STRUCTURA ORGANELOR LA PLANTE 30 IAN Flashcards
Care sunt organele vegetative +FUNCTIA
rădăcina tulpina și frunza
FUNCTIA LOR:asigură nutriția organismului+FOTOSNTEZA
Care sunt organele generative
generative – floarea şi derivatele
ei (fructul şi sămânţa)
înmulţirea şi
perpetuarea speciei.
Tipuri morfologice de rădăcini.
- Rădăcina principa-
lă, cu originea în rădăciniţa embrionului seminţei, - Rădăcinile laterale descind din rădăcina principală
- Rădăcinile adventive se dezvoltă pe tulpina aeriană, perizomi sau chiar pe frunze.
Sisteme radiculare.-Totalitatea
rădăcinilor unei plante alcătuiesc siste-
mul radicular.
Se deosebesc patru tipuri de
sisteme radiculare: pivotant, fasciculat,
rămuros şi mixt
SISTEMUL RADICULAR PIVOTANT
CUI II E CARACTERISTIC
Sistemul radicular PIVOTANT =
rădăcina principală+rădăcini laterale provenite
iniţial din aceasta.
Este caracteristic di-
cotiledonatelor şi gimnospermelor.
EXEMPLE:păpădia trifoiul morcovul ridichea sfeclă
SISTEMUL RADICULAR FASCICULAT
Sistemul radicular FASCICULAT este format
din totalitatea rădăcinilor adventive
provenite din tulpină.
Se întâlneşte la monocotiledonate, în special la graminee
nee.
EXEMPLE: ceapa usturoi porumb lalele lăcrămioare
SISTEMUL RADICULAR RAMUROS
sistemului radicular rămuros, propriu unor arBori şi arbuşti,
RADACINA PRINCIPALA LATERALE LUNGI SI GROASE
rădăcina principală nu se evidenţiază
clar.
EXEMPLE arbori arbuști pomi fructiferi
SISTEMUL RADICULAR MIXT
RAD PRINCIPALA+RAD LATERALE+ADEVNTIVE
sunt prezente rădăcinile principală,
laterale, dar şi adventive, ce alcătuiesc
împreună sistemul radicular mixt.
EXEMPLEviță de vie salcie coacăză
ZONELE RADACINII(STRUCTURA EXTERNA )
- Zona de diviziune (sau apexul)
- Zona scufiei (caliptra)
- Zona de creştere
- Zona de absorbţie (sau zona piliferă)
- Zona de conducere (sau zona aspră)
STRUCTURA INTERNA A RADACINII
1.stratul de celule care a format perișorii absorbanți se numește RIZODERMA (EPIBLEMA)
2,stratul cel mai gros al rădăcinii-SCOARTA
3,CILINDRU CENTRAL- aici este țesutul conducător format din oasele lemnoase (formează xilemul)
epiderma
scoarta
cilindrul central
STRUCTURA ANATOMICA SECUNDARA A RADACINII
Structura anatomică secunda-
ră a rădăcinii începe cu apariţia ţesutu-
rilor : FELOGENUL din scoarţă şi
CAMBIUL din cilindrul central.
Acestea generează respectiv
ţesuturi secundare de scoarţă, contribuind astfel la îngroşarea rădăcinii.
formarea fascicului libero lemnos=vase liberiene+vase lemnoase
CARE SUNT PARTICULARITATILE DE BAZA ALE TULPINII
- geotropismul negativ
2. prezenţa mugurilor.
CE SUNT MUGURII,CE TIPURI DE MUGURI STII?>
Mugurii reprezintă lăstari sau inflorescenţe embrionare şi sunt numiţi respectiv MUGURI VEGETATIVI sau foliari (creaza frunze) şi MUGURI GENERATIVI sau florali.(creaza flori)
MODURI DE ARANJARE A MUGURILOR PE PLANTE
altern, opus sau în verticil.
TIPUL DE RAMIFICATIE A TULPINII
1.monopodială,
2simpodială,
3.dihotomică
4.fals dihotomică
Aceste particularităţi ale speciei
determină formele şi dimensiunile tulpinii (coroanei) la arbori, arbuşti, liane,
FUNCTIA CONULUI DE CRESTERE
DA NASTERE TUTROR TESUTURILOR TULPINII
Structura anatomică primară a tulpinii.
epiderma, scoarţa primară şi cilindrul central
ce este epiderma
Epiderma reprezintă
ţesutul protector primar.
functia scoartei primare
Scoarţa primara conţinecloroplaste, determinând culoarea verde atulpinilor tinere la toate plantele.
din ce e format cilindrul central
Cilindrul central este format din ţesut parenchimatic (în cazul de faţă – de um-plutură),
cum sunt fasciculele la monocotiledonate si cum este cambiul?
