Testament Flashcards
An si volum
Poezie ce deschide volumul Cuvinte potrivite, publicat în 1927.
Curentul modernist
- ambiguitatea limbajului
- construiește metafore șocante
- prozodie inedită (măsura de 9-11 silabe, rima împerechiată), strofe polimorfe
- ideea transfigurării socialului în estetic, în artă
- îmbrățișează estetica urâtului împrumutată de la scriitorul francez Charles Baudelaire
arta poetică
-prezintă idei despre menirea poetului în univers, viziunea sa despre lume, rolul artei sale.
tema
tema– creația literară, o moștenire creată prin efort și inspirația și lăsată unui fiu spiritual
secvențe: – cartea e o „treaptă”, un pas al maturizării
– realitatea crudă se transformă în artă („din bube mucegaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”)
titlul
- in sens propriu reprezintă un act juridic ce exprimă dorințele unei persoane după moarte, în special cele legate de avere
- în sens conotativ, poezia devine o moștenire lăsată urmașilor-cititori
viziunea despre lume
prima, legată de estetica urâtului: se poate crea artă din orice aspect al realității (chiar și din cele mai puțin frumoase)
a doua, prezintă rolul de făuritor al poetului care cultivă în creația sa efortul personal pentru a filtra și transmite sentimentele poporului său
lirismul
lirismul este subiectiv, mărcile subiectivității fiind pronume la persoana I („străbunii mei”, „cartea mea”) sau verbe la persoana I („nu-ți voi lăsa”, „am ivit”, „am prefăcut”). Ipostaza eului liric este cea a poetului responsabil, angajat social.
prima parte
prima parte: moștenirea lăsată de către poet (ca părinte spiritual) cititorului este una spiritualizată („un nume adunat pe-o carte”)
cartea este o legătură strânsă între generații: bătrâni- poet- fiu
cartea este un element important al maturizării („cartea mea fiule e o treaptă”) ce trebuie apreciat („Așeaz-o cu credință căpătâi”)
partea a doua
partea a doua: despre creația poetică
poetul filtrează și transformă realitatea (chiar urâtă și dureroasă) în poezie ( sapa se schimbă în condei, brazda în călimară, graiul cu îndemnuri pentru vite în cuvinte potrivite, zdrențele în muguri și coronae, veninul în miere, bube și mucegaiuri în frumuseți și prețuri noi,)
partea a treia
procesul creației: interferența dintre inspirația divină („slova de foc”) și efortul propriu („slova făurită”)