3. Invatarea

Question 1

Cum arata invatarea la cele trei niveluri?

Answer 1

La nivel organizațional
➔ învățarea ca proces vs învățarea ca rezultate, tipuri de învățare, memorie organizațională

La nivel de grup
➔ cogniția de grup, emergența cogniției de grup, colaborarea
La nivel individual
➔ socializare, reflective practitioner

Question 2

La ce se refera invatarea organizationala?

Answer 2

Perspectiva învățării organizaționale se referă la adaptare și învățare din experiență
➔ Învățarea ca achiziție vs învățarea ca interacțiune
➔ Reflection on action vs reflection in action

Question 3

Action vs. Reflection

Answer 3

Action = activități de operaționalizare a unor practici noi, sau îmbunătățite (experimentare)
Reflection = activități care dezvoltă planuri pentru îmbunătățirea practicilor (analiza experimentării)

Question 4

Care e diferenta intre practici si reguli?

Answer 4

● Practicile sunt colaborative (practica presupune colaborare care generează un produs comun)
● Practicile sunt împărtășite și înțelese prin narațiunile organizaționale și surprind cauzalitate (ex. Ce s-a întâmplat? De ce?)
● Practicile presupun improvizație și adaptare prin utilizare, contextualizare

Question 5

Ce potentiale piedici pot sa apara care sa blocheze improvizatia? Cum generam improvizatie la nivelul practicilor?

Answer 5

Potențiale piedici:
● Proceduri foarte stricte și inflexibile și frica de a devia de la ele
● Managerii – percepții de rol

Interventii:
● Valorizarea eforturile de improvizație
● Introducerea practicilor colaborative care să genereze improvizația
● Asigurarea transferul improvizației în memoria organizației

Question 6

Cum e organizatia vazuta in teoria actiunii (Argyris & Schon, 1978)?

Answer 6

Organizaţia ca o strategie de realizare a unei activităţi complexe
Modul în care organizaţia îşi îndeplineşte activitatea complexă se reflectă în anumite:
● strategii de îndeplinire a fiecărei componente a activităţii complexe
● norme (de productivitate şi calitate, defolosire a muncii oamenilor, de reinvestire a
profitului, de decizie şi acţiune colectivă
● asumpţii, expectanţe privind rezultatele care leagă normele de strategii

Question 7

Ce alcatuiesc normele, strategiile si asumptiile in teoria actiunii?

Answer 7

Normele, strategiile şi asumpţiile alcătuiesc, împreună, o teorie globală a acţiunii organizaţiei
➔ Teoria organizaţională a acţiunii explică identitatea şi continuitatea organizaţională
➔ Are la bază reprezentări sociale colective şi o dublă funcţie: descrierea patternurilor actuale de activitate şi ghidarea acţiunii viitoare.

Question 8

Ce categorii de teorii include teoria actiunii?

Answer 8

Teoria globală a acțiunii cuprinde 2 categorii de teorii
La nivel organizaţional cele două categorii reflectă:
1. Ceea ce promovează organizaţia, ca valori, acţiuni etc. (teoria declarată sau explicită)
2. Ceea ce se întâmplă cu adevărat în organizaţie (teoria implicită sau în uz)
(!) Cele două (explicită/ declarată vs implicită/ în uz) nu sunt întotdeauna identice.

=> (!) restructurarea teoriei acțiunii în urma detectării și corectării erorilor constituie învățarea

Question 9

Diferente teoria explicita/declarata vs implicita/in uz?

Answer 9

Teoria explicita
Când cineva este întrebat cum ar acţiona într-o anumită situaţie răspunsul său prezintă teoria sa declarată a acţiunii pentru acea situaţie

Teoria implicita
Teoria care-i guvernează în realitate acţiunile (teoria implicită sau “teoria în-uz“) poate să fie, sau nu, compatibilă cu teoria sa declarată.
● “Teoria organizaţională în uz” este ceea ce noii membrii învaţă în procesul de socializare.
● Teoria implicită a acţiunii poate fi dedusă din observarea comportamentului în situaţii reale.

