4. Antecedentele. Controlul stimulilor

Question 1

Ce e conditionarea clasica?

Answer 1

Dacă un stimul necondiţionat este asociat în mod repetat cu un stimul neutru, la un moment dat simpla prezentare a stimulului neutru poate produce un răspuns similar (dar nu identic) cu răspunsul necondiţionat. În acest caz, stimulul se numeşte “condiţionat” (SC) iar răspunsul asociat – răspuns condiţionat (RC).

Question 2

De ce depinde conditionarea clasica?

Answer 2

Simpla continguitate (= asociere temporală) dintre SN şi SC nu produce condiţionare.
Este necesară o relaţie de contingenţă între SN şi SC
Condiţionarea apare atunci când organismul învaţă că există o relaţie constantă între SC şi SN; stimulul condiţionat prezice stimulul necondiţionat, ceea ce antrenează manifestarea directă, rapidă a răspunsului

Question 3

Care e relatia dintre conditionarea clasica si cea operanta?

Answer 3

1. Condiţionarea pavloviană apare, adesea, ca un efect secundar al condiţionării operante.
2. Un stimul condiţionat poate funcţiona ca întărire sau pedeapsă

Question 4

De ce depinde intensitatea conexiunii dintre reprezentari?

Answer 4

Intensificarea conexiunii dintre două reprezentări variază în funcţie de frecvenţa asocierii lor.

Question 5

Care sunt situatiile in care comportamentul este indus automat?

Answer 5

1. Situaţie – categorizare.
2. Situaţie – cogniţie – comportament.
3. Situaţie – obiective – mijloace.

Question 6

Automatizarea situatie-categorizare

Answer 6

Dacă reprezentarea unei situaţii (ex.: ajutorul dat unui coleg la examen) se asociază în mod repetat cu o categorizare (ex.: “generozitate”), ulterior conexiunea dintre ele creşte şi categorizarea va fi automat (inconştient, neintenţionat) activată de situaţie.
Dacă apare situaţia, atunci se activează categorizarea.
ex: stereotipurile; Acest lucru e cu atât mai evident cu cât subiectul are la dispoziţie mai puţine resurse cognitive să contracareze activizarea acestui stereotip, din cauza stresului sau a unei sarcini cognitive adiţionale

Question 7

Automatizarea situatie-cognitie-comportament

Answer 7

Cogniţiile pe care le avem, în mod constant în anumite situaţii, ajung să fie asociate puternic cu situaţia respectivă, încât ulterior sunt automat activate de ea. La rândul ei această cogniţie poate determina automat anumite comportamente specifice.

Question 8

Ce e inductia situationala?

Answer 8

O situaţie induce automat o cogniţie, care la rândul ei, induce automat un comportament.

Question 9

Automatizarea situatie-obiective-mijloace

Answer 9

Dacă anumite obiective (scopuri) s-au asociat repetat cu o situaţie, aceasta ajunge ulterior să inducă automat obiectivele în cauză care amorsează la rândul lor, mijloacele cele mai frecvent utilizate pentru realizarea lor

Question 10

Ce rol au elementele din mediu?

Answer 10

Elementele din mediul ambiant şi aranjarea lor într-un anumit spaţiu circumscriu – nu prescriu – repertoriu de comportamente probabile în ambientul respectiv.

Mediul comunică un anumit mesaj (ex.: “aceasta e o sală de seminar – unde discutăm”, “aceasta e o bibliotecă – unde citim şi facem linişte”) şi favorizează un anumit comportament (ex.: dacă fotoliul preferat este aşezat în faţa televizorului, lângă măsuţa pe care sunt mereu câteva snacks-uri, e mult mai probabil că înfulecăm, uitându-ne la televizor şi să adăugăm kilograme în plus).

Question 11

Cum putem stimula aparitia unui comportament dezirabil?

Answer 11

1. Reconfiguraţi mediul şi / sau relocalizaţi activitatea.
2. Schimbaţi momentul de desfăşurare a activităţii.

Question 12

Care sunt modalitatile tipice de raspuns?

Answer 12

1. Situatia de indatorare
2. Angajare si consecventa
3. Simularea validarii sociale a comportamentului
4. Autoritatea

Question 13

Cum poate arata situatia de indatorare?

Answer 13

1. Favor
2. Concesii
   => acordarea unor favoruri/concesii sau simpla prezentare a ceva ca favoare/concesie sporeşte complianţa celui care beneficiază de aşa ceva

Question 14

Cum functioneaza angajarea si consecventa?

Answer 14

Odată implicaţi personal sau angajaţi în cursul evenimentelor tindem să ne comportăm consecvent cu decizia iniţială.

Question 15

Cum se poate crea o situatie de angajare personala?

Answer 15

• solicitarea unei promisiuni,
• prin personalizarea solicitării
• prin realizarea unei opţiuni liber-consimţite.

Question 16

Ce factori fac sa creasca angajamentul?

Answer 16

Cu cât mai activă, publică, costisitoare şi liber-consimțită este angajarea persoanei, cu atât mai mari şansele ca ea să-şi respecte angajamentul.

Cu cât un comportament este rezultatul unei angajări personale active, cu atât el este mai rezistent la extincţie, deoarece subiectul se simte personal responsabil de comportamentul
respectiv. Nu e întotdeauna necesar ca angajarea personală să fie reală; uneori e suficient ca ea să fie prezentată ca atare

Question 17

Cum se face dezangajarea mai usor?

