SISTEMUL CARDIOVASCULAR-carte Flashcards
1
Q
Care sunt componentele sistemului circulator?
A
1.Inima
2.Artere
3.Reteaua de vase capilare
4.Dispozitive vasculare speciale
5.Vene
6.Sistemul limfatic
2
Q
Ce fel de vase sunt arterele?
A
Vasele eferente ale inimii
3
Q
Ce fel de vase sunt venele?
A
Vasele aferente ale inimii
4
Q
Care sunt componentele sistemului circulator-sistemele?
A
Sistemul cardiovascular
Sistemul vascular limfatic
Sunt separate, dar asociate!
5
Q
Care este functia sistemului cardiovascular?
A
Transporta sangele in ambele directii intre inima si tesuturi
6
Q
Care este functia sistemului vascular limfatic?
A
Colecteaza limfa, excesul fluidic extracelular si-l returneaza sistemului cardiovascular
7
Q
Ce fel de transport asigura sistemul limfatic?
A
Unidirectional
8
Q
Ce fel de transport asigura sistemul cardiovascular?
A
Bidirectional
9
Q
Inima-caracteristici
A
=organ muscular care pompeaza sangele in doua circuite separate: circulatia pulmonara si circulatia sistemica
Circulatia pulmonara transporta sangele catre si dinspre plamani
Circulatia sistemica distribuie sangele catre si dinspre organele si tesuturile restului corpului
10
Q
Artere-caracteristici
A
=vase eferente care, pornind de la nivelul inimii, devin mai mici pe masura ce se ramifica in diferite organe, trasnportand sangele catre tesuturi
11
Q
Capilare-caracteristici
A
=cele mai mici vase, reprezinta teritoriul in care are loc schimbul de O2, CO2, substante nutritive si reziduuri de sange si care transporta sange catre si dinspre acestea
Capilarele formeaza in aproape fiecare organ o retea complexa de structrui tubulare, subtiri, anastomozate, care poarta numele de microcirculatie saut pat microvascular
12
Q
Vene-caracteristici
A
Rezulta prin convergenta venulelor intr un sistem de vase mai mari, care prezinta diametrul crescator pe masura ce acestea se apropie de inima, spre care returneaza sangele
13
Q
Cu cine incepe sistemul vascular limfatic?
A
Capilare limfatice
14
Q
Ce sunt capilarele limfatice si ce fac?
A
Vase cu pereti subtiri, prezentand capete inchise, care converg spre a forma vase cu diametru crescator
15
Q
Cu cine se conecteaza cele mai mari vase limfatice?
A
Cele mai mari vase limfatice se conecteaza cu sistemul vascular sanguin la nivelul venelor mari din proximitatea inimii.
16
Q
Ce face sistemul vascular limfatic cu lichidul din spatiul extracelular tisular (limfa)?
A
Sistemul vascular limfatic returneaza lichidul din spatiul extracelular tisular (limfa) din tot organismul, deversandu-l in fluxul sangvin.
17
Q
De cine este tapetata suprafata interna a tuturor componentelor sistemului cardiovascular si limfatic?
A
Epiteliu simplu scuamos numit endoteliu
18
Q
Ce functii au celulele endoteliale cardiovasculare?
A
-bariera selectiv permeabila, antitrombogenica (inhiba formarea trombilor)
-reglarea diapedezei (procesul prin care leucocitele parasesc circulatia pentru a patrunde in spatiul interstitial tisular)
-secretia unei varietati de factori paracrini cu rol in vasoconstrictie, vasodilatatie si cresterea celulelor adiacente
19
Q
Unde are origine sistemul circulator?
A
Mezenchimala
20
Q
Ce sunt angioblastele si unde si cum se dezvolta?
A
Angioblastele, precursorii celulelor endoteliale, se dezvolta atat extraembrionar, la prefieria insulelor Wolff-Pander, dar si la nivelul mezenchimului intraembrionar.
21
Q
Cum se face proliferarea si migrarea angioblastelor?
A
Proliferarea si migrarea acestora se afla sub influenta factorilor de crestere, rezultanta fiind diferentierea lor in celule endoteliale, cu realizarea unui sistem ‘‘inchis’’.
22
Q
Care sunt procesele magistrale care stau la baza dezvoltarii sistemului circulator?
A
1.Vasculogeneza
2.Angiogeneza
23
Q
Ce presupune vasculogeneza?
A
Formarea de vase sanguine ‘‘de novo’’, pornind de la precursori endoteliali.
24
Q
Ce presupune angiogeneza?
A
Proces care implica formarea de noi vase sanguine din vase preexistante, avand la baza multiplicarea celulelor endoteliale existente.
25
In ce situatii intalnim vasculogeneza?
NUMAI in situatii patologice.
Exemplu: vasculogeneza tumorala
26
In ce situatii intalnim angiogeneza?
In situatii patologice, dar si fiziologice la nivelul ovarului, endometrului, placentei sau in vindecarea plagilor.
