raspunderea penala

Question 1

cum se realizeaza ordinea de drept penala

Answer 1

Realizarea ordinii de drept penal are loc prin respectarea de către marea majoritate a
destinatarilor legii penale a dispoziţiilor sale, în cadrul raporturilor de conformare.

Question 2

care sunt principiile raspunderii penale

Answer 2

legalitatea raspunderii penale, inf este unicul temei al rasp, umanismul, raspunderea penala personala, unicitatea raspunderii penale. inevitabilitatii rasp penale, individualizarii raspundrii penale, prescriptabilitatea rasp penae

Question 3

Principiul unicităţii răspunderii penale.

Answer 3

În legislaţia penală română, corespunzător acestui principiu, pentru săvârşirea unei
infracţiuni, răspunderea penală se stabileşte şi atrage o singură pedeapsă principală, ori
o singură măsură educativă.

Question 4

Cauze generale. de inlaturare a raspunderii

Answer 4

Cauzele generale sunt situate în partea generală a codului penal şi
privesc orice infracţiune, sunt incidente cu alte cuvinte pentru orice infracţiune.
Acestea sunt:
• amnistia,
• prescripţia răspunderii penale,
• lipsa plângerii prealabile,
• retragerea plângerii prealabile,
• împăcarea.

Question 5

diferenta dintre cauze ce inlatura raspunderea vs cauze ce inlatura caracterul penal

Answer 5

Aceste cauze înlătură efectul săvârşirii unei infracţiuni, adică răspunderea penală.
Fapta a fost, este şi rămâne infracţiune, doar consecinţa ei – răspunderea penală este
înlăturată datorită intervenţiei ulterioare a unei astfel de cauze.
Prin această caracteristică se deosebesc cauzele care înlătură răspunderea penală de

80
cauzele care înlătură caracterul penal al faptei (cauze care fac ca fapta să nu aibă
caracter penal – art. 18–31 C.p.) când în aceste cazuri fapta nu mai este infracţiune şi
răspunderea penală nu va mai interveni pentru acest considerent.

Question 6

amnistia notiune

Answer 6

Amnistia este actul de clemenţă al Parlamentului României (art. 72 pct. 3
lit. g) prin care din considerente de politică penală este înlăturată răspunderea penală
pentru infracţiuni comise anterior adoptării legii de amnistie.

Question 7

caracterizarea amnistiei

Answer 7

Amnistia este o cauză care înlătură răspunderea penală pentru fapta
săvârşită, înlătură consecinţa săvârşirii unei infracţiuni – aplicarea şi executarea
pedepsei.
Amnistia nu înlătură, caracterul penal al faptei, care a fost şi rămâne infracţiune.
Orice faptă de acelaşi fel comisă după adoptarea legii de amnistie atrage răspunderea
penală.

Question 8

efectele in rem sau in personam ale amnistiei

Answer 8

Amnistia, în principiu are un caracter general şi obiectiv în sensul că se referă la
infracţiunile săvârşite şi nu la făptuitor. Efectele amnistiei se produc „in rem” şi se
răsfrânge asupra tuturor participanţilor la comiterea faptei amnistiate.
Când actul de amnistie leagă beneficiul acesteia de anumite condiţii privind pe
infractor, amnistia capătă caracter mixt, operând nu numai „in rem” ci şi „in
personam”.

Question 9

Felurile amnistiei.

După aria de cuprindere, de întindere,

Answer 9

generală când priveşte
orice infracţiune indiferent de gravitate, natura sau sediul de incriminare a faptei
(Codul penal şi legi speciale) şi specială când priveşte anumite infracţiuni,
particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor (minor,

81

femei gravide, bătrâni etc.).

Question 10

Felurile amnistiei.

După condiţiile în care amnistia devine incidentă se disting:

Answer 10

amnistia necondiţionată numită pură şi simplă – când incidenţa ei nu este
subordonată îndeplinirii vreunei condiţii speciale;
• condiţionată – când incidenţa acesteia este subordonată îndeplinirii anumitor
condiţii ca de ex.: prin infracţiune să nu se fi produs un prejudiciu, ori dacă s-a produs,
să fi fost reparat, ori să nu depăşească un anumit cuantum; sau condiţii cu privire la
infractor: să nu mai fi fost anterior condamnat, să fi împlinit o anumită vârstă etc.
Condiţiile pot privi şi alte aspecte exterioare infracţiunii şi infractorului ca: locul
săvârşirii, timpul săvârşirii infracţiunii (de ex.: timp de război, în timpul unei calamităţi
etc.).
c) După

Question 11

Felurile amnistiei.

c) După stadiul procesului în care se găseşte infracţiunea amnistiată se disting:

Answer 11

amnistia înainte de condamnare – antecondamnatorie sau proprie;
• amnistia după condamnare – postcondamnatorie sau improprie.

