statiscia 1 Flashcards
Cum definiți statistica?
Statistica este ştiinta care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor de masă, fenomene care sunt supuse acţiunii legilor statisticii care se manifestă în condiţii concrete, variabile în timp şi spaţiu.
Statistica este știința care se ocupă cu studierea fenomenelor de masă din societate și din natură pe baza une observări științifice, a alegerii și preluăriii datelor statistice cu scopul de a formula concluzii și de a explica legitățile pe care la guvernează.
Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip colectiv din punct de vedere cantitativ în scopul descrierii acestora și a descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor. Implică recoltarea, descrierea și analizarea datelor în vederea extragerii unor concluzii (inferențe) pe baza acestora.
Ce etape se pot identifica în evoluția disciplinei statistica?
O etapă importantă în evoluţia statisticii o reprezintă apariţia, în secolul XVI, a statisticii descriptive.
În secolul al XVII, în Anglia a apărut şcoala “aritmeticii politice”, având ca principal reprezentanti pe W. Petty. Abia în această perioadă se poate vorbi de analiza statistică în spirit ştiinţific a unor date şi informaţii culese în acest scop.
În faza probabilistică statistica îmbogăţeşte prin introducerea de metode matematice. Începe să se utilizeze calculul probabilităţilor, se formulează legea numerelor mari şi alte legităţi statistice.
Apariţia “statisticii moderne”, la sfârşitul secolului XIX, este marcată de contribuţiile aduse în direcţia evidenţierii regularităţilor statistice în fenomenele de masă şi a analizei variabilităţii acestor fenomene în jurul unor medii. Se înfiinţează oficiile naţionale de statistică, iar statistica devine disciplină de învăţământ.
- Prezentați câteva elemente ale contribuției românești la dezvoltarea disciplinei statistica.
Nicolae Şutu – primul statistician român – și-a asumat sarcina complexă de a culege, sistematiza şi interpreta ştiinţific informaţiile statistice veridice provenind din surse diferite în scopul obţinerii unei descrieri statistice adecvate a situaţiei economice din Moldova şi România.
Ion Ionescu de la Brad – economist, statistician – Primul manual de statistică elaborat de un autor român, în care savantul expune obiectul şi sarcinile statisticii, metodele, activitatea practică de statistică, organizarea statisticii oficiale, mijloacele de culegere a informaţiilor statistice şi utilitatea
statisticii în cunoaşterea realităţilor social-economice ale unui stat.
Dionisie Pop Marţian - a organizat şi condus primul Oficiu Central de Statistică al provinciei Muntenia în anul 1859 şi ulterior, pe cel al Principatelor Unite.
Prezentați etapele generice ale procesului aferent unui studiu statistic.
Procesul studiului statistic cuprinde patru etape principale:
- pregătirea cercetării
- observarea statistică (culegerea datelor)
- prelucrarea și analiza statistică
- decizii asupra fenomenelor reale
Ce presupune etapa de observare statistică?
Observarea statistică vizează o înregistrare după reguli unitare ale caracteristicilor unităţilor colectivităţii şi concretizându-se în materialul faptic.
Care este obiectul de studiu al statisticii? 2 exemple
Obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele și procesele care prezinta următoarele particularități:
- se produc într-un număr mare de cazuri, sunt fenomene de masă
- variază de la un caz la altul, de la un element la altul
- Statistica cercetează aspectul cantitativ (numeric) al fenomenelor şi proceselor strict determinate în timp şi spaţiu.
-Fenomenele din acestă categorie se numesc fenomene de tip colectiv sau fenomene de masă, întrucât cunoaşterea legilor care le guvernează presupune cercetarea întregului ansamblu de manifestări individuale.
Exemple: cauze ale deceselor, evoluția pieței valutare
Care sunt semnificațiile actuale ale termenului statistică?
a) Date numerice cu privire la unul sau mai multe fenomene din natură sau societate, culese,
sistematizate, centralizate şi uneori publicate în anuare statistice, culegeri de date statistice etc.;
b) Activitate de culegere, prelucrare şi valorificare a informaţiilor statistice, organizată de stat sau individual de către cercetători;
c) Totalitatea metodelor, procedeelor şi tehnicilor statistice sau metodologia statistică;
d) Ştiinţă de sine stătătoare
Prin ce se deosebește statistica descriptivă de cea inferențială?