27
Etapele vasculogenezei
1.Angioblastele se diferentiaza in celule endoteliale
2.Rearanjarea celulelor endoteliale duce la formarea lumenului
3.Aparitia primelor vase: tip capilar
4.Ingrosarea peretelui: aditia de celule musculare netede si concentrare de tesut conjunctiv (media si adventicea)
28
Etapele angiogenezei:
1.Secretia de factori angiogenici
2.Activarea celulelor endoteliale capilare si venulare
3.Degradarea MB
4.Proliferarea si migrarea celulelor endoteliale
5.Formarea de cordoane-tubi
6.Reasamblarea MB si pericitelor
29
In viata extrauterina, in ce moduri angiogeneza poate fi prezenta in procesele patologice?
In viata extrauterina, angiogeneza poate fi prezentga in procesele patologice in 2 moduri: angiogeneza in exces implicata in progresia tumorala, orbire, artrita reumatoida, psoriazis sau complicatiile SIDA, in timp ce angiogeneza insuficienta faciliteaza procesele ischemice cardiovasculare, infertilitatea sau sclerodermia.
30
Care sunt reglatorii stimulatori ai angiogenezei?
1.VEGF
2.PDGF
4.bFGF
5.Angiopoetina 1
6.TGF alfa si beta
7.Angiotropina
8.Angiogenina
31
Care sunt reglatorii inhibitori ai angiogenezei?
1.Angiostatin (fragment de plasminogen)
2.Endostatin (fragment de colagen XVIII)
3.Interferonii
4.Angiopoetina 2
5.Interleukina 12
32
Ce epiteliu este endoteliul?
Epiteliu simplu scuamos
33
Din ce e format endoteliul?
Strat continuu de celule endoteliale aplatizate, alungite, de forma poligonala, aliniate cu axul lung in direactai fluxului sanguin.
La nivel membranar, exprima o varietate de molecule de adeziune si receptori.
34
In ce joaca celulele endoteliale un rol major?
In homeostazia sangelui
35
Cand sufera proprietatile functionale ale celulelor endoteliale modificari?
Proprietatile functionale ale acestor celule pot suferi modificari ca raspuns la diversi stimuli, proces cunoscut sub numele de activare endoteliala, care este responsabila de patogeneza multor boli vasculare.
36
In ce sunt participanti activi celulele endoteliale?
Celulele endoteliale sunt participanti activi intr-o varietate de interactiuni dintre sange si tesutul conjuctiv subiacent, fiind responsabule pentru multe proprietati ale vaselor
37
Care sunt proprietatile vaselor?
1.Mentinerea unei bariere cu permeabilitate selectiva-implicand procese precum difuziunea simpla, transportul activ, pinocitoza, endocitoza mediata de receptor;
2.Mentinerea unei bareiere nontrombogene-prin secretia de anticoagulante, agenti antitrombogeni si agenti protrombogeni;
3.Modularea fluxului sanguin si a rezervei vasculare prin secretia de substante vasoconstrictoare si vasodilatatoare;
4.Reglarea cresterii celulare-prin secretia de factori de stimulare a cresterii si factori de inhibare a cresterii;
5.Reglarea raspunsului imun-fiind implicat in reglarea migrarii leucocitelor prin reglarea migrarii leucocitelor prin expresiaq moleculelor de adeziune si reglarea functiilor imune;
6.Mentinerea matricei extracelulare-prin sinteza laminei bazale si a glicocalixului;
7.Implicarea in metabolismul lipoproteinelor si colesterolului-prin productia de radicali liberi si oxidarea LDL
38
Ce prezinta celulele endoteliale ultrastructural?
Ultrastructural, celulele endoteliale prezinta jonctiuni stranse cu celulele endoteliale vecine, vezicule citoplasmatice, organite nespecifice, microtubuli, microfilamente, corpi Weibel-Palade.
39
Ce sunt corpii Weibel Palade?
=granule alungite care fuzioneaza cu membrana celulara in injurii sau infectii tisulare, fiind implicate in diapedeza.
40
Markeri-celule endoteliale
1.Factorul VIII von Willebrand (stocat in corpii Weibel-Palade)
2.CD34
3.CD31
41
Unde este situata inima?
Inima este dispusa, oblic, aproximativ doua treimi ale acesteia in partea stanga a cavitatii toracice, in mediastinul mijlociu-spatiul delimitat de stern, coloana vertebrala, diafragm si plamani
42
De cine este inconjurata inima?
Sac fibros dur, numit pericardul, care contine si portiunile initiale si terminale ale marilor vase care ies, respectiv intra in inima.
Prin pericard, inima este puternic atasata de diafragm si organele invecinate care intra in cavitatea toracica
43
Din cate camere este formata inima si care este drumul sangelui prin vasele care ajuta sangele sa intre si sa iese din inima?
