3. Invatarea Flashcards
Cum arata invatarea la cele trei niveluri?
La nivel organizațional
➔ învățarea ca proces vs învățarea ca rezultate, tipuri de învățare, memorie organizațională
La nivel de grup
➔ cogniția de grup, emergența cogniției de grup, colaborarea
La nivel individual
➔ socializare, reflective practitioner
La ce se refera invatarea organizationala?
Perspectiva învățării organizaționale se referă la adaptare și învățare din experiență
➔ Învățarea ca achiziție vs învățarea ca interacțiune
➔ Reflection on action vs reflection in action
Action vs. Reflection
Action = activități de operaționalizare a unor practici noi, sau îmbunătățite (experimentare)
Reflection = activități care dezvoltă planuri pentru îmbunătățirea practicilor (analiza experimentării)
Care e diferenta intre practici si reguli?
● Practicile sunt colaborative (practica presupune colaborare care generează un produs comun)
● Practicile sunt împărtășite și înțelese prin narațiunile organizaționale și surprind cauzalitate (ex. Ce s-a întâmplat? De ce?)
● Practicile presupun improvizație și adaptare prin utilizare, contextualizare
Ce potentiale piedici pot sa apara care sa blocheze improvizatia? Cum generam improvizatie la nivelul practicilor?
Potențiale piedici:
● Proceduri foarte stricte și inflexibile și frica de a devia de la ele
● Managerii – percepții de rol
Interventii:
● Valorizarea eforturile de improvizație
● Introducerea practicilor colaborative care să genereze improvizația
● Asigurarea transferul improvizației în memoria organizației
Cum e organizatia vazuta in teoria actiunii (Argyris & Schon, 1978)?
Organizaţia ca o strategie de realizare a unei activităţi complexe
Modul în care organizaţia îşi îndeplineşte activitatea complexă se reflectă în anumite:
● strategii de îndeplinire a fiecărei componente a activităţii complexe
● norme (de productivitate şi calitate, defolosire a muncii oamenilor, de reinvestire a
profitului, de decizie şi acţiune colectivă
● asumpţii, expectanţe privind rezultatele care leagă normele de strategii
Ce alcatuiesc normele, strategiile si asumptiile in teoria actiunii?
Normele, strategiile şi asumpţiile alcătuiesc, împreună, o teorie globală a acţiunii organizaţiei
➔ Teoria organizaţională a acţiunii explică identitatea şi continuitatea organizaţională
➔ Are la bază reprezentări sociale colective şi o dublă funcţie: descrierea patternurilor actuale de activitate şi ghidarea acţiunii viitoare.
Ce categorii de teorii include teoria actiunii?
Teoria globală a acțiunii cuprinde 2 categorii de teorii
La nivel organizaţional cele două categorii reflectă:
1. Ceea ce promovează organizaţia, ca valori, acţiuni etc. (teoria declarată sau explicită)
2. Ceea ce se întâmplă cu adevărat în organizaţie (teoria implicită sau în uz)
(!) Cele două (explicită/ declarată vs implicită/ în uz) nu sunt întotdeauna identice.
=> (!) restructurarea teoriei acțiunii în urma detectării și corectării erorilor constituie învățarea
Diferente teoria explicita/declarata vs implicita/in uz?
Teoria explicita
Când cineva este întrebat cum ar acţiona într-o anumită situaţie răspunsul său prezintă teoria sa declarată a acţiunii pentru acea situaţie
Teoria implicita
Teoria care-i guvernează în realitate acţiunile (teoria implicită sau “teoria în-uz“) poate să fie, sau nu, compatibilă cu teoria sa declarată.
● “Teoria organizaţională în uz” este ceea ce noii membrii învaţă în procesul de socializare.
● Teoria implicită a acţiunii poate fi dedusă din observarea comportamentului în situaţii reale.
Care sunt tipurile de invatare din teoria actiunii?
- Cu un singur circuit (single-loop)
- Cu circuit dublu (double-loop)
Invatarea cu singur circuit
Când erorile detectate şi corectate permit organizaţiei să-şi urmeze politicile prezente sau să-şi realizeze obiectivele prezente (adică în afară de comportamentul individual, putem modifica și practicile)
Invatarea cu dublu-circuit
● când eroarea este detectată şi corectată în modalităţi care implică modificarea, politicilor şi asumpțiilor de bază ale organizaţiei (adică schimbăm asumpțiile care stau în spatele comportamentului)
● mai mult decât a rezolva problema, prin acest stil de învățare se pun întrebări în leg cu asumpțiile, valorile și credințele din spatele a ceea ce facem
Cum aplici corectii?
Aplicăm corecția în așa fel încât să eficientizăm procesul.
➔ ca să facem corecturi la nivelul asumpțiilor avem nevoie de un climat foarte suportiv (climat orientat spre învățare și spre schimbare)
Teoria acțiunii în uz - practicile vizibile care reies în momentul în care observăm ce se întâmplă într-o organizație (ceea ce vezi când intri într-o organizație)
Teoria explicită - dacă întrebi angajații ce se întâmplă în organizație nu se întâmplă de fapt (ce se întâmplă în teorie)
Ce tip de invatare e mai potrivita?
