Statul român modern de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. 18-20)

Question 1

Care sunt proiectele politice din sec. 18-19?

Answer 1

Reformismul domnesc, memoriile boierești, cererile norodului românesc

Question 2

Regimul fanariot în Moldova și Țara Românescă

Answer 2

În 1711 (Moldova) și 1716 (Ț.R.) se instalează regimul fanariot, prin care domnia era grav afectată. Domnii erau numiți de sultani, domniile erau scurte, domnii erau mutați dintr-o țară în alta, fiscalitate excesivă, impozite mari, țările nu mai au armată/politică proprie.

Question 3

Reformismul domnesc

Answer 3

Chiar dacă regimul fanariot este marcat de aspecte negative, au existat și domni atrași de elementele de modernitate din Europa Apuseană. Constantin Mavrocordat, domn fanariot atât în Moldova cât și în Ț.R., realizează reforme: desființarea șerbiei (țărani cu libertate personală, fără pământ), introduce renumerația funcțiilor, înființează instanțe de judecată în fiecare județ.

Question 4

Coduri de legi emise de domnii fanarioți

Answer 4

1817 - Codul Callimachi (Moldova, Scarlat Callimachi)
1818 - Legiuirea Caragea ( Ț.R., i. Caragea)

Question 5

Memoriile boierești (2/2 sec. 18)

Answer 5

Boierii români au reacționat față de noul statut politico-juridic al Principatelor (restrângerea autonomiei prin regimul fanariot) prin redactarea unor memorii adresate puterilor creștine, în care revendicau revenirea la domniile pământene, recunoașterea privilegiilor boierești, limitarea dominației otomane, libertatea comerțului. Cele mai importante au fost:
- Memoriul din 1722, adresat Marilor Puteri (aflate la Focșani), susținea unirea Moldovei cu Ț.R.
- Memoriul din 1791 de la Șistov, revendica unirea și independența Principatelor sub protecția Rusiei și a Austriei.

Question 6

Cererile norodului românesc

Answer 6

Context - în 1821, în revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, sunt emise documente considerate proiecte politice.
În ele se solicită: reformarea administrației/justiției/învățământului, meritocrație, comerț liber, creare armată națională, desființarea privilegiilor la plata impozitelor, respectare autonomiei Principatelor, suveranitatea poporului.

Question 7

Domniile pământene

Answer 7

1822, Imperiul Otoman a renunțat la domnitorii fanarioți, fiind instituite domniile pământene, reprezentate de Grigore Dimitrie Ghica (Ț.R.) și Ioniță Sandu Sturdza (Moldova).

Question 8

Constituția cărvunarilor

Answer 8

1822, redactată de Ionică Tăutul, înaintată domnitorului Ioniță Sandu Sturdza (Moldova). Proiectul cuprindea revendicări precum garantarea libertății persoanei, a egalității în fața legii sau formarea unei adunări reprezentative (Sfatul Obștesc).

Question 9

Regulamentele Organice

Answer 9

Adoptate în 1831 (Ț.R.) și 1832 (Moldova). Separarea puterilor în stat, reorganizare fiscală, reforma justiției. Se mențin privilegiile boierești, nu prevăd drepturi și libertăți.

Question 10

Frăția

Answer 10

În 1843 a luat fiinţă, după model francez, societatea secretă Frăţia, alcătuită din tineri intelectuali, fii de boieri, cu studii la universităţi din Europa, cunoscuţi sub numele de bonjourişti. Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu. Îşi propuneau organizarea unei revoluţii pentru înlăturarea regimului politic şi unirea românilor.

Question 11

Petiţiunea proclamaţiune

Answer 11

1848, Iaşi, Moldova, redactată de Vasile Alecsandri.
- atitudine moderată ’’păzirea Regulamentului Organic’’
- desfiintarea cenzurii; funcţii acordate pe merit; reforma şcolilor
- atitudine moderată ’’imbunătăţirea stării locuitorilor sateni’’

Question 12

Petiţia Naţională

Answer 12

1848, Blaj, Transilvania, redactată de Simion Bărnuţiu.
- independenţa naţiunii române din Transilvania; egalitatea in drepturi cu celelalte naţiuni; respinge anexarea la Ungaria.
- exprimarea oficială în limba română, scoli româneşti, recunoaşterea religiei românilor, libertatea personală.
- desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire.

Question 13

Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei

Answer 13

1848, Brasov, Transilvania, redactată de Costache Negri și Vasile Alecsandri.
- unirea Moldovei și a Țării Românești ’’într-un singur stat neatârnat’’.
- întemeierea instituțiilor țării pe principiile de egalitate, libertate; desființarea privilegiilor; egalitatea tuturor în fața legii.
- împroprietărirea țăranilor fără nicio despăgubire.