4 camere: 2 atrii care primesc sangele si 2 ventriculi, care descarca sangele din inima
VCS si VCI returneaza sangele venos sistemic in atriul drept. De aici , sangele trece prin valva triucuspida in ventriculul drept. Pe masura ce acesta se contracta, sangele din VD este pompat de valva pulmonara in trunchiul pulmonar care se bifurca in arterele pulmonara dreapta si stanga pentru a livra sangele neoxigenat plamanilor, in vederea schimbului gazos. Sangele oxigenat din plamani revine la inima prin venele pulmoare, care se varsa in AS. De aici, sangele trece prin valva mitrala in ventriculul stang. Contractia ventriculara transfera sangele din VS prin valva aortica in aorta, care livreaza sangele tesuturilor corpului prin ramurile care emerg de la nivelul acesteia.
44
Cu cine se afla in continuitate endocardul si din ce este compus?
-este in continuitate cu intima vaselor de sange care intra si ies din inima
-compus din endoteliu asezat pe membrana bazala si un strat subendotelial
44
Care sunt cele 3 straturi care constituie peretele inimii?
1.Endocardul
2.Miocardul
3.Epicardul
Corespund intimei, mediei si, respectiv, adventicei vaselor de sange.
44
Ce rol au valvele?
Valvele previn regurgitarea sangelui ventricular inpoi in atrii, respectiv returul din trunchiul pulmonar si aorta.
45
Din ce este alcatuit stratul subendotelial al endocardului?
Stratul eubendotelial prezinta superficial un tesut conjunctiv lax, fibroelastic, cu vase sanguine si fibre nervoase si in profunzime un strat de tesut conjunctiv dens dezordonat, bogat in fibre elastice intercalate cu celule musculare netede
46
Ce se afla subiacent endocardului?
Stratul subendotelial
47
Din ce e format stratul subendocardic?
tesut conjunctiv lax care gazduieste vase de sange mici, nervi si tesutul nodal, formand sistemul excitoconductor al inimii
48
Miocardul
=stratul mijlociu si cel mai gros din cele 3 straturi ale inimii
-contine celule musculare cardiace, dispuse spiralat in jurul orificiilor camerelor
-anumite celule musculare cardiace ataseaza miocardul de scheletul fibros cardiac, altele prezinta activitate endocrina, iar altele sunt specializate pentru generarea sau conducerea impulsurilor
49
Epicardul
=stratul extern al peretelui inimii
=stratul visceral al pericardului
-compus dintr-un epiteliu simplu scuamos (mezoteliu) si spatiu subepicardic format din tesut conjunctiv lax, care contine adipocite albe, vase sanguine, fibre nervoase si microganglioni nervosi
50
Ce se gaseste la nivelul radacinii vaselor mari care emerg din inima sau converg catre aceasta?
La nivelul radacinii vaselor mari care emerg din inima sau converg catre aceasta, foita viscerala a pericardului se continua cu foita parietala a acestuia, intre cele 2 inchizandu-se cavitatea pericardica, un spatiu care contine o cantitate redusa de lichid seros cu rol in lubrifierea celor 2 foite.
51
Din ce e constituit scheletul fibros al inimii?
Scheletul fibros al inimii consta din 4 inele fibroase care inconjoara orificiile valvulare, 2 trigoane fibroase care leaga inelele si portiunea membranoasa a septurilor interatrial si interventricular.
52
Din ce sunt formate structurile scheletului fibros al inimii?
Aceste structuri sunt formate din tesut conjunctiv dens dezordonagt, cu insule cartilaginoase si putine fibre elastice.
53
Inele fibroase
Inelele fibroase inconjoara baza aortei si trunchiul pulmonar, dar si orificiile atrioventriculare drept si stang.
La nivelul acestor inele se ataseaza valvele tuturor celor 4 valve ale inimii.
54
Portiunea membranoasa a septului interventricular
Portiunea membranoasa a septului interventricular este lipsita de tesut muscular limfatic si inglobeaza o scurta portiune a fascicului His, componenta a sistemului excitoconductor.
55
Scheletul fibros al inimii-rol
Scheletul fibros este situsul de atasare pentru miocardul atrial, respectiv pentru miocardul ventricular.
De asemenea, actioneaza ca un izolator electric, prevenind transmiterea impulsurilor electrice intre atrii si ventricule pe cai ectopice.
56
Valvulele cardiace-caracteristici
-acoperite de endoteliu si un ax conjunctiv cu 3 straturi: fibros, spongios, ventricular
57
Stratul fibros al valvulelor cardiace
-dispus central
- contine prelungiri ale tesutului conjunctiv dens neregulat al inelelor fibroase
58
Stratul spongios al valvulelor cardiace
-format din tesut conjunctiv lax situat pe partea atriala (auricularis) sau vasculara (arterialis) a fiecarei valve, continand fibre de colagen si fibre elastice infiltrate cu o cantitate mare de proteoglicani
59
Stratul ventricular al valvulelor cardiace
-este adiacent suprafatei ventriculare a valvelor si contine tesut conjunctiv dens cu multe straturi de fibre elastice
-la valvele AV, acestea se continua cu cordajele tendinoase, cordoane fibroase, acoperite de asemenea de endoteliu
-se extind la marginea libera a valvulelor la proiectiile musculare de pe peretele ventricular, care se numesc muschi papilari
60
Sistemul excitoconductor-componente
Sistemul excitoconductor al inimii este format din nodul sinoatrial si nodul atrioventricular si o serie de fibre sau fascicule (tracturi) de conducere (Fibrele Purkinje), structuri cu capacitate de autostimulare incluse in tesutul conjunctiv subendocardic
61
Unde sunt generate impusurile electrice?