Question 10

Care sunt tipurile de invatare din teoria actiunii?

Answer 10

1. Cu un singur circuit (single-loop)
2. Cu circuit dublu (double-loop)

Question 11

Invatarea cu singur circuit

Answer 11

Când erorile detectate şi corectate permit organizaţiei să-şi urmeze politicile prezente sau să-şi realizeze obiectivele prezente (adică în afară de comportamentul individual, putem modifica și practicile)

Question 12

Invatarea cu dublu-circuit

Answer 12

● când eroarea este detectată şi corectată în modalităţi care implică modificarea, politicilor şi asumpțiilor de bază ale organizaţiei (adică schimbăm asumpțiile care stau în spatele comportamentului)
● mai mult decât a rezolva problema, prin acest stil de învățare se pun întrebări în leg cu asumpțiile, valorile și credințele din spatele a ceea ce facem

Question 13

Cum aplici corectii?

Answer 13

Aplicăm corecția în așa fel încât să eficientizăm procesul.
➔ ca să facem corecturi la nivelul asumpțiilor avem nevoie de un climat foarte suportiv (climat orientat spre învățare și spre schimbare)

Teoria acțiunii în uz - practicile vizibile care reies în momentul în care observăm ce se întâmplă într-o organizație (ceea ce vezi când intri într-o organizație)

Teoria explicită - dacă întrebi angajații ce se întâmplă în organizație nu se întâmplă de fapt (ce se întâmplă în teorie)

Question 14

Ce tip de invatare e mai potrivita?

Answer 14

Important e sa ne dam seama cand avem nevoie de un tip de invatare vs alt tip de invatare
● Reinventarea constanta nu e eficienta pentru organizație
● Tipul de învatare are diferite roluri in functie de situatie
● Învățare single-loop = rutină

Invatarea single-loop: eliminam ceva sau modificam ceva ca sa se pastreze obiectivele si asumptiile, iar la invatarea double-loop reformulam asumptia

Question 15

Unde se plaseaza memoria organizationala?

Answer 15

● Techonology / baze de date – ex. Curricula pt o școală
● Rutine și practici
● Personalul cheie
● Elemente culturale

Question 16

Cum se facilitează dezvoltarea memoriei?

Answer 16

Memoria organizațională # o bază de date cu info = personal cu experiență (atragerea și păstrarea personalului cheie)

Dezvoltarea comunităților de practică
● Au și o componentă identitară și formează structuri sociale coezive
● Generează colaborare
● Training la nivelul întregii organizații pentru dezvoltarea experienței și expertizei în colaborare
● Facilitează spații de colaborare și analiză - ședințe, facilitează comunicarea
● Dezvoltă modalități pentru păstrarea cunoașterii

Question 17

De ce uită organizațiile?

Answer 17

● Factori exogeni care distrag atenția de la înregistrarea cunoașterii
● Cunoașterea se erodează în timp și are relevanță diferită pt populații diferite
● Activitate izolată a membrilor organizației
● Fluctuația de personal

Question 18

Cum arata organizatiile care invata? Caracteristici

Answer 18

= organizaţie care achiziţionează, transferă şi creează cunoştinţe şi îşi modifică comportamentul individual şi colectiv pentru a reflecta noile cunoştinţe generate prin procesul de învăţare

Caracteristici
● Are implementate procese rezolutive sistematice
● Experimentează cu noi modalități de acțiune
● Învață din experiența proprie
● Învață din experiența altora
● Transferă cunoștințe eficient în interiorul organizaţiei

Question 19

Caracteristici ale culturii invatarii

Answer 19

• invatare autogestionata nu “instruireˮ
• orientare catre dezvoltare de capabilitati pe termen lung, nu pe termen scurt
• empowerment nu supervizare