La monocotiledonate cambiul lipseşte şi
fasciculele sunt de tip închis.
frunza
Frunza este o parte componentă a tulpinii (lăstarului) şi îşi are originea în frun-
zuliţele embrionare ale mugurelui.
din ce e alatuita frunza
teacă
peţiol
limb
criteriile de caracterizare a frunzei
numărul de limburi pe peţiol, caracterul marginii, bazei şi vârfului lor, prezenţa
sau lipsa peţiolului şi a stipelelor
Frunze simple
Frunzele simple constau dintr-un singur
limb fixat cu peţiolul de tulpina
Frunzele compuse
Frunzele compuse sunt alcătuite din mai multe
limburi fixate pe un peţiol comun numit RAHIS.
Acestea pot fi penat-compuse şi palmat-compuse(ca palma)
la radnul lor cele penat compuse pot fi paripenate si imparipenate
cele paripenate au 2 frunze la capatul petiolului iar cele imparipenat au doar 1
CARACTERIZAREA FRUNZELOR COMFORM TIPULUI DE NERVATIE
- nervatie RETICULATA
- nervatie PALMATA
- nervatie ARCUITA
- nervatie PARALELA
Ce sunt SESILELE
Frunzele care nu au peţiol şi se fixează pe tulpina/lastar direct cu limbul se numesc sesile.
Structura anatomică a frunzei
– epidermă inferioara,exterioara
tesut /parenchim asimilator
şi fascicule conducătoare, reprezentate prin nervuri.
EPIDERMA INFERIOARA FUNCTIE
Epiderma inferioară conţine sto-
mate, prin care are loc transpiraţia şi schimbul de gaze cu mediul exterior.
EPIDERMA SUPERIOARA FUCNTIE
Epiderma superioară la diferite specii poate fi acoperită cu cuticulă sau cu peri de structură diferită, care fortifică capacitatea ei de protecţie.
ce se afla intre epiderma inferioara si cea superioara
Între epiderma superioară şi cea inferioară este situat MEZOFILUL frunzei, numit şi PARENCHIM ASIMILATOR
Si nervuri ce contin FASCULU LIBERO-LEMNOASE
in parenchimul asimilator se desfasoara FOTOSINTEZA
. Acesta este diferenţiat în două straturi de celule cu numeroase cloroplaste: cel superior – palisadic, iar cel
inferior – lacunar. Mezofilul frunzei este străbătut de nervuri.
XILEM SI FLOEM
XILEM-transporta apa si saruri
FLOEM-transporta hrana
ce sunt cormofitele?
dar talofitele?
diferente?
Cormofitele sunt plantele care au : radacină, tulpină și frunze iar corpul lăor se numeste corm
Cormofite : - Cormofite fara flori - Ferigile
- Cormofite cu flori - a) Gimnosperme- Coniferele
b) Angiosperme - monocotiledinate si dicotiledonate
Talofitele sunt ORGANISME ( NU PLANTE ) care nu au rădăcină, tulpină şi frunze iar corpul lor se numeşte tal . Iți spun sigur , sper că te-a ajutat răspunsul meu
petiolul-ce este ,ce fucntie are?
Peţiolul - este codiţa frunzei
Peţiolul - este codiţa frunzei. El susţine frunza şi o orientează spre lumină.
monocotiledonate vs dicotiledonate
Monocotiledonatele au embrionul prevăzut cu un singur cotiledon, în contrast cu cele două cotiledoane ale dicotiledonatelo
ce este cotiledonul
Cotiledonul este o frunză cu rezerve nutritive a embrionului plantelor cu semințe, care are rolul de a hrăni planta imediat după încolțire.
structura semintei
Tegument
Endosperm
Cotiledon
Embrion
ex 2 pag 66
Se deosebesc patru tipuri de sisteme radiculare: pivotant, fasciculat, rămuros şi mixt.
Sistemul radicular fasciculat se întâlneşte la monocotiledonate, în special la graminee şi este alcătuit din totalitatea rădăcinilor adventive provenite din tulpină.
Sistemul radicular pivotant este alcătuit din rădăcina principală şi totalitatea de rădăcini laterale provenite iniţial din aceasta şi se întâlneşte la dicotiledonate şi gimnosperme.
Zonele rădăcinii sunt apixul, zona de creștere, zona de absorbție, zona de conducere.
Zona de diviziune constă din ţesut meristematic primar, celulele căruia în perioada de vegetaţie sunt supuse unei diviziuni continue.