Question 12

Obiectul amnistiei.

Answer 12

Amnistia priveşte infracţiunile săvârşite anterior adoptării ei şi
pe cele care sunt anume prevăzute în legea prin care este acordată.

Question 13

efectele amnistiei inainte de condamnare

Answer 13

Amnistia înainte de condamnare înlătură
răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită. Aceasta înseamnă că dacă nu s-a
pornit procesul penal, nu se va mai porni, iar dacă s-a pornit acesta nu va mai putea
continua (art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p.).

Question 14

continuarea procesului penal amnistiat

Answer 14

Amnistia are caracter obligatoriu, efectele ei nu pot fi refuzate de beneficiar. Pentru
a nu crea o situaţie defavorabilă suspectului ori inculpatului s-a prevăzut în legea
procesuală (art. 18 C.p.p.) posibilitatea pentru acesta de a cere continuarea procesului
penal, pentru a dovedi că acuzaţiile sunt nefondate şi a obţine astfel achitarea.
Prin cererea de continuare a procesului penal nu se pierde beneficiul amnistiei,
astfel că dacă inculpatul este găsit vinovat, oricum va scăpa de răspunderea penală ca

82

efect al amnistiei.
Dreptul de a cere continuarea procesului penal, pentru a dovedi că acuzaţia adusă
este nefondată, aparţine numai suspectului sau inculpatului.

Question 15

amnistia inainte de condamnare drepturile vatamatului si masurile de siguranta

Answer 15

Amnistia nu are efect asupra drepturilor persoanei vătămate (art. 152 alin. 2 C.p.),
de ex. nu înlătură răspunderea civilă pentru pagubele provocate persoanei vătămate
prin săvârşirea infracţiunii.
Amnistia nu are efect nici asupra măsurilor de siguranţă (art. 152 alin. 2 C.p.).

Question 16

amnistia de dupa condamnare efecter

Answer 16

Dacă amnistia intervine după condamnarea
inculpatului, are ca efect înlăturarea răspunderii penale şi pe cale de consecinţă se
înlătură executarea pedepsei. Ca urmare a amnistierii nu va mai fi pusă în executare
hotărârea de condamnare, iar dacă a început executarea pedepsei aceasta va înceta. Nu
se vor mai executa nici pedepsele complementare ce au fost eventual stabilite şi
aplicate.
Amnistia înlătură şi celelalte consecinţe ale condamnării făcând să înceteze
interdicţiile, incapacităţile, decăderile prevăzute în alte legi penale ori extrapenale.

Question 17

diferenta dintre plangere si plangere prealabila

Answer 17

Plângerea prealabilă nu se confundă cu plângerea. În timp ce plângerea prealabilă

86
reprezintă o condiţie de tragere la răspundere penală a infractorului pentru infracţiuni
anume prevăzute de lege, plângerea reprezintă doar o încunoştinţare despre săvârşirea
unei infracţiuni (modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală) a cărei victimă
a fost însuşi cel ce face plângerea ori una din persoanele pentru care poate face
plângerea, potrivit dispoziţiilor art. 289 C.p.p.

Question 18

notiunea de prescriptie a raspunderii

Answer 18

Prescripţia răspunderii penale constă în stingerea raportului juridic penal
de conflict, născut prin săvârşirea unei infracţiuni, ca urmare a nerealizării lui într-un
anumit termen prevăzut de lege.

Question 19

Potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. 1 C.p., termenele de prescripţie a răspunderii
penale sunt:

Answer 19

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii
pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai
mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai
mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai
mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care
nu depăşeşte un an sau amenda.
Termenele de prescripţie prevăzute în art. 154 alin. 1 sunt valabile şi în cazul
prescripţiei răspunderii penale în cazul persoanei juridice (dispoziţiile art. 148 C.p. trimit
la art. 153-156 C.p.)