Impulsurile electrice sunt generate la nivelul nodului sinoatrial, format dintr-un grup de celule musculare cardiace nodale specializate situate in apropierea jonctiunii VCS cu AD.
62
Celulele nodale de la nivelul NSA si NAV
Celulele nodale de la nivelul nodurilor sinoatrial si atrioventricular sutn celule musculare cardiace modificate de talie mai redusa. Contin putine miofibrile, care nu sunt organizate in sarcomere si nu prezinta discuri intercalare tipice
63
Celulele care alcatuiesc fasciculul His
Celulele care alcatuiesc fasciculul His, emerg din NAV, traverseaza scheletul fibros al inimii si coboara de-a lungul septului interventricular, de ambele parti ale acestuia, si se termina ca fibre Purjinke in miocadrul ventricular.
64
Celulele care formeaza fibrele Purkinje
Celulele care formeaza fibrele Purkinje sunt mai mari decat celulele musculare ventriculare si prezinta nuclei rotunzi care sunt, la randul lor, mai mari decat celulele musculare ventriculare si prezinta nuclei rotunzi care sunt, la randul lor, mai mari decat nucleii celulelor musculare cardiace. Din cauza dimensiunii considerabile a celulelor, nucleii nu sunt de regula prezenti pe sectiune. Fibrele Purkinje prezinta discuri intercalare, dar acestea variaza ca aspect si numar in functie de localizare.
65
Celulele care formeaza fibrele Purkinje-coloratii
Celulele se pozitiveaza la reactia PAS datorita cantitatii mari de glicogen pe care o contin. La coloratiile morfologice, zona centrala a celulelor bogata in glicogen prezinta un aspect omogen, fiind mai palid colorata. Datorita glicogenului stocat, celulele din fibrele Purkinje sunt mai rezistente la hipoxie decat celulele musculare ventriculare.
66
Structura generala a vaselor sanguine
Peretii tuturor vaselor de sange mai mari decat cele care formeaza microvascularizatia au multe componente in comun si organizare similara, prezentand pereti cu 3 straturi concentrice sau tunici: intima, media, adventicea.
67
Intima
=stratul intern
-formata din endoteliu si strat subendotelial subtire de tesut conjunctiv lax, continand uneori celule musculare netede;
-in artere, intima include membrana limitanta elastica interna, compusa din elastina, prezentand structura fenestrata care faciliteaza difuzarea substantelor din sange in grosimea peretelui vascular;
68
Media
-=stratul mijlociu
-este formata in principiu din straturi concentrice de celule musculare netede dispuse helicoidal;
-cantitati variabile de fibre elastice si lamele elastice, fibre de reticulina si proteoglicani, sunt interpuse printre celulele musculare, toate fiind produse de catre acestea din urma;
-in artere, media poate include si o membrana limitanta elastica externa, care o separa de adventice;
69
Adventicea
=stratul extern
-formata din tesut conjunctiv continand ca elemente principale colagen de tip I si fibre elastice;
-este in continuitate cu si legata de stroma organului pe care il traverseaza vasul de sange;
70
Vasa vasorum
Asa cum peretele inimii beneficiaza de un sistem vascular coronarian, vasele mari prezinta vasa vasorum (,,vasele vasului''):arteriole, capilare si venule in adventice si partea externa a mediei.
Vasa vasorum sunt necesare pentru furnizarea metabolitilor catre celulele din aceste tunici ale vaselor mai mari, deoarece peretele este prea gros pentru a fi hranit numai prin difuzie din sangele din lumen, sangele asigurand numai nevoile celulelor din intima.
Pentru ca transporta sange slab oxigenat, venele au de obicei vasa vasorum decat arterele.
71
Adventicea vaselor mari
Adventicea vaslor mari contine si o retea de fibre nervoase autonome amielinice, nervii vasomotori care elibereaza hormonul vasoconstrictor-norepinefrina. Densitatea acestei inervatii este mai mare in peretele arterial decat in cel venos.
72
Clasificarea arterelor
Arterele sunt clasificate in trei tipuri majore pe baza dimensiunii lor relative si/sau caracteristicilor morfologice:
1.MARI: artere elastice (de conducere);
2.MIJLOCII:artere musculare (de distributie);
3.Mici:arteriole
Deoarece vasele scad constant in diametru in arborele vascular, se constata modificari morfologice treptate la trecerea de la un tip la altul. Prin urmare, unele vase avand caracteristici a doua categorii nu pot fi atribuite cu certitudine unei anumikte categorii.