Disciplina a învățării
1. Expertiza personala (mastery) - Ține de aspirații individuale, grijă pentru ce vrei tu să dezvolți la tine ca individ
2. Modele mentale
● Reflecție și investigare (inquiry)
● Verificare continuă a modului în care gândim și dezvoltarea conștientizării (awareness)
3. Viziune împărtășită - Angajament colectiv pentru niște scopuri și acțiunile necesare atingerii lor
4. Învățare la nivel de echipă - Interacțiuni de grup care să faciliteze gândire și acțiune colectivă
5. Gândire sistemică (systems thinking) - Înțelegerea interdependențelor și complexității sistemului, precum și rolul feedback-ului

Question 20

Practici ale organizatiei care invata

Answer 20

Nivelul membrilor
➔ Creează oportunități continue de învățare
➔ Promovează dialogul și investigarea
➔ Încurajează colaborarea și învățarea în echipe
➔ Susține obținerea unei viziuni comune

Nivel structural
➔ Conectează organizația cu mediul său
➔ Implementează sisteme care să capteze și să împărtășească cunoașterea
➔ Oferă leadership strategic pentru învățare

Consecințe:
● Se generează cunoaștere organizațională
● Crește performanța financiară

Question 21

Ce e invatarea in echipa?

Answer 21

= Un proces care conduce către o schimbare relativ permanentă în nivelul colectiv de cunoaştere şi competenţă al echipei şi derivă din experienţele împărtăşite ale membrilor ei

Presupune că membrii grupului de muncă învaţă din experienţele colegilor (pe lângă experienţele personale) prin procese de interacţiune sociocognitive care coordonează şi integrează cogniţii individuale.

Presupune explorarea de idei şi procese, discutarea diferenţelor de percepţie şi rezolvarea diferenţelor prin co – construcţia unei noi înţelegeri asupra problemei

Question 22

Ce fac membrii echipei in procesul de invatare?

Answer 22

● Împărtăşesc, discută şi reflectă asupra unor probleme relevante, procese şi rezultate
● Adresează întrebări, explorează perspective diferite, chestionează asumpţii şi examinează rezultate neaşteptate, în cadrul unui proces de conflict constructiv

Prin înţelegerea perspectivelor diferite şi integrarea lor se realizează construcţia unor noi înţelesuri
Comportamentele emerg şi evoluează pe măsură ce membrii grupului interacţionează într-un context social şi temporal
Învăţarea la nivel de echipă este în esenţă un fenomen temporal şi dinamic

Question 23

Ce e cognitia de grup?

Answer 23

“emerge din interacțiunea cogniției individuale a fiecărui membru din echipă și comportamentele manifestate în procesele de grup”
Grupurile sunt sisteme sociale de procesare a informațiilor - pot fi conceptualizate ca sisteme cognitive
Cogniția împărtășită - Modele mentale împărtășite
Cogniția distribuită - Modele de procesare selectivă a informațiilor

Question 24

Care sunt procesele cognitive in invatare?

Answer 24

1. Inputuri → Procese/Stări emergente
   → Rezultate
2. Emergenţa cogniţiei de grup
   ●Cineva generează jumătate din idee, iar altcineva cealaltă jumătate
   ●Cineva are o idee, iar ceilalți membri au cunoștințele și expertiza necesare pentru implementarea ei
   ●Pe parcursul dezbaterilor de grup, ideile se combină, recombină și modifică – comunicarea este esențială pentru emergență

Question 25

Din ce deriva cunoasterea (Grand et al, 2016)?

Answer 25

Cunoașterea (Knowledge) la nivel de grup derivă:
1. Procese de învățare (learning)
2. Procese de împărtășire de cunoștințe (sharing)
● Caracteristici ale echipei – localizarea expertizei
● Și alte procese – motivație, afectivitate etc.