Question 20

prescriptia in cazul tentativei

Answer 20

Termenele de prescripţie a răspunderii penale se determină în raport cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, chiar dacă infracţiunea săvârşită a
rămas în faza tentativei.

Question 21

prescriptia in legatura cu cauzele de reducere

Answer 21

Termenele de prescripţie se determină în funcţie de pedeapsa prevăzută pentru
infracţiunea tip ori pentru infracţiunea calificată comisă de infractor, fără a lua în
considerare cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei ce au influenţă asupra
limitelor pedepsei prevăzute de lege. În caz de participaţie termenele de prescripţie
sunt aceleaşi pentru toţi participanţii, indiferent de contribuţia acestora la săvârşirea
infracţiunii.

Question 22

prescriptia pt inf cu amenda si inchisoare alternativa

Answer 22

Dacă pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedeapsa amenzii alternative cu
închisoarea, termenul de prescripţie se determină în raport cu maximul special al
pedepsei închisorii. Când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este
detenţiunea pe viaţă sau închisoarea, termenul de prescripţie se determină în funcţie de
pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă (art. 154 alin. 1 lit. a C.p.).

Question 23

prescrip inf in timpul minoritatii

Answer 23

Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile comise în timpul
minorităţii se reduc la jumătate (art. 131 C.p.).

Question 24

cand incepe sa curga prescriptia pt fiecare inf

Answer 24

În lege s-a prevăzut că temenele de prescripţie a răspunderii penale încep să curgă
de la data săvârşirii infracţiunii (art. 154 alin. 2 C.p.). În cazul infracţiunilor continue
termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor
continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor
de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.
În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale
începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu

84

pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs (art. 154 alin. 3 C.p.).

Question 25

exceptia de la curgerea prescriptiei

Answer 25

Prin excepţie în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale săvârşite faţă de un minor termenul de prescripţie a răspunderii penale va curge de la data când minorul devine major, iar dacă minorul decedează înaintea majoratului, termenul va începe să curgă de la data decesului (art. 154 alin. 4 C.p.). În aceste cazuri autorităţile au mai mult timp la dispoziţie pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului întrucât perioada cuprinsă între data săvârşirii faptei şi data majoratului, respectiv a decesului victimei minor nu intră în calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Question 26

prescriptia rasp pentru concursul real sau ideal

Answer 26

Pentru infracţiunile săvârşite în concurs real, termenul de prescripţie curge separat, distinct, pentru fiecare infracţiune, spre deosebire de infracţiunile săvârşite în concurs ideal la care termenul curge pentru toate infracţiunile de la data comiterii acţiunii ori inacţiunii infracţionale, afară de cazul când se săvârşeşte şi o infracţiune progresivă când termenul de prescripţie se va calcula de la data producerii ultimului rezultat.

Question 27

de cand curge prescript pentru fiecare participant

Answer 27

Termenul de prescripţie a răspunderii penale curge pentru toţi participanţii de la data comiterii de către autor a acţiunii sau inacţiunii, indiferent de momentul în care ceilalţi participanţi şi-au adus contribuţia.

Question 28

cum se intrerupe prescriptia raspunderii

Answer 28

Potrivit dispoziţiilor art. 155 C.p., cursul termenului prescripţiei se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză (de ex.: actul de punere în mişcare a acţiunii penale, arestarea preventivă, percheziţia domiciliară sau corporală, ş.a.). Termenul de prescripţie a răspunderii penale se mai întrerupe prin admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal (art. 155 alin. 5 C.p.).

Question 29

cum opereaza intreruperea pentru toti participantii la inf

Answer 29

Întreruperea cursului prescripţiei va opera faţă de toţi participanţii la săvârşirea unei infracţiuni chiar dacă actul de întrerupere s-a făcut doar faţă de unul ori unii dintre aceştia (art. 155 alin. 3 C.p.). Cum întreruperea ar putea interveni de nenumărate ori s-ar ajunge ca termenul de prescripţie să nu se mai împlinească niciodată.