73
Artere-cristeriile histologice de recunoastere
-lumen ingust comparativ cu grosimea peretelui
-absenta elementelor figurate in lumen
-celule endoteliale cu nuclei proeminenti
-3 straturi distincte
-media cu celule musculare
74
Exemple de artere elastice
-Aorta si ramurile care provin din arcul aortic
-Arterele iliace comune
-Trunchiul arterei pulmonare
75
Arterele elastice-intima
Intima arterelor elastice este compusa din endoteliu sustinut de un strat ingust de tesut conjunctiv endotelial subabiacent continand cateva fibroblaste, ocazional celule musculare netede si fibre de colagen.
Membrana limitanta interna este prezenta.
76
Arterele elastice-media
Media arterelor elastice este formata din multe lamele fenestrate de elastina, cunoscute sub numele de membrane fenestrate, alternand cu straturi de celule musculare netede orientate circular. Numarul de lamele, dar si grosimea lor cresc cu varsta. Lamelele elastice constituie componenta principala a mediei arterelor elastice, celulele musculare netede fiind mai putin abundente comparativ cu majoritatea arterelor musculare. Matricea extracelulara, secretata de celule musculare netede, este compusa in cea mai mare parte din condroitin sulfat, colagen, fibre elastice si de reticulina.
Membrana elastica externa este prezenta.
77
Arterele elastice-adventicea
Adventicea este relativ subtire si este compusa din tesut conjunctiv fibroelastic, lax, cu fibroblaste si vasa vasorum abundente.
78
Exemple de artere musculare
Majoritatea vaselor care provin din aorta, cu exceptia trunchiurilor majore avand originea in arcul aortei si bifurcatua terminala a aortei abdominale, care sunt identificate ca artere elastice.
79
Arterele musculare-intima
Intima arterelor musculare este mai subtire decat la arterele elastice, iar stratul subendotelial contine cateva celule musculare netede. In contrast cu arterele elastice, membrana limitanta elastica interna este proeminenta si prezinta traiect ondulat.
80
Arterele musculare-media
Media este compusa predominant din celule musculare netede, aceste celule fiind considerabil mai mici decat cele localizate in peretii viscerelor. Orientarea celor mai multe celule musculare netede este circulara; cu toate acestea, cateva fascicule de celule musculare sunt dispuse longitudinal in adventice.
Fiecare celula musculara neteda este inconjurata de o lamina externa (asemanatoare laminei bazale), desi procesele celulare musculare traverseaza lamina pentru a forma jonctiuni cu alte celule musculare, asigurand contractia unuitara la nivelul mediei. Printre celulele musculare netede se identifica fibre elastice, fibre de colagen de tip III si condroitin sulfat, toate secretate de celule musculare netede.
Membrana limitanta elastica esterna este identificabila histologic pe sectiuni de artere musculare mai mari sub forma unor lamele elastice multiple.
81
Arterele musculare-adventicea
Adventicea este formata de fibre elastice, fibre de colagen si substanta fundamentala compusa in mare parte din dermatan sulfat si heparan sulfat. Aceasta matrice extracelulara este produsa de fibroblaste din adventice. Fibrele de colagen si elastice sunt orientate longitudinal si se intrepatrund cu tesuturile conjunctive din jur.
Vasa vasorum si terminatiile nervoase amielinice sunt situate in regiunile exterioare ale adventicei.
82
Ce sunt arteriolele?
Arteriolele sunt vasele arteriale terminale care regleaza fluxul sanguin in paturile capilare, avand diametru maxim de 0,5mm.
83
Arteriole-sectiuni histologice
Pe sectiunile histologice, latimea peretelui unei arteriole este aproximativ egala cu diametrul lumenului sau.
Lumenul nu contine elemente figurate, iar nucleii celulelor endoteliale proemina spre lumen.
84
Arteriole-caracteristici
Endoteliul este sustinut de un strat de tesut conjunctiv subendotelial subtire format din colagen de tip III si cateva fibre elastice inconjurate in substanta fundamentala.
Membrana limitanta elastica interna este subtire si fenestrata la arteriolele mai mari, dar absenta la arteriolelel mici si la cele terminale. Spre exemplu, limitanta elastica lipseste la arteriola aferenta a corpuscului renal.
In arteriolele mici, media este este compusa dintr-un strat de celule musculare netede, in arteriolele mai mari, media constand din doua sau trei straturi.
Arteriolele NU prezinta membrana limitanta elastica externa. Adventicea arteriolelor este subtire, fiind reprezentata de un tesut conjunctiv fibroelastic cu cateva fibroblaste.
85
Metarteriole
Arterele care furnizeaza sange catre paturile capilare sunt numite metarteriole. Au aproximativ 8 micrometrii in diametru si difera structural de arteriole prin stratul de tesut muscular neted discontinuu, celulele musculare netede formand sfinctere precapilare, cu rol in controlul fluxului sanguin in patul capilar.
86
Artere specializate
Unele artere mijlocii (poplitee, tibiala) prezinta o medie elastica, in timp ce unele artere mari (iliaca externa) au medie musculara.
-artere de tranzitie
-artere coronare
-artere pulmonare
-artere cerebrale
87
Arterele de tranzitie
Arterele de tranzitie sunt segmente arteriale care fac tranzitia de la arterele elastice la cele musculare (carotida externa, axilara, artera renala si toate colateralele aortei abdominale).