Important e sa ne dam seama cand avem nevoie de un tip de invatare vs alt tip de invatare
● Reinventarea constanta nu e eficienta pentru organizație
● Tipul de învatare are diferite roluri in functie de situatie
● Învățare single-loop = rutină
Invatarea single-loop: eliminam ceva sau modificam ceva ca sa se pastreze obiectivele si asumptiile, iar la invatarea double-loop reformulam asumptia
Unde se plaseaza memoria organizationala?
● Techonology / baze de date – ex. Curricula pt o școală
● Rutine și practici
● Personalul cheie
● Elemente culturale
Cum se facilitează dezvoltarea memoriei?
Memoria organizațională # o bază de date cu info = personal cu experiență (atragerea și păstrarea personalului cheie)
Dezvoltarea comunităților de practică
● Au și o componentă identitară și formează structuri sociale coezive
● Generează colaborare
● Training la nivelul întregii organizații pentru dezvoltarea experienței și expertizei în colaborare
● Facilitează spații de colaborare și analiză - ședințe, facilitează comunicarea
● Dezvoltă modalități pentru păstrarea cunoașterii
De ce uită organizațiile?
● Factori exogeni care distrag atenția de la înregistrarea cunoașterii
● Cunoașterea se erodează în timp și are relevanță diferită pt populații diferite
● Activitate izolată a membrilor organizației
● Fluctuația de personal
Cum arata organizatiile care invata? Caracteristici
= organizaţie care achiziţionează, transferă şi creează cunoştinţe şi îşi modifică comportamentul individual şi colectiv pentru a reflecta noile cunoştinţe generate prin procesul de învăţare
Caracteristici
● Are implementate procese rezolutive sistematice
● Experimentează cu noi modalități de acțiune
● Învață din experiența proprie
● Învață din experiența altora
● Transferă cunoștințe eficient în interiorul organizaţiei
Caracteristici ale culturii invatarii
- invatare autogestionata nu “instruireˮ
- orientare catre dezvoltare de capabilitati pe termen lung, nu pe termen scurt
- empowerment nu supervizare
Disciplina a învățării
1. Expertiza personala (mastery) - Ține de aspirații individuale, grijă pentru ce vrei tu să dezvolți la tine ca individ
2. Modele mentale
● Reflecție și investigare (inquiry)
● Verificare continuă a modului în care gândim și dezvoltarea conștientizării (awareness)
3. Viziune împărtășită - Angajament colectiv pentru niște scopuri și acțiunile necesare atingerii lor
4. Învățare la nivel de echipă - Interacțiuni de grup care să faciliteze gândire și acțiune colectivă
5. Gândire sistemică (systems thinking) - Înțelegerea interdependențelor și complexității sistemului, precum și rolul feedback-ului
Practici ale organizatiei care invata
Nivelul membrilor
➔ Creează oportunități continue de învățare
➔ Promovează dialogul și investigarea
➔ Încurajează colaborarea și învățarea în echipe
➔ Susține obținerea unei viziuni comune
Nivel structural
➔ Conectează organizația cu mediul său
➔ Implementează sisteme care să capteze și să împărtășească cunoașterea
➔ Oferă leadership strategic pentru învățare
Consecințe:
● Se generează cunoaștere organizațională
● Crește performanța financiară
Ce e invatarea in echipa?
= Un proces care conduce către o schimbare relativ permanentă în nivelul colectiv de cunoaştere şi competenţă al echipei şi derivă din experienţele împărtăşite ale membrilor ei
Presupune că membrii grupului de muncă învaţă din experienţele colegilor (pe lângă experienţele personale) prin procese de interacţiune sociocognitive care coordonează şi integrează cogniţii individuale.
Presupune explorarea de idei şi procese, discutarea diferenţelor de percepţie şi rezolvarea diferenţelor prin co – construcţia unei noi înţelegeri asupra problemei
Ce fac membrii echipei in procesul de invatare?
● Împărtăşesc, discută şi reflectă asupra unor probleme relevante, procese şi rezultate
● Adresează întrebări, explorează perspective diferite, chestionează asumpţii şi examinează rezultate neaşteptate, în cadrul unui proces de conflict constructiv
Prin înţelegerea perspectivelor diferite şi integrarea lor se realizează construcţia unor noi înţelesuri
Comportamentele emerg şi evoluează pe măsură ce membrii grupului interacţionează într-un context social şi temporal
Învăţarea la nivel de echipă este în esenţă un fenomen temporal şi dinamic
Ce e cognitia de grup?
“emerge din interacțiunea cogniției individuale a fiecărui membru din echipă și comportamentele manifestate în procesele de grup”
Grupurile sunt sisteme sociale de procesare a informațiilor - pot fi conceptualizate ca sisteme cognitive
Cogniția împărtășită - Modele mentale împărtășite
Cogniția distribuită - Modele de procesare selectivă a informațiilor
Care sunt procesele cognitive in invatare?
- Inputuri → Procese/Stări emergente
→ Rezultate - Emergenţa cogniţiei de grup
●Cineva generează jumătate din idee, iar altcineva cealaltă jumătate
●Cineva are o idee, iar ceilalți membri au cunoștințele și expertiza necesare pentru implementarea ei
●Pe parcursul dezbaterilor de grup, ideile se combină, recombină și modifică – comunicarea este esențială pentru emergență