Question 30

cum se previne intreruperea nelimitata a termenului

Answer 30

Pentru a nu se ajunge la o astfel de situaţie, în lege s-a prevăzut că prescripţia va interveni dacă se împlineşte cu încă o dată termenul de prescripţie prevăzut pentru infracţiunea săvârşită, calculat de la data comiterii infracţiunii (art. 155 alin. 4 C.p.) (de ex.: un termen de prescripţie de 10 ani se va împlini, oricâte întreruperi ar interveni, dacă de la data comiterii faptei trec efectiv 20 ani). O astfel de prescripţie este cunoscută sub denumirea de „prescripţie specială”.

Question 31

prescriptia raspunderii persoanei juridice

Answer 31

Prescripţia răspunderii penale în cazul persoanei juridice operează după aceleaşi dispoziţii ca în cazul persoanei fizice, prezentate mai sus (art. 148 C.p.).

Question 32

conditiile plangerii prealabile

Answer 32

Pentru a determina tragerea la răspundere penală a infractorului plângerea trebuie să fie făcută de persoana vătămată, la infracţiunile anume desemnate prin lege, să fie făcută cu respectarea condiţiilor legale privind forma şi termenul în care poate fi făcută.

Question 33

este posibila plangerea prealabila prin mandat

Answer 33

desigur pentru infracţiunile la care este necesară o astfel de plângere prealabilă. În practica judiciară s-a decis, întemeiat, că plângerea prealabilă poate fi făcută şi printr-un mandat special.

Question 34

plangerea prealabila in cazul cap de ex restranse

Answer 34

Când persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, plângerea prealabilă poate fi introdusă de reprezentantul legal şi respectiv de persoana vătămată, cu încuviinţarea reprezentantului legal (părinţi, tutore, curator), în cazul persoanei vătămate ce are capacitatea de exerciţiu restrânsă. Pentru ocrotirea fermă a intereselor persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrânsă, în lege (art. 157 alin. 4 C.p.) s-a prevăzut că acţiunea penală, în astfel de cazuri se pune în mişcare şi din oficiu. Tot astfel, dacă persoana fizică a decedat sau persoana juridică a fost lichidată mai înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu (art. 157 alin. 5 C.p.).

Question 35

plangere prealabila in cazyl mai multor subiecti pasivi

Answer 35

Dacă prin infracţiune s-a adus atingere mai multor persoane vătămate, pentru a interveni răspunderea penală a infractorului este suficientă plângerea prealabilă a uneia dintre persoanele vătămate (art. 157 alin. 2 C.p.). Este principiul zis al indivizibilităţii active a răspunderii penale.

Question 36

plangerea prealabila in cazul mai multor subiecti activi

Answer 36

Pentru infracţiunile săvârşite de mai multe persoane împreună, în legea penală s-a prevăzut principiul indivizibilităţii pasive a răspunderii penale, astfel dacă infracţiunea este dintre acelea pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, este suficient ca plângerea să fie făcută faţă de un singur participant pentru a atrage răspunderea penală a tuturor participanţilor (art. 157 alin. 3 C.p.).

Question 37

termenul de introducere a plangerii prealabile

Answer 37

Termenul de introducere a plângerii prealabile este de 3 luni din ziua în care 87 persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.

Question 38

Cazurile în care lipseşte plângerea prealabilă.

Answer 38

Condiţiile examinate mai sus pentru valabilitatea plângerii prealabile, dacă nu sunt îndeplinite conduc la inexistenţa acesteia.

Question 39

Condiţii în care retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală.

Answer 39

Retragerea plângerii prealabile conduce la înlăturarea răspunderii penale dacă sunt îndeplinite condiţiile: Retragerea plângerii prealabile să reprezinte o manifestare expresă a voinţei persoanei vătămate de a renunţa la plângerea făcută. Este îndeplinită această condiţie, s-a decis în practica judiciară şi atunci când persoana vătămată declară că îşi retrage plângerea prealabilă printr-un înscris autentic.

Question 40

cond retragere plangere prealabila pt persoanele lipsite de capacitate de ex

Answer 40

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentanţii lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, retragerea se face cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.

Question 41

cond retragere cand plangerea prealabila a fost facuta din oficiu

Answer 41

În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este 88 condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror.

Question 42

efecte retragere plangere

Answer 42

Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă. În cazul participării mai multor persoane la săvârşirea faptei, retragerea va produce efecte numai cu privire la acea sau acele persoane faţă de care plângerea prealabilă a fost retrasă. Retragerea plângerii prealabile va înlătura doar răspunderea penală. Eventuala răspundere civilă nu va fi înlăturată.