La nivelul acestora, media este musculara intern si elastica extern.
88
Artere coronare
Arterele coronare prezinta o medie groasa, membrana limitanta elastica interna este inclusa in medie, fiind separata de intima prin tesut muscular neted.
89
Artere pulmonare
Arterele pulmonare prezinta un lumen larg, perete subtire si intima fina.
90
Artere cerebrale
Arterele cerebrale au media foarte subtire, fara fibre elastice, iar adventicea este dublata de duramater.
91
Care sunt structurile senzoriale din peretele arterial?
1.Sinusul carotidian
2.Corpii carotidieni
3.Corpii aortici
92
Sinusul carotidian
Sinusul carotidian este un baroreceptor, adica percepe modificari ale TA. Aceasta structura este o specializare in interiorul peretelui arterei carotide interne, deasupra bifrucatiei arterei carotide comune.
La acest nivel, adventicea este mai groasa si inzestrata cu terminatii nervoase senzoriale din nervul glosofaringian (nervul cranian IX). Media este mai subtire, permitand astfel dilatatia locala in timpul cresterii presiunii sanguine, care stimuleaza terminatii nervoase. Impulsurile aferente, primite la centrul vasomotor in creier, declanseaza ajustari ale vasoconstrictiei, rezultand mentinerea unei TA adecvate.
93
Corpii carotidieni
Corpii carotidieni localizati la bifurcatia arterei carotide comune, sunt structuri mici, ovale. Ei poseda terminatii nervoase, chemoreceptoare responsabile cu monitorizarea modificarilor nivelurilor de oxigen si doixid de carbon precum si concentratiei de H+ in sange.
Corpul carotidian, cu diametrul de 3 pana la 5 mm, este compus din grupuri multiple de celule cu citoplasma palida, incorporate de tesut conjunctiv. Doua tipuri de celule parenchimatoase sunt evidentiabile in microscopie electronica: celule glomice (tip I) si celule tecale (tip II).
Celulele glomice au nucleu mare si vezicule cu centru dens, asemanatoare veziculelor situate in celulele cromafine din medulara suprarenalei. Procesele celulare contin microtubuli orientati longitudinal, vezicule cu miez dens si cateva vezicule mici electronoclare. Aceste procese intra in contact cu alte celule glomice si celule endoteliale capilare.
Celulele tecale sunt mai complexe si au procese lungi care inconjoara aproape complet procesele celulelor glomice. Nucleii acestor celule sunt neregulati si contin mai multa heterocromatina in comparatie cu nucleii celulelor glomice, dar nu contin vezicule cu centru dens. Pe masura ce terminatiile nervoase apartinand nervilor glosofaringian si vag intra printre celulele glomice, pierd celulele Schwann si sunt acoperite de celulele tecale.
94
Corpii aortici
Corpii aortici sunt localizati la nivelul arcului aortic intre artera subclavie dreapta si artera carotida comuna dreapta, si artera carotida comuna stanga si subclavie stanga. Microscopic, structura lor se aseamana cu cea a corpilor carotidieni si, prin urmare, se presupune ca au rol chemoreceptor.
95
Modificari arteriale induse de inaintarea in varsta
1.Ingrosarea peretelui arterelor mari;
2.Fragmentarea lamelelor elastice si aparitia focarelor de fibroza;
3.Ingrosarea pereteluiarterelor mijlocii prin hiperplazia celulelor musculare;
4.Acumularea de colagen si proteoglicani-duce la reducerea elasticitatii;
5.Acumularea de componente matriceale in intima-scade difuzia metabolitilor;
6.Apar tulburarile de nutritie, necroze, eroziuni endoteliale, agregarea trombocitara care duc la ocluzia lumenului vascular;
96
Capilare-caracteristici
Capilarele sunt localizate la capetele terminale ale arteriolelor si metarteriolelor. Prin ramificare si anastomozare, capilarele formeaza paturi capilare (retele capilare) intre arteriole si venule.
Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine, prezentand diametrul de sub 10 micrometrii, care permite tranzitul individual pentru celulele sangvine.
Ele sunt formate dintr-un singur strat de celule endoteliale si un strat subendotelial foarte subtire, care include membrana bazala formata din colagen de tip IV, glicoproteine si pericitele
97
Capilare-celule endoteliale
Celulele endoteliale au axul lung paralel cu directia de curgere a fluxului sanguin si nucleu proeminent in lumenul capilarului. Citoplasma contine complex Golgi, cateva mitocondrii, RER si ribozomi liberi. Filamente intermediare, situate perinuclear, sunt reprezentate de desmina si/sau vimentina. Numarul mare de vezicule de pinocitoza reprezinta o caracteristica pentru plasmalema celulelor endoteliale.
Pe sectiune transversala, la nivelul capilarului se vizualizeaza maxim un nucleu de celula endoteliala. La jonctiune, celulele endoteliale vecine tind sa se suprapuna, formand un pliu marginal care se proiecteaza in lumen.
Celulele endoteliale sunt unite prin jonctiuni stranse, desi ocazional se pot intalni si jonctiuni gap si desmozomi.