Question 26

Ce presupune emergenta cognitiei de grup?

Answer 26

= transformarea informației internalizate în informație pe care o știe toată lumea (=informație externalizată)
● procesele cognitive de la nivel individual și procesele comportamentale (sharing) de la nivelul grupului care facilitează transformarea informației de la ceva ce știu eu la ceva ce știe tot grupul
● linia punctată este procesul de interacțiune (sharing) și linia continuă este procesul de învățare (learning)

Question 27

Informație internalizată (Grand et al, 2016)

Answer 27

internalized full overlap
● fiecare știe individual despre sarcina de proiect
● diferența e faptul că în primul cadran știu toți informația, dar nu au zis explicit că ei știu informația

Question 28

Elementele și mecanismele de învățare (LEARNING)

Answer 28

Selecția datelor
● Identific informația pe care se focalizeazămembrii echipei
●Cum se relaționează componenteleinformaționale?
●Expertiză distribuită – ajută la focalizarea atenției

Encodare
●Transformarea stimulilor/ informațiilor din mediu în reprezentări care sunt stocate în memorie
●Learning from self – informație specializată

Decodarea
●Learning from others – mai dificil ca proces față de encodare
●Presupune mecanisme suplimentare – relaționate cu interacțiunea grupului

Integrarea
●Categorizarea și organizarea informației prin relaționarea ei cu informațiile deja existente
●Conduce către formarea structurilor informaționale coerente și împărtășite la nivel de grup (ex. proceduri)

Question 29

Ce fac procesele de împărtășire de
informații (SHARING)?

Answer 29

● Informația agregată a grupului crește pe măsură ce informația individuală se acumulează
● Transformarea informației internalizate în informație externalizată

Question 30

Care sunt mecanismele de impartasire?

Answer 30

Selecția membrilor (member selection)
● Contribuție diferențiată și patternuri de comportament sistematic
● Cine vorbește? și De ce vorbește?
● Echipe cu expertiză împărtășită vs echipe cu expertiză distribuită

Recuperarea informației (retrieval)
● Identificarea informației relevante din memorie pe care membrii aleg să o împărtășească
● Calitatea informației este dependentă de nivelul de integrare al schemelor cognitive

Împărtășire de informații (knowledge sharing)
● Dependentă de o serie de factori externi și interni grupului (context, tipul și canalul de comunicare etc.)
● Împărtășirea informațiilor integrate este mai eficientă pentru grup (mai ales in grupuri cu expertiză diferențiată)

Recunoașterea contribuției (acknowledgement)
● O formă esențială de feedback
● Cu impact pentru formarea: memoriei tranzactive (ce informație avem), shared mental models, situational awareness (ce informație ne mai trebuie)

Question 31

Cogniţii asociate proceselor de învăţare colaborativă

Answer 31

Taxonomia obiectivelor de învățare
● de grad superior - pentru a genera noi înţelesuri şi cunoaştere dincolo de informaţiile existente
● de bază - pentru a reţine informaţii factuale

Low cognition - toate procesele care presupun prelucrarea informaţiei din surse externe (ex. cititul informaţiei, parafrazare)
● utile pentru construcţia unei înţelegeri comune a situaţiei
● cantitatea mai mare a informaţiei procesate
● facilitarea conversaţiei la nivel de grup
● facilitarea colaborării la nivel de grup

High cognition - toate procesele care susţin şi facilitează construcţia unor noi înţelesuri / sensuri (ex. Întrebări pe sarcină,generare de idei, explicaţii, chestionarea asumpţiilor)
● calitatea procesării informaţiei este mai ridicată
● se produce mai mult conţinut/ cunoaştere Relevanţa ciclurilor de evenimente diferite

(!) Echipele care utilizează mai multe instanţe de high cognition decât de low cognition sunt mai performante
Grupurile tind să perpetueze comportamentele anterioare: Low cognition – low cognition; high cognition – high cognition