Question 43

ce reprezinta impacarea

Answer 43

Împăcarea reprezintă actul bilateral, înţelegerea ce intervine între infractor şi victima infracţiunii, în cazurile prevăzute de lege de a pune capăt conflictului născut din săvârşirea infracţiunii, înlăturând răspunderea penală şi consecinţele civile ale faptei.

Question 44

conditiile impacarii

Answer 44

Împăcarea pentru a conduce la înlăturarea răspunderii penale trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să intervină pentru cazurile prevăzute de lege, să fie personală, definitivă, totală, necondiţionată şi să intervină până la citirea actului de sesizare a instanţei.

Question 45

caracterul personal al impacarii

Answer 45

Împăcarea este personală. Această condiţie decurge din caracterul personal al dreptului de a face plângere prealabilă şi mai mult, decurge din însăşi raţiunea acestei instituţii, de a pune capăt conflictului personal intervenit între infractor şi victima 89 infracţiunii. Împăcarea produce efecte in personam, adică numai cu privire la persoana cu care victima s-a împăcat. Pentru ceilalţi participanţi urmează a fi antrenată răspunderea penală. Prin excepţie de la caracterul personal al împăcării, dacă victima infracţiunii este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, împăcarea se realizează între reprezentantul legal al părţii vătămate şi infractor. Dacă persoana vătămată are capacitate de exerciţiu restrânsă, împăcarea se realizează tot personal, aceasta având nevoie doar de încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege (art. 159 alin.

Question 46

caracterul total al impacarii

Answer 46

Împăcarea trebuie să fie totală. Stingerea raportului de conflict, prin împăcarea părţilor reclamă ca această împăcare să nu fie parţială cu privire la aspectul penal ori civil al procesului. Împăcarea părţilor este totală atunci când are în vedere stingerea conflictului dintre părţi atât în aspectul său penal cât şi civil. Aşadar prin împăcare se stinge nu numai acţiunea penală, dar şi acţiunea civilă.

Question 47

caracterul definitiv al impacarii

Answer 47

Împăcarea trebuie să fie definitivă, adică să nu mai existe o cale de revenire asupra ei. Cum împăcarea presupune acordul liber şi nestingherit de a stinge conflictul dintre părţi, dacă acest acord a fost smuls prin dol sau violenţă – dovedită – asupra împăcării se poate reveni.

Question 48

caracterul neconditionat al impacarii

Answer 48

Împăcarea trebuie să fie necondiţionată pentru a conduce la înlăturarea răspunderii penale. În faţa instanţei, împăcarea nu poate fi condiţionată, iar dacă se impune repararea prejudiciului cauzat, instanţa poate acorda un termen, în care infractorul să repare prejudiciul iar apoi împăcarea intervenită între părţi să fie necondiţionată.

Question 49

caracterul expres al impacarii

Answer 49

Împăcarea trebuie să fie expresă, ea nu poate fi dedusă din alte situaţii sau fapte. În practica judiciară s-a decis corect că instanţa de judecată nu poate lua act de declaraţia unilaterală a victimei că se împacă şi să înceteze procesul penal, dacă inculpatul declară că nu se împacă.

Question 50

termenul impacarii

Answer 50

Împăcarea trebuie să aibă loc până la citirea actului de sesizare a instanţei (art. 159 alin. 3 C.p.).

Question 51

efectele juridice ale impacarii

Answer 51

Împăcarea, potrivit dispoziţiilor art. 159 alin. 2 C.p., | în cazurile prevăzute de lege, înlătură răspunderea penală şi stinge şi acţiunea civilă.

Question 52

efectele impacarii in cazul pers jurid

Answer 52

În cazul persoanei juridice ce a săvârşit infracţiunea, împăcarea intervenită între aceasta şi persoana vătămată nu produce efecte faţă de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiaşi fapte (art. 159 alin. 5 teza a II- a C.p.). În situaţia în care făptuitorul este chiar reprezentantul persoanei juridice vătămate, pentru protejarea intereselor acesteia din urmă, s-a prevăzut obligativitatea însuşirii de către procuror a unei astfel de împăcări (art. 159 alin. 6 C.p.).