98
Capilare-pericite
Pericitele situate la periferia capilarelor si venulelor mici, sunt celule care inconjoara endoteliul, fiind localizate in grosimea MB. Aceste celule prezinta procese primare lungi, situate de-a lungul axei lungi a capilarului si din care se desprind procese secundare care invelesc capilarul, formand cateva jonctiuni de tip gap cu celulele endoteliale.
Pericitele poseda un mic complex Golgi, mitocondrii, RER, microtubuli si microfilamente care se extind la nivelul proceselor. In plus, postlezional, pericitele se pot diferentia, generand celule musculare netede si celule endoteliale la nivelul peretilor arteriolelor si venulelor.
99
Clasificarea capilarelor
1.Capilare propriu-zise
2.Capilare fenestrate/viscerale
3.Capilare sinusoide
100
Capilarele propriu-zise
Capilarele propriu-zise (cu perete continuu, somatice) sunt prezente in muschiul striat scheletal, miocard, sistemul nervos sau plaman.
Jonctiunile intercelulare de la nivel endotelial prezinta fascia occludens, astfel impiedicand trecerea unui numar mare de molecule, tranzitul acestora realizandu-se prin pinocitoza.
101
Capilare fenestrate
Capilare fenestrate (cunoscute si sub denumirea de capilare viscerale) prezinta pori (fenestre) in peretii lor avand diametru de 60-80 nm care sunt acoperiti.
Astfel de capilare se identifica in rinichi, glande endocrine, intestin, plexuri coroide, sinoviale.
Porii din capilarele fenestrate sunt acoperiti de un diafragm poros. foarte subtire, desi la nivelul capilarelor fenestrate din glomerulului renal diafragmul lipseste.
102
Capilare sinusoide
Capilarele din anumite organe ale corpului, inclusiv maduva osoasa, ficatul, splina, organele limfoide si unele glande endocrine se numesc sinusoide, fiind reprezentate de lacuri sangvine neregulate sau canale, a caror conformatie este dependenta de componentele parenchimatoase care se dezvolta in vecinatate.
Capilarele sinusoide au diametrul de 30-40 micrometrii si contin multe fenestre mari, carora le lipsesc diafragmele. Peretele endotelial si MB pot fi discontinue, ceea ce faciliteaza schimbul intre sange si tesuturi. In anumite organe, endoteliul este subtire si continuu (in unele organe limfoide); in altele, pot avea zone continui amestecate cu zone fenestrate (in glande endocrine).
Macrofagele pot fi localizate fie in lumen, fie la periferia acestuia.
103
Care sunt dispozitivele vasculare speciale?
1.Anastomozele arterio-venoase
2.Glomii
3.Metaarteriole si canalul central
4.Arteriole cu ''perinita''
5.Sistemele porte
104
Anastomozele arterio-venoase
Majoritatea arteriolelor se termina in paturi capilare, care isi livreaza sangele catre venule. In multe parti ale corpuui, totusi, arteriola este conectata la o venula prin intermediul unui vas care realizeaza o anastomoza arteriovenoasa (AAV, sunt arteriovenos). Strcuturile arteriale si venoase ale AAV nu prezinta particularitati, segmentul vascular intermediar insa este o dotat cu o medie iongorsata, iar stratul subendotelial contine celule poligonale, dispuse longitudinal, reprezentand celule musculare netede modificate.
105
Glomii
Paturile unghiilor si varfurile degetelor de la maini si de la picioare sunt situsuri de electie pentru glomi. Glomul este un mic organ alimentat de o arteriola lipsita de o membrana limitanta elastica, dar care prezinta un strat de celule musculare netede bogat inervat, care inconjoara lumenul vasului, controland astfel direct fluxul de sange inainte de varsarea in plexul venos.
106
Metaarteriolele si canalul central
Metaarteriolele si canalul central, prezent ca o continuare a acestora, transporta sange de la arteriole la venule. Portiunea distala a canalului central se varsa intr-un vas care dreneaza sangele in venula postcapilara. Metarteriolele poseda sfinctere precapilare, in timp ce canalele centrale nu prezinta astfel de structuri.
107
Arteriole cu ''perinita''
Arteriole cu ''perinita'' (piele, tiroida, glanda mamara, prostata), care prezinta in lumen o proeminenta formata din celule musculare netede acoperite de endoteliu. Regleaza debitul sanguin in organele mentionate anterior.
108
Sistemele porte
Desi dispunerea generala a vaselor de sange in ambele circulatii este de la artere la capilare, si apoi la vene, in unele teritorii ale circulatiei sistemice, o venula sau o arteriol este interpusa intre 2 retele capilare; aceasta arhitectura constituie un sistem port. Exemple de sisteme porte venoase sunt sistemul port hepatic si sistemul port hipotalamo-hipofizar, in timp ce sistemul port arterial se intalneste la nivelul rinichiului.
