pluralitatea de infractori Flashcards
ce sunt participantii
Codul penal defineşte participanţii ca fiind persoanele care contribuie la
săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală:
- în sfera participaţiei este inclusă nu numai participaţia proprie, ci şi forma
improprie:`
pluralitatea naturală
decurge din însăşi natura faptei, care este comisă în
mod necesar de un număr de două sau mai multe persoane, iar pentru a verifica
cerinţa numărului de făptuitori se examinează verbum regens. Nu este
reglementată în Partea generală a Codului penal
pluralitatea constituită
formă organizată de infracționalitate, incriminată
ca infracţiune de sine stătătoare (ca în cazul grupului infracţional organizat
incriminat de art. 367 CP sau ca în cazul constituirii de structuri informative
ilegale, incriminată de art. 409 CP). Săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile în
vederea cărora s-a constituit asocierea dă naştere unui concurs de infracţiuni
între acea faptă şi forma incriminată a pluralităţii constituite.
conditii pluralitate constituita
● existenţa unei grupări de minimum trei persoane;
● gruparea să aibă un anumit program, în care să fie inclusă săvârşirea uneia
sau a unor infracţiuni determinate;
● gruparea să aibă o anumită organizare, o structură ierarhică şi o conducere,
care să asigure coeziunea şi stabilitatea grupului.
pluralitatea ocazională
reglementată ca circumstanţă agravantă în
considerarea numărului de făptuitori [art. 77 lit. a) CP] ori în considerarea
atragerii unui minor în săvârşirea infracţiunii [art. 77 lit. d) CP] sau ca element
circumstanţial în conţinutul anumitor infracțiuni [de exemplu, infracţiunea de
viol prevăzută de art. 218 alin. (3) lit. f) CP].
participatia proprie si improprie
a)În raport cu atitudinea psihică a participanţilor, se face distincţie între
participaţia proprie, propriu-zisă sau perfectă şi participaţia improprie sau
imperfectă. Participaţia este denumită proprie sau perfectă atunci când toţi
participanţii acţionează cu aceeaşi formă de vinovăţie, fie toţi cu intenţie, idem
animus, fie toţi din culpă, eadem culpa.
natura contribuţiei distinctie
b)În raport cu natura contribuţiei pe care diferiţii participanţi o dau la
săvârşirea faptei, se face distincţie între participaţie prin: acte de executare, acte
prin care se realizează însăşi fapta prevăzută de legea penală (autoratul/
coautoratul); acte de determinare a formării hotărârii de a săvârşi fapta şi de a
trece la realizarea acestei hotărâri (instigarea); acte de sprijinire, acte prin care se
ajută la săvârşirea faptei, începând cu susţinerea hotărârii de a o săvârşi şi
terminând cu executarea acestei hotărâri (complicitatea).
formele principale de participatie
Formele principale de
participaţie sunt coautoratul faţă de celelalte forme de participaţie, instigarea şi
complicitatea, şi instigarea faţă de complicitate. Formele principale ale
3
participaţiei le absorb pe cele secundare.
c)După felul participării, distinctie
se face distincţie între: participaţie spontană, la care
contribuţia este dată de participanţi în mod spontan, în timpul executării faptei,
fără o înţelegere prealabilă; participaţie preordinată, la care contribuţia este dată
în urma unei înţelegeri prealabile – concert fraudulos.
d)După momentul în care este dată contribuţia la săvârşirea infracţiunii,
se
face distincţie între: participaţia anterioară, la care contribuţia este dată înainte
de a se trece la executarea faptei (instigarea sau complicitatea anterioară prin
procurarea de mijloace necesare comiterii faptei); participaţia concomitentă, la
care contribuţia este dată în timpul executării faptei (imobilizarea sau
dezarmarea victimei, ameninţarea acesteia, asistenţa în timpul săvârşirii faptei,
asigurarea pazei în timpul operaţiunii infracţionale).
conditiile participatiei penale
a) să se fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală;
b) fapta să fie săvârşită în cooperare de către două sau mai multe persoane;
c) să existe voinţa comună a participanţilor de a săvârşi în cooperare aceeaşi
faptă prevăzută de legea penală;
d) fapta îndeplineşte trăsăturile şi conţinutul infracţiunii pentru cel puţin unul
dintre participanţi.
cine este autorul
Autorul este persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de
legea penală. Contribuţia acestuia se caracterizează prin existenţa actelor de
executare. Uneori, autorul acţionează alături de alţi participanţi care au
contribuţii secundare.
ce sunt coautorii
sunt persoanele care săvârşesc în mod nemijlocit fapta prevăzută de
legea penală. Actele materiale reproşate coautorilor, chiar dacă sunt diferite, sunt
acte conjugate aflate într-o unitate indivizibilă.