Question 14

Proclamația de la Islaz

Answer 14

1848, Țara Românească, redactată de Ion Heliade Rădulescu.
- respectarea autonomiei.
- domn responsabil ales pe 5 ani; contribuție fiscală generală; libertatea cuvântului
- desființarea clăcașilor și împroprietărirea prin despăgubire

Question 15

Dorintele partidei naționale din Moldova

Answer 15

1848, Cernăuți, Bucovina, redactată de Mihail Kogălniceanu.
- unirea Moldovei cu Muntenia.
- desființarea privilegiilor; egalitatea în fața legii; libertatea cuvântului, a întrunirilor
- desființarea clăcașilor și împroprietărirea prin despăgubire.

Question 16

Balta Liman

Answer 16

După înfrângerea revoluției de la 1848-1849, în Ț.R. se revine la vechea stare a lucrurilor. Astfel, Turcia (puterea suzerană) și Rusia (puterea protectoare) semnează Convenția de la Balta Liman, din aprilie 1849, valabilă pe 7 ani, care contribuie la știrbirea autonomiei. Domnii sunt numiți de sultani pe o perioadă de 7 ani și confirmați de țarul Rusiei. Adunările Obștești sunt înlocuite de Divanuri, se reintroduc Regulamentele Organice, se prelungește ocupația militară.

Question 17

Războiul Crimeei

Answer 17

După înfrângerea revoluției din 1848-1849, Rusia decide să atace Turcia, declanșând conflictul cunoscut sub numele de Războiul Crimeei, din 1853-1856. În apărarea Turciei sar Franța, Anglia, Prusia și Sardinia. Rusia este înfrântă, trupele ruse sunt retrase din Principate, acestea sunt acum ocupate de turci și austrieci.

Question 18

Tratatul de la Paris

Answer 18

După ce Rusia este înfrântăde cele 7 puteri, acestea se întrunesc la Paris într-un Congres de Pace (1856), unde vor semna Tratatul de la Paris:
1. principatele rămân sub suzeranitatea Turciei
2. județele din sudul Basarabiei sunt luate de la Rusia și date Moldovei
3. congresul hotărăște convocarea la Iași și București a adunărilor ad-hoc

Question 19

Ce sunt caimacamii?

Answer 19

Caimacamii erau locțiitori ai domnilor care se ocupau cu alegerile pentru adunările ad-hoc.

Question 20

Caimacamii din Ț.R.

Answer 20

În Muntenia, alegerile au decurs fără probleme, unioniștii impunându-se cu ușurință. În Moldova însă, Nicolae Vogoride, care în secret aspira la funcția de domnitor, falsifică grosolan alegerile în favoarea antiunioniștilor. Ulterior se organizează alte alegeri în Moldova, unioniștii câștigând.

Question 21

Rezoluțiile Adunărilor Ad-hoc

Answer 21

Septembrie 1857, se deschid la Iași și București lucrările Ad-hoc, care adoptă rezoluții similare:
1. Unirea Principatelor într-un stat numit România
2. Prinț străin cu moștenirea tronului și urmași ortodocși
3. Neutralitatea noului stat
4. Adunarea obștească (reîntoarcerea ei)

Question 22

Conferința de la Paris

Answer 22

După rezoluțiile adunărilor Ad-hoc din 1857, puterile garante se vor întruni la Conferința de la Paris din 1858, din care o să rezulte o Convenție care stabilește statutul internațional și organizarea sa:
1. Noul stat se numea Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
2. Noul stat era autonom, dar sub suzeranitatea Porții și garanția colectivă a celor 7 puteri
3. 2 domni aleși pe viață. 2 guverne, 2 adunări legislative, 2 capitale
4. Ca organe comune regăsim organul legislativ și cel judecătoresc suprem, amândouă în Focșani
5. Separarea puterilor în stat
6. Desființarea privilegiilor de clasă
7. Libertatea individuală/egalitatea în fața legii
8. Vot cenzitar
Convenția de la Paris a înlocuit Regulamentele Organice, devenind constituția Principatelor Unite

Question 23

Dubla alegere a lui Cuza

Answer 23

Pe 5 ianuarie/24 ianuarie 1859 în Moldova respectiv Ț.R., A. I. Cuza este ales de ambele țări, act ce a determinat formarea statului român modern. Prin acest eveniment s-au încălcat prevederile Convenției de la Paris, care nu preciza însă dacă aceeași persoană putea fi aleasă în ambele țări.