109
Vene-caracteristici
Se formeaza prin confluarea capilarelor si se clasifica in functie de diametru:
1.Venule postcapilare (0,2-0,3 mm)
2.Vene mici si medii (1-10mm)
3.Vene mari (peste 10 mm)
Venele infracardiace vor prezenta structuri care fragmenteaza coloana de sange, orientand curgerea sangelui antigravitational, catre cord. Acestea poarta denumirea de valvuloe si sunt formate din tesut conjunctiv elastic acoperit de endoteliu, prezentand la baza celule musculare netede dispuse plexiform.
110
Vene-criterii de recunoastere
-lumen larg, bogat in elemente figurate si/sau plasma
-endoteliu cu nuclei turtiti
-medie subtire
-adventice groasa
111
Venule postcapilare
Pe masura ce sangele se scurge prin patul capilar, acesta este descarcat in venulele postacpilare, care au diametru de 15-20 micrometrii.
Peretele este asemanator capilarelor, prezentand endoteliu subtire inconjurat de fibre de reticulina si pericite. La acest nivel au loc schimburi metabolice si diapedeza, fiind, de asemenea, un situs de electie pentru substantele hiperpermeabilizante.
112
Vnele mici si medii
Venele mici si medii sunt cele care dreneaza cea mai mare parte a corpului, incluzand majoritatea regiunilor extremitatilor. Prezinta un strat subendotelial foarte subtire, iar media contine celule musculare netede, fibre de colagen si fibre elastice. Adventicea, cea mai groasa dintre tunici, este compusa din fascicule de fibre de colagen si elastice aranjate longitudinal, la care se asociaza cateva celule musculare netede izolate.
Venele mici si mijlocii au diametru care variaza intre 1 si 9 mm.
113
Exemple de vene mari
-venele cave
-vena pulmonara
-vena porta
-venele renale
-venele jugulare interne
-venele iliace
-vena azygos
114
Venele mari-caracteristici
Intima acestor vase este bine dezvoltata, media subtire sau absenta (exceptie venele pulmonare si safena externa), iar adventicea groasa. Venele mari au un strat gros de tesut conjunctiv subendotelial care contine fibroblaste si o retea de fibre elastice. Adventicea venelor mari contine fibre elastice si fibre de colagen abundente si vasa vasorum, in timp ce la vena cava inferioara aceasta prezinta suplimentar celule musculare netede dispuse longitudinal. Pe masura ce venele pulmonare si venele cave se apropie de intima, adventicea lor contine celule musculare cardiace.
115
Sistemul vascular limfatic-caracteristici
Sistemul vascular limfatic este compus dintr-o serie de vase care indeparteaza excesul de lichid extracelular din interstitiu si il returneaza catre sistemul cardiovascular.
Vasele limfatice sunt prezente in tot corpul, cu excpetia SNC si a altor cateva zone, inclusiv orbita, urechea interna, epidermul, cartilajul si osul.
Spre deosebire de sistemul cardiovascular, care contine o pompa (inima) si transporta sangele intr-un sistem inchis, sistemul vascular limfatic este un sistem deschis, lipsit de pompa.
116
Sistemul vascular limfatic-drumul limfei
Sistemul vascular limfatic incepe in tesuturi, prin capilare limfatice inchise la un capat, care functioneaza ca arii de drenaj pentru excesul de fluid extracelular. Capilarele limfatice isi golesc continutul, cunoscut sub numele de limfa, in vasele limfatice, care dreneaza prin vase succesiv mai mari pana la nivelul a doua ducte limfatice, care, la randul lor, directioneaza limfa catre sistemul cardiovascular, la jonctiunile dintre venele jugulare interne si venele subclavii.
Ggl limfatici sunt interpusi de-a lungul vaselor limfatice, iar limfa trebuie sa ii traverseze pentru a fi filtrata.
117
Capilarele limfatice
Capilarele limfatice prezinta pereti subtiri fiind compuse dintr-un strat de celule endoteliale, asezate pe o MB, formand un perete discontinuu.
Endoteliul limfatic poate fi diferentiat de cel sanguin, prin expresia unui marker specific, denumit PODOPLANINA. Aceasta diferenta este importanta in anumite conditii patologice, asa cum este invazia cu celuletumorale cu potential major metastatic.
118
Vasele limfatice mari
Vasele limfatice mari seamana cu venele mici din punct de vedere structural, prezentand insa un lumen mai larg si un perete mai subtire.
Vasele limfatice mari prezinta subendotelial un strat subtire de fibre elastice si un strat subtire de celule musculare netede. Acest din urma strat este acoperit cu fibre elastice si de colagen formand o structura asemanatoare adventicei.
119
Ductele limfatice
Ductele limfatice, similara ca structura cu venele mari, sunt vasele colectoare ale sistemului vascular limfatic. Intima ductelor limfatice este compusa din endoteliu si mai multe straturi de fibre elastice si de colagen. La interfata cu media, un strat de fibre elastice condensate se aseamana cu o mb. LEI. La nivelul mediei se identifica straturi longitudinale si circulare de celule musculare netede. Adventicea contine celule musculare netede orientate longitudinal si fibre de colagen, dar si vase mici omoloage ale vasa vasorum din artere.