Answer 17

a) decizia (angajamentul) iniţial este prezentat ca fiind forţat, nu liber consimţit (ex.: “am fost forţat de împrejurările de atunci să fac asta”, “din cauză că voi m-aţi presat am decis acest lucru”, “nu era altă soluţie”, etc.)
b) costurile înregistrate deja nu sunt prea mari, în raport cu un cadru de referinţă (ex.: “nam pierdut mare lucru, m-aş putea retrage din joc”, “nu avem copii, mai avem o viaţă în faţă, aşa că ar fi mai bine să divorţăm, etc.)
c) angajamentul iniţial n-a fost făcut public (sau puţină lume ştie de el) (ex.: “logodna na fost făcută publică, aşa că o putem rupe”, “înţelegerea făcută a fost doar între noi, aşa că putem renunţa la ea”, etc.)
d) angajamentul iniţial e prezentat ca efect pasiv (ex.: “n-am avut ce face, am moştenit situaţia aceasta de la predecesorul meu”, “aşa era obiceiul atunci, aşa am făcut şi eu”, etc.).

Question 18

Cum cresti sansele de reusita a interventiei psihologice?

Answer 18

O intervenţie psihologică menită să schimbe un comportament are mai mari şanse de reuşită dacă operează concomitent atât asupra comportamentului actual cât şi a celui propus, dezirabil
Actualul comportament e formulat în termeni care să faciliteze dezangajarea
Concomitent, noul comportament dezirabil este susţinut printr-un angajament activ, public, eficace şi deliberat “ex.: “trebuie să-ţi iei viaţa în propriile mâini

Question 19

Cum se face simularea validarii sociale a comportamentului?

Answer 19

Mimetismul social, faptul că indivizii tind să se comporte precum majoritatea grupului din care fac parte, nu se datorează numai “presiunii sociale” pentru conformism.
Tendinţa de validare prin mimetism este mai puternică în câteva conjuncturi:
a) în situaţii de incertitudine;
b) în situaţii de nesiguranţă;
c) în prezenţa (reală sau simbolică) a unor actori similari.

Question 20

Ce factor este cel mai important pentru ghidarea comportamentului?

Answer 20

Pentru ghidarea comportamentului nostru avem nevoie mai degrabă de informaţii decât de întăriri. Întăririle, la rândul lor, influenţează comportamentul nu atât prin funcţia lor hedonică (= ne produc stări pozitive sau ne fac să evităm stările aversive) cât prin funcţia lor informativă.
Ne interesează mult mai mult informaţia decât plăcerea, pentru că informaţia este esenţială pentru adaptare şi evoluţie;

Question 21

Autoritatea ca antecedent

Answer 21

Autoritatea îşi exercită influenţa asupra comportamentului individual sau colectiv în primul rând în două situaţii, non-exclusive: când are monopolul informaţiei cunoştinţelor şi când controlează contingenţele relevante.
=> autoritatea are, de regulă, un domeniu limitat de competenţă.

Question 22

Ce presupune utilizarea eficienta a autoritatii?

Answer 22

1. identificarea comportamentului (clasei de comportamente ţintă)
2. identificarea autorităţilor recunoscute de individ pentru domeniul respectiv
3. utilizarea autorităţii
   a) prin apelul la ele (citare, parafare, interpretare, exprimarea acordului faţă de mesajele autorităţii, etc.)
   b) prin implicarea lor directă în intervenţie, acolo unde este posibil (ex.: implicarea unui “prieten” care e autoritate, a unui “grup” etc.) Impactul pozitiv al unor grupuri de suport (ex.: Alcoolicii Anonimi) se datorează, în mare măsură, autorităţii pe care individul le-o atribuie (“Ei au trăit aceeaşi experienţă ca şi mine, ştiu ce înseamnă, poate au găsit o soluţie şi o aplic şi eu!”).

Question 23

Care e calea de actiune in care individul se proiecteaza ca fiind autoritate?

Answer 23

=> sensibilitatea lui la schimbare e redusă
Pentru a-l face mai permeabil trebuie să-i circumscriem propria autoritate, iluzia controlului şi a cunoașterii pe care el se bazează. Căile sunt multiple, prin argumentare, confruntarea cu alte puncte de vedere, oferta de contra exemple, empirismul colaborativ, problematizarea sursei cunoaşterii pe care o are şi a validităţii ei, etc
Argumentul utilităţii e mai eficace decât cel al adevărului. Suntem mai sensibili la utilitate decât la adevăr
Prezentarea convingerilor pacientului / clientului ca nefolositoare (= au costuri mai mari decât beneficiile) este adesea mai persuasivă decât prezentarea ei ca nevalidă!

Question 24

Cum are loc extinctia antecedentelor?

Answer 24

Relaţia dintre antecedentele şi consecinţe sau stimuli necondiţionaţi devine aleatoare; antecedentele nu mai au funcţie informativă

Question 25

De ce depinde extinctia?

Answer 25

Probabil că condiţionările noastre anterioare, relevanţa unor stimuli, prezenta unor stimuli cu efect inhibitiv sau facilitator într-un colaj dat contribuie şi ei la extincţia diferenţială.
O extincţie reuşită constă, de fapt, într-o nouă învăţare.