raspunderea penala Flashcards
cum se realizeaza ordinea de drept penala
Realizarea ordinii de drept penal are loc prin respectarea de către marea majoritate a
destinatarilor legii penale a dispoziţiilor sale, în cadrul raporturilor de conformare.
care sunt principiile raspunderii penale
legalitatea raspunderii penale, inf este unicul temei al rasp, umanismul, raspunderea penala personala, unicitatea raspunderii penale. inevitabilitatii rasp penale, individualizarii raspundrii penale, prescriptabilitatea rasp penae
Principiul unicităţii răspunderii penale.
În legislaţia penală română, corespunzător acestui principiu, pentru săvârşirea unei
infracţiuni, răspunderea penală se stabileşte şi atrage o singură pedeapsă principală, ori
o singură măsură educativă.
Cauze generale. de inlaturare a raspunderii
Cauzele generale sunt situate în partea generală a codului penal şi privesc orice infracţiune, sunt incidente cu alte cuvinte pentru orice infracţiune. Acestea sunt: • amnistia, • prescripţia răspunderii penale, • lipsa plângerii prealabile, • retragerea plângerii prealabile, • împăcarea.
diferenta dintre cauze ce inlatura raspunderea vs cauze ce inlatura caracterul penal
Aceste cauze înlătură efectul săvârşirii unei infracţiuni, adică răspunderea penală.
Fapta a fost, este şi rămâne infracţiune, doar consecinţa ei – răspunderea penală este
înlăturată datorită intervenţiei ulterioare a unei astfel de cauze.
Prin această caracteristică se deosebesc cauzele care înlătură răspunderea penală de
80
cauzele care înlătură caracterul penal al faptei (cauze care fac ca fapta să nu aibă
caracter penal – art. 18–31 C.p.) când în aceste cazuri fapta nu mai este infracţiune şi
răspunderea penală nu va mai interveni pentru acest considerent.
amnistia notiune
Amnistia este actul de clemenţă al Parlamentului României (art. 72 pct. 3
lit. g) prin care din considerente de politică penală este înlăturată răspunderea penală
pentru infracţiuni comise anterior adoptării legii de amnistie.
caracterizarea amnistiei
Amnistia este o cauză care înlătură răspunderea penală pentru fapta
săvârşită, înlătură consecinţa săvârşirii unei infracţiuni – aplicarea şi executarea
pedepsei.
Amnistia nu înlătură, caracterul penal al faptei, care a fost şi rămâne infracţiune.
Orice faptă de acelaşi fel comisă după adoptarea legii de amnistie atrage răspunderea
penală.
efectele in rem sau in personam ale amnistiei
Amnistia, în principiu are un caracter general şi obiectiv în sensul că se referă la
infracţiunile săvârşite şi nu la făptuitor. Efectele amnistiei se produc „in rem” şi se
răsfrânge asupra tuturor participanţilor la comiterea faptei amnistiate.
Când actul de amnistie leagă beneficiul acesteia de anumite condiţii privind pe
infractor, amnistia capătă caracter mixt, operând nu numai „in rem” ci şi „in
personam”.
Felurile amnistiei.
După aria de cuprindere, de întindere,
generală când priveşte
orice infracţiune indiferent de gravitate, natura sau sediul de incriminare a faptei
(Codul penal şi legi speciale) şi specială când priveşte anumite infracţiuni,
particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor (minor,
81
femei gravide, bătrâni etc.).
Felurile amnistiei.
După condiţiile în care amnistia devine incidentă se disting:
amnistia necondiţionată numită pură şi simplă – când incidenţa ei nu este
subordonată îndeplinirii vreunei condiţii speciale;
• condiţionată – când incidenţa acesteia este subordonată îndeplinirii anumitor
condiţii ca de ex.: prin infracţiune să nu se fi produs un prejudiciu, ori dacă s-a produs,
să fi fost reparat, ori să nu depăşească un anumit cuantum; sau condiţii cu privire la
infractor: să nu mai fi fost anterior condamnat, să fi împlinit o anumită vârstă etc.
Condiţiile pot privi şi alte aspecte exterioare infracţiunii şi infractorului ca: locul
săvârşirii, timpul săvârşirii infracţiunii (de ex.: timp de război, în timpul unei calamităţi
etc.).
c) După
Felurile amnistiei.
c) După stadiul procesului în care se găseşte infracţiunea amnistiată se disting:
amnistia înainte de condamnare – antecondamnatorie sau proprie;
• amnistia după condamnare – postcondamnatorie sau improprie.
Obiectul amnistiei.
Amnistia priveşte infracţiunile săvârşite anterior adoptării ei şi
pe cele care sunt anume prevăzute în legea prin care este acordată.
efectele amnistiei inainte de condamnare
Amnistia înainte de condamnare înlătură
răspunderea penală pentru infracţiunea săvârşită. Aceasta înseamnă că dacă nu s-a
pornit procesul penal, nu se va mai porni, iar dacă s-a pornit acesta nu va mai putea
continua (art. 16 alin. 1 lit. f C.p.p.).
continuarea procesului penal amnistiat
Amnistia are caracter obligatoriu, efectele ei nu pot fi refuzate de beneficiar. Pentru
a nu crea o situaţie defavorabilă suspectului ori inculpatului s-a prevăzut în legea
procesuală (art. 18 C.p.p.) posibilitatea pentru acesta de a cere continuarea procesului
penal, pentru a dovedi că acuzaţiile sunt nefondate şi a obţine astfel achitarea.