Question 24

Domnia lui A. I. Cuza

Answer 24

1859-1866
1859-1861: unește sistemul vamal, poșta, telegraful, moneda, armata (măsuri aplicate pentru desăvârșirea Unirii)
1860: Cuza pledează la Constantinopol pentru acceptarea unirii depline (un guvern, o adunare)
1861: Conferința de la Constantinopol acceptă unirea deplină dar numai în timpul lui A.I. Cuza
1. Legea secularizării averilor mănăstirești, 1863
2. Legea rurală din 1864, prin care s-a îndeplinit unul din obiectivele din 1848, prevăzut în majoritatea programelor revoluției
3. Legea instrucțiunii publice din 1864, stabilind învățământul primar obligatoriu și gratuit + învățământul tehnic profesional + universități
Cod penal (1864) și civil (1865) care vor moderniza dreptul român
4. Legea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române din 1864, prin care biserica devine de sine stătătoare
5. Legea pentru organizarea puterii armate din 1864
Curtea de Conturi, Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC, prima bancă)

Question 25

Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris

Answer 25

După ce proiectul legii rurale este respins de către Adunarea majoritar conservatoare, M. Kogălniceanu prezintă demisia sa domnului, care trebuia să o accepte. Cuza refuză demisia și prin lovitura de stat de ls 1864 dizolvă Adunarea și introduce Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris și o nouă lege electorală, ambele aprobate de popor prin plebiscit. Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris modifica astfel convenția:
1. Domnul cu putere sporită
2. Parlamentul devine bicameral
Legea electorală lărgea dreptul de vot, alegătorii fiind acum împărțiți în direcți (educați + venit decent) și primari (neștiutori de carte, venit mic, votau prin delegați)
Opoziția marilor puteri e domolită de o altă vizită la Constantinopol, unde, în urma unor discuții aprinse, reușește să impună noua convenție și lege (și implicit dreptul românilor de a-și elabora singuri legi, deci dreptul la autonomie deplină).

Question 26

Monstruoasa coaliție

Answer 26

Cuza pierde sprijinul lui Napoleon al 3-lea, iar în 1865 își exprimă intenția de a renunța la tron. Pe acest fundal, în noaptea de 11 februarie 1866, în urma unui complot, Cuza e obligat să abdice și să plece în străinătate.

Question 27

Carol I

Answer 27

1866-1914
După un plebiscit, la 10/22 mai 1866, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul solemn, la București, ca monarh al României. Prin aducerea lui la conducere s-a urmărit:
1. Consolidarea unirii Principatelor Române
2. Consolidarea automomiei
3. Creșterea prestigiului extern al statului român
4. Încetarea rivalităților politice dintre diverse grupări interne
Primul act al domniei a fost Constituția din 1866, liberală, care introduce principii moderne: suveranitatea națiunii, monarhia constituțională ereditară, separația puterilor în stat, drepturi și libertăți cetățenești.

Question 28

Marea Unire

Answer 28

Context favorabil: recunoașterea dreptului popoarelor la autodeterminare, prăbușirea Imperiului Rus în urma revoluțiilor bolșevice din 1917, prăbușirea Imperiului Austro-Ungar în 1918, victoria Antantei în WW1.

1. Unirea Basarabiei
1917, Congresul Ostașilor Moldoveni a proclamat autonomia Basarabiei; s-a constituit Sfatul țării ca adunare reprezentativă în acest teritoriu. Sfatul țării declară independență față de Rusia în 1918. În martie/aprilie 1918, Sfatul țării a votat la Chișinău unirea Basarabiei cu România.

2. Unirea Bucovinei
Bucovina s-a desprins de Imperiul Austro-Ungar în condițiile destrămării acestuia în toamna anului 1918. Totodată ea se confruntă cu pretenții de anexare din partea Ucrainei, situație ce a necesitat intervenția armatei române în provincie la solicitarea autorităților de la Cernăuți, ulterior declarându-se autonomia Bucovinei. În noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României. (MD + MU)

3. Unirea Transilvaniei
În octombrie/noiembrie 1918 s-a format, la Arad, Consiliul Național Român Central. Negocierile purtate de acesta cu guvernul maghiar (din 1918) au eșuat, Ungaria propunând doar un statut de autonomie pentru Transilvania. În aceste condiții s-a luat decizia convocării la Alba Iulia, în noiembrie/decembrie 1918 a unei Mari Adunări Naționale în urma căreia să se decidă viitorul provinciei. Rezoluția Unirii, adoptată de Adunare, a fost citită de Vasile Goldiș.

Îmi plan internațional, noul statut politico-teritorial al României a fost recunoscut prin tratatele încheiate în cadrul Conferinței de pace de la Paris din 1919/1920.