Question 53

ce fel de masuri se iau in privinta minorului care nu raspunde penal

Answer 53

Faţă de minorul care nu răspunde penal şi care săvârşeşte fapte prevăzute de legea penală se iau măsuri de protecţie specială prevăzute în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Măsurile de protecţie specială ce se pot lua sunt: plasamentul (art. 55, art. 56 lit. e şi art. 61 din Legea nr. 272/2004) şi supravegherea specializată (art. 55, art. 56 lit. e şi art. 67 din Legea nr. 272/2004).

Question 54

se sanctiuni se pot aplica minorilor

Answer 54

Faţă de minorii care răspund penal se pot lua numai | măsuri educative.

Question 55

felurile masurilor educative

Answer 55

măsuri educative neprivative de libertate (stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână şi asistarea zilnică) şi măsuri educative privative de libertate (internarea într-un centru educativ şi internarea într-un centru de detenţie).

Question 56

Stagiul de formare civică.

Answer 56

Măsura educativă a stagiului de formare civică constă în obligaţia minorului de a participa la un program menit a-l ajuta pe minor să înţeleagă consecinţele legale şi sociale la care se expune prin săvârşirea de infracţiuni şi de a-l responsabiliza pe acesta cu privire la comportamentul său viitor (art. 117 C.p.). Durata măsurii este de cel mult 4 luni.

Question 57

Supravegherea

Answer 57

este o măsură educativă ce constă în controlul şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pentru asigurarea participării minorului la cursurile şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrarea în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare al acestuia (art. 118 C.p.). Durata măsurii este cuprinsă între două şi 6 luni.

Question 58

Consemnarea la sfârşit de săptămână.

Answer 58

Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, afară de cazul în care, în această perioadă, are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă (art. 119 C.p.). Durata măsurii este cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni.

Question 59

Asistarea zilnică

Answer 59

este o măsură educativă ce constă în obligaţia minorului de a respecta un program stabilit de serviciul de probaţiune, care conţine orarul şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor, precum şi interdicţiile impuse minorului (art. 120 C.p.). Durata măsurii este cuprinsă între 3 şi 6 luni.

Question 60

obligatiile facultative pe care le dispune instanta in cazul masurilor educative

Answer 60

Pe parcursul executării măsurilor educative neprivative de libertate instanţa poate impune minorului să respecte una sau mai multe obligaţii, prevăzute în art. 121 C.p.: a) să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională; b) să nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă; c) să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă; d) să nu se apropie şi să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârşirea infracţiunii ori cu alte persoane stabilite de instanţă; e) să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta; f) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

Question 61

Internarea într-un centru educativ

Answer 61

este o măsură educativă privativă de libertate ce constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială (art. 124 C.p.). Durata măsurii este cuprinsă între unu şi 3 ani.

Question 62

Internarea într-un centru de detenţie

Answer 62

este o măsură educativă privativă de libertate care constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, dar cu regim de pază şi supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale (art. 125 C.p.). Durata măsurii este cuprinsă între 2 şi 5 ani, iar dacă pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cel puţin 20 de ani ori detenţiunea pe viaţă, durata internării este cuprinsă între 5 şi 15 ani.

Question 63

Situatii in care pj raspunde penal:

Answer 63

Fapte comiste in cadrul obiectului ei de activitate, conform actului constitutiv. E vorba de activitati principale si curente. Fapte comise in interesul ei, inclusiv prevenirea de prejudicii. PRivarea de libertate a unei persoane care ar participa la o licitate poate sa fie imputata pj. Se poate mentine raspunderea chiar daca interesul preconizat nu a fost realizat dar fapta a fost facuta. Fapte comise in numele ei, chiar si cand nu e vorba de obiectul ei de activitate sau de interesul propriu. Trebuie verificat daca pj este in imposibilitate de a actiona in nume propriu si daca nu cumva pf actioneaza in interesul lor personal.

Question 64

Persoane care pot atrage raspunderea pj:

Answer 64

Organe Reprezentanti Prepusi Orice angajat

Question 65

pj raspunde daca:

Answer 65

Stia si a autorizat sau incurajat, expres sau tacit, realizarea infractiunii A prevazut sau putea sa prevada producerea rezultatului culpabil si nu a luat masuri de prevenire adecvate. Per a contrario, nu va raspunde daca nu se afla in situatiile de mai sus.