Prin cererea de continuare a procesului penal nu se pierde beneficiul amnistiei,
astfel că dacă inculpatul este găsit vinovat, oricum va scăpa de răspunderea penală ca
82
efect al amnistiei.
Dreptul de a cere continuarea procesului penal, pentru a dovedi că acuzaţia adusă
este nefondată, aparţine numai suspectului sau inculpatului.
amnistia inainte de condamnare drepturile vatamatului si masurile de siguranta
Amnistia nu are efect asupra drepturilor persoanei vătămate (art. 152 alin. 2 C.p.),
de ex. nu înlătură răspunderea civilă pentru pagubele provocate persoanei vătămate
prin săvârşirea infracţiunii.
Amnistia nu are efect nici asupra măsurilor de siguranţă (art. 152 alin. 2 C.p.).
amnistia de dupa condamnare efecter
Dacă amnistia intervine după condamnarea
inculpatului, are ca efect înlăturarea răspunderii penale şi pe cale de consecinţă se
înlătură executarea pedepsei. Ca urmare a amnistierii nu va mai fi pusă în executare
hotărârea de condamnare, iar dacă a început executarea pedepsei aceasta va înceta. Nu
se vor mai executa nici pedepsele complementare ce au fost eventual stabilite şi
aplicate.
Amnistia înlătură şi celelalte consecinţe ale condamnării făcând să înceteze
interdicţiile, incapacităţile, decăderile prevăzute în alte legi penale ori extrapenale.
diferenta dintre plangere si plangere prealabila
Plângerea prealabilă nu se confundă cu plângerea. În timp ce plângerea prealabilă
86
reprezintă o condiţie de tragere la răspundere penală a infractorului pentru infracţiuni
anume prevăzute de lege, plângerea reprezintă doar o încunoştinţare despre săvârşirea
unei infracţiuni (modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală) a cărei victimă
a fost însuşi cel ce face plângerea ori una din persoanele pentru care poate face
plângerea, potrivit dispoziţiilor art. 289 C.p.p.
notiunea de prescriptie a raspunderii
Prescripţia răspunderii penale constă în stingerea raportului juridic penal
de conflict, născut prin săvârşirea unei infracţiuni, ca urmare a nerealizării lui într-un
anumit termen prevăzut de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. 1 C.p., termenele de prescripţie a răspunderii
penale sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii
pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai
mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai
mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai
mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care
nu depăşeşte un an sau amenda.
Termenele de prescripţie prevăzute în art. 154 alin. 1 sunt valabile şi în cazul
prescripţiei răspunderii penale în cazul persoanei juridice (dispoziţiile art. 148 C.p. trimit
la art. 153-156 C.p.)
prescriptia in cazul tentativei
Termenele de prescripţie a răspunderii penale se determină în raport cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, chiar dacă infracţiunea săvârşită a
rămas în faza tentativei.
prescriptia in legatura cu cauzele de reducere
Termenele de prescripţie se determină în funcţie de pedeapsa prevăzută pentru
infracţiunea tip ori pentru infracţiunea calificată comisă de infractor, fără a lua în
considerare cauzele de reducere sau de majorare a pedepsei ce au influenţă asupra
limitelor pedepsei prevăzute de lege. În caz de participaţie termenele de prescripţie
sunt aceleaşi pentru toţi participanţii, indiferent de contribuţia acestora la săvârşirea
infracţiunii.
prescriptia pt inf cu amenda si inchisoare alternativa
Dacă pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedeapsa amenzii alternative cu
închisoarea, termenul de prescripţie se determină în raport cu maximul special al
pedepsei închisorii. Când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este
detenţiunea pe viaţă sau închisoarea, termenul de prescripţie se determină în funcţie de
pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă (art. 154 alin. 1 lit. a C.p.).
prescrip inf in timpul minoritatii
Termenele de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile comise în timpul
minorităţii se reduc la jumătate (art. 131 C.p.).
cand incepe sa curga prescriptia pt fiecare inf
În lege s-a prevăzut că temenele de prescripţie a răspunderii penale încep să curgă
de la data săvârşirii infracţiunii (art. 154 alin. 2 C.p.). În cazul infracţiunilor continue
termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor
continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor
de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.
În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale
începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu
84
pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs (art. 154 alin. 3 C.p.).
exceptia de la curgerea prescriptiei
Prin excepţie în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale săvârşite
faţă de un minor termenul de prescripţie a răspunderii penale va curge de la data când
minorul devine major, iar dacă minorul decedează înaintea majoratului, termenul va
începe să curgă de la data decesului (art. 154 alin. 4 C.p.). În aceste cazuri autorităţile au
mai mult timp la dispoziţie pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului întrucât
perioada cuprinsă între data săvârşirii faptei şi data majoratului, respectiv a decesului
victimei minor nu intră în calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale.
prescriptia rasp pentru concursul real sau ideal
Pentru infracţiunile săvârşite în concurs real, termenul de prescripţie curge separat,
distinct, pentru fiecare infracţiune, spre deosebire de infracţiunile săvârşite în concurs
ideal la care termenul curge pentru toate infracţiunile de la data comiterii acţiunii ori
inacţiunii infracţionale, afară de cazul când se săvârşeşte şi o infracţiune progresivă
când termenul de prescripţie se va calcula de la data producerii ultimului rezultat.