Statistica descriptivă vizează descrierea stării și variabilității colectivității statistice, după una sau mai multe caracteristici. Statistica inferențială vizează estimarea caracteristicilor unei colectivități pornind de la cunoașterea unui eșantion.
Statistica descriptiva presupune utilizarea metodelor pentru organizarea, agregarea şi descrierea unei mulţimi de date.
Statistica inferenţială face trecerea de la statistica descriptivă a unui eşantion (subpopulaţie) la descrierea întregii mase care caracterizează fenomenul respectiv (populaţie). Cu alte cuvinte, statistica inferenţială presupune metode pentru inferenţa asupra populaţiei generale având la baza informaţii ale eşantionului desprins din colectivitatea generală.
Dați 3 exemple de domenii în cadrul cărora se utilizează metodele statistice (statistica aplicată).
Statistica comerțului exterior
Statistica economică
Statistica industrială
Dați un exemplu de inferență statistică.
20% din studenții care merg în sala de lectură spun că sunt acolo pentru a încerca să doarmă.
Dați un exemplu de descriere statistică a unei colectivități.
1 din 10 studenți spun că preferă să învețe dimineața.
Dați exemplu de instituție/organizație care furnizează statistici oficiale.
Institutul Național de Statistică
Definiți noțiunea de colectivitate statistică. Dați două exemple.
Colectivitatea statistică sau populaţie, reprezintă totalitatea unităţilor a căror esenţă este definită prin aceeaşi determinare şi ale cărei unităţi sunt delimitate în timp şi spaţiu formând o colectivitate statistică. Ea reprezintă forma de concretizare a fenomenului sau procesului economic studiat.
Exemple: populație, producție
Prin ce se diferențiază o colectivitate statică de una dinamică?
Colectivitatea statică exprimă situaţia existentă la un moment dat (de ex: populaţie,
stocuri, capital fix), înregistrarea datelor făcându-se la anumite momente de timp;
Colectivitatea dinamică corespunde unui proces care se desfășoară în timp (de ex: producție, cheltuieli, consumuri), înregistrarea datelor făcându-se pe un interval de timp.
Precizați dacă există o diferență între noțiune de populație în sens demografic și noțiunea de populație statistică. Dați un exemplu edificator.
Populația în sens demografic se referă la totalitatea persoanelor aflate într-un anumit spațiu demografic, iar noțiunea de populație statistică reprezintă un sistem alcătuit din totalitatea unităților de observare pentru care se efectuează procesul de investigație statistică.
Definiți noțiunea de unitate statistică. Dați două exemple.
Fiecare element, manifestare sau concretizare a colectivităţii este o unitate statistică.
Exemple: angajat, elev, student
Prin ce se diferențiază o unitate statistică simplă de una complexă? Dați doua exemple.
Unitatea statistică simplă e formată dintr-un singur cuvânt(fiecare element constituient(), iar cea complexă din două cuvinte(una sau mai multe unitati simple). Exemple: societate comercială, agent economic
Definiți noțiunea de caracteristică statistică. Dați două exemple
Caracteristica sau variabila statistică reprezintă acea trăsătură a elementelor colectivităţii care se înregistrează într-o manieră uniformă la nivelul fiecarei unităţi constitutive.
Exemple: - salariaţi: vechimea, specializarea, salariul, nivelul de pregătire şi productivitatea;
- persoane: vârsta, naţionalitatea, înălţimea, greutatea, localitatea de domiciliu, sexul şi religia;
Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică cantitativă de una calitativă? Dați un exemplu.
Caracteristica cantitativă se referă la o valoare numerică, iar caracteristica calitativă se referă la un atribut caracteristic elementelor. Exemplu: greutatea/domiciliu
Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică alternativă de una nealternativă. Dați un ex.
Caracteristica alternativă are doar două variante de răspuns, iar caracteristica nealternativă are mai multe variante de răspuns. Exemplu: Vorbiți engleza? Da/Nu. Starea civilă