Infracțiuni la care coautoratul nu este posibil
Infracţiuni in persona propria.
Infracţiuni omisive
Infracţiuni cu subiect activ calificat
cine este instigatorul
Instigatorul este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să
săvârşească o faptă prevăzută de legea penală
distinctia intre instigare si complicitate morala
Instigarea, ca formă de participaţie, trebuie deosebită de complicitatea
morală, deosebirea constând în aceea că prima determină hotărârea infracţională,
iar cea de-a doua ajută la întărirea sau întreţinerea ei.
clasificarile instigarii
În raport de numărul persoanelor cărora li se adresează instigatorul, instigarea
poate fi individuală sau colectivă.
În raport de orientarea dinamică spre cel instigat, instigarea poate fi mediată(instigarea la instigare)
sau imediată.
În raport de modul în care se produce instigarea, aceasta poate fi simplă(il convinge pe autor prin modalitati simple, rugaminti etc.)
calificată(cand foloseste mijloace apte sa constranga sau sa influenteze), explicită sau insidioasă.
După cum sunt sau nu definite precis fapta şi condiţiile în care urmează să fie
săvârşită, instigarea este determinată sau nedeterminată.
6
În funcţie de forma de vinovăţie cu care instigatul săvârşeşte fapta, se face
deosebirea între instigare proprie sau perfectă(amandoi aceeasi vinovatie) şi instigare improprie sau
imperfectă(forme de vinovatie diferite)
Condiţiile instigării.
Ca formă a participaţiei, instigarea presupune, din punct
de vedere al laturii obiective:
a) existenţa unei activităţi de determinare a unei persoane să săvârşească o
infracţiune;
b) să nu fi existat o determinare anterioară;
c) activitatea să aibă efect;
d) cel instigat să fi trecut la săvârşirea faptei.
ce este compliicele
Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la
săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este, de asemenea, complice
persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui
bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după
săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.
cand intervine complicitatea
inainte de savarsirea faptei sau in timpul savarsiri
conditiile complicitatii
a) să se fi săvârşit în mod nemijlocit, de către o altă persoană (autor), o faptă
prevăzută de legea penală;
b) să se fi efectuat de către complice acte de înlesnire sau de ajutor la
săvârşirea acelei fapte;
c) contribuţia complicelui să fie efectivă.
participatia improprie
nu
acţionează cu aceeaşi formă de vinovăţie, unii participanţi acţionând cu intenţie,
iar alţii din culpă sau fără vinovăţie.
cum sunt sanctionati participantii proprii
Coautorul,
instigatorul şi complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru autor.
conditii pentru cauza de nepedepsire a unuia dintre participanti
a) să fi început executarea faptei de către autor;
b) intervenţia participantului să fie eficientă, fiind împiedicată consumarea
infracţiunii;
c) intervenţia participantului să aibă loc înainte de descoperirea faptei.
se aplica doar personal celui care a impiedicat
CE este pluralitatea naturala de infractori
fapte care prin natura lor nu pot fi comise decat de mai multe persoane
ce se intampla cand instigatul se razgandeste pe parcurs, ce se intampla cu instigatorul
avem o tentativa de instigare, fapta care nu este pedepsita, poate fi pedepsita ca tentativa doar daca avem o inf de instugare expresa in lege
complicitatea directa si indirecta
complicitatea directa este cea care apare in mod nemijlocit intre complice si autori, cea indirecta este cand complicele apeleaza la un tert
complicitatea sub aspectul laturii subiective
complicitatea la inf se poate savarsi doar cu vinovatie
circumstante personale si reale
se considera la fiecare persoana, si unele de la autor nu il afecteaza pe complice de exemplu
