuie să fie percepută ca validă.
Procesul de transmitere a culturii grupului (procesul de socializare) oferă oportunitatea testării şi reafirmării ei.

Noul membru poate fi,
● mai întâi, socializat şi, pe această bază, acceptat într-o poziţie centrală, iar după această promovare, va începe să aibă influenţă, să producă schimbări.
● sau el aduce, din momentul intrării sale în organizaţie, căi noi de percepere, gândire şi acţiune

22
Q

Care sunt functiile culturii in perioade diferite de dezvoltare a grupului?

A

când grupul este în formare şi dezvoltare
➔ cultura este sursă de identitate şi forţă.
➔ schimbările culturii din această perioadă potfi descrise ca un proces de clarificare, articulare şi elaborare.

al doilea stadiu de dezvoltare a organizaţiei
➔ cultura poate fi controlată şi schimbată; în acest scop, este nevoie de considerarea tuturor surselor de stabilitate.

stadiul următor este de maturitate şi declin, rezultate din maturitatea pieţei şi a produselor
sau\şi din stabilitatea internă şi confortul care împiedică inovaţia
➔ schimbarea unei părţi a culturii organizaţiei este, în acest moment, necesară.

unfreezing stage – Kurt Lewin - trebuie să poată motiva schimbarea şi să ofere siguranţă psihologică pentru a o facilita

23
Q

Cum se face diagnoza organizationala?

A

Schein propune patru căi de a aduna date pentru a descifra paradigma culturală sau viziunea organizaţiei.

  1. Analiza procesului şi conţinutului socializării noilor membri. Intervievarea managerilor şi colegilor mai vârstnici ai noilor membrii, în privinţa a ceea ce consideră important de transmis acestora, permite identificarea unor aspecte ale culturii
  2. Analiza răspunsurilor la incidentele critice din istoria organizaţiei. Interviul membrilor importanţi, din prezent şi din trecut, şi analiza documentelor pot conduce la identificarea perioadelor importante pentru formarea unei
    culturi.
  3. Analiza convingerilor, valorilor şi asumpţiilor creatorilor de cultură şi de cariere. Persoanele pot fi chestionate în privinţa scopurilor, modurilor de acţiune, rezultatelor obţinute personal, dar şi în privinţa viziunii asupra
    rezolvării problemelor de integrare internă şi adaptare externă a organizaţiei.
  4. Explorarea comună, membru al organizaţiei - consultant, a problemelor observate sau descoperite prin interviu. Această investigare comună vizează conştientizarea asumpţiilor de bază (inconştiente) şi a structurărilor
    lor într-o paradigmă culturală. Persoanele investigate trebuie să fie reprezentative pentru cultura organizaţiei, prototipurile ei, să fie interesate în dezvăluirea asumpţiilor lor de bază
24
Q

Model de interventie/diagnoza

A
  1. Obțineți descrieri ale artefactelor - Ce se întâmplă aici?
  2. Identificați valorile expuse - De ce faceți ceea ce faceți?
  3. Identificați asumpțiile de bază
    ➔ Căutați discrepanțe
    ➔ Verificați dacă toate comportamentele și artefactele au fost descrise
  4. Validați ceea ce ați identificat într-un alt grup din organizație
25
Q

Modelul valorilor concurente

A

➔ Modelul sugerează că orice organizație se mișcă între cele 2 axe: flexibilitate-control şi intern-extern.
➔ în funcţie de cum se mişcă organizaţia în cadrul celor 2 axe avem 4 tipuri de culturi: de clan, de piaţă, autocrată, ierarhică

Orientarea externă = organizaţia este ancorată pe ce se întâmplă pe piaţă/ în ce masura
cunoaşte ft bine clienţii, nevoile clienţilor, cerintele clientilor
Orientarea internă = orientare spre cum funcţionează, atenţie spre cum îşi fac treaba. Dacă atenţia e dusă la extrem duce la focusarea prea mare pe cum face treaba şi ignoră piaţa

Flexibilitate = autonomie
Graficul e un profil cultural, e un chestionar
format din doua parti: cum sunt lucrurile in organizatie in momentul prezent si cum vrea angajatul sa fie lucrurile in organizatie.
● Verde – momentul prezent
● Galben – modul ideal

26
Q

Cum se caracterizeaza cultura de piata, ierarhica si autocrata?

A

De piaţă
● foarte atenta pentru a atinge targeturi
●Fiecare angajat stie care e targetul
●Sunt clar orientat catre piata si către castig cat mai mutl teren si mulţo clienti noi
●Nevoie ridicata de a controla procesele (monitorizarea targeturilor si raspund mereu la cerintele pietei)

Ierarhică
● Organizatii birocratice
● Proceduri clar construite
● Mult mai putin ancorate in mediul in care functioneaza in comparatie cu culturile de piata
● Sunt ancorati intern (facem lucrurile cum le-am facut si acum 20 de ani)

Autocrată
● Are o puternica orientare spre exterior si inspre flexibilitate
● valorizeaza partea de competenta si de inovare
● Autonomie si flexibilitate angajatilor
● Raspunde la nevoie de piata si creeaza nevoi de piata prin crearea de produse noi
● Orientare spre extern si performanta, dar performanta bazata pe inovatie