Plumb Flashcards
Context
Simbolismul este un current literar apărut în a doua jumătate a
secolului XIX, ca o reacție împotriva poeziei „prea reci” parnasiene și „prea
retorice” romantic. În anul 1886, în Franța, scriitorul Jean Moreau publică un
articol devenit manifest literar numit „Le Symbolisme”, iar revista „Le
Figaro”.
Simbolismul în literatura română se dezvoltă pe fundalul unei crize a
limbajului poetic. Teoriticianul noii mișcări este este Alexandru Macedonski,
rădăcina ei aflându-se în stadiul „despre logica poeziei” apărut în revista
„Literatorul” în 1880. În scurt timp, își câștigă adepți în rândul poeților noii
generații: Cezar Săvescu, C. Pavelescu, urmați de: Ștefan Petică, Dimitrie
Anghel etc.
Particularitățile simbolismului sunt: simbolul, sugestia, sinestezia,
corespondența dintre cele două planuri, muzicalitatea versurilor.
Ipoteză
Poezia „Plumb” apare în anul 1926 în volumul cu același nume.
Viziunea autorului despre lume și artă
Dvenirile lirismului bacovian sunt anunțate de poezia „Plumb”, care
deschide volumul omonim. Textul a fost scris în anul 1902, citită în cenaclul
„Literatorul” al lui Alexandru Macedonski. Este publicată apoi în revista
„Versuri” în anul 1911, sub un alt pseudonim, George Andomi.
Structura
Sub raport structural, poezia are un discurs dens, de opt versuri,
organizare în două catrene. Prima strofă ilustrează un univers exterior, iar a
doua strofă ilustrează un plan interior. Ambele sunt concepute, pornite la
teme și motive literare, precum: singurătatea, moartea, tristețea, iubirea
ratată, speenul, nevroza, cavoul și sicriul.
Titlul
Titlul poeziei prezintă tristețea, singurătatea prin culoarea plumbului,
acesta fiind un gri existential, greutatea acestuia prezintă apăsarea
sufletească pe care o poartă Bacovia, sonoritatea simbolizează frica de
spațiu închis, ilustrată prin cele patru consoane închise, formând un cavou
cu vocala închisă „u” și maleabilitatea ce sugerează lobilitatea psihică.
Titlul inserează simbolul recurrent și totodată, laitmotivul operei, care
se extinde asupra întregii lirici bacoviene.
Tema
Tema poeziei este condiția creatorului într-o societate care-l
desconsideră, limitându-I aspirațiile, cee ace generează o stare de angoasă
în raport cu două experiențe capitale ale existenței umane: moartea și
iubirea.
Prima secvență
Prima secvență poetică își bazează semnificația pe metafora-simbol
,,cavou’’, legată indestructibil de cadrul funeral imaginat de poet Aceasta
poate avea două accepțiuni: universul închis al târgului de provincie
incapabil de a discerne valoarea de non-valoare, sau propriul trip perisabil, i
temniță pentru sufletul dornic de înălțare spirituală.
Incipitul poeziei debutează cu un verb la modul indicativ, timp
imperfect ,,dormeau’’ ceea ce sugerează o acțiune începută în trecut și
neterminată, de aici derivând o permanentizare a stării generale apăsătoare,
evidență prin simbolurile: ,,sicrie de plumb”, ,,vesmânt funeral’’, ,,flori de
plumb’’, ,,coroanele de plumb’’. Epitetul metaforic ,,de plumb’’ are menirea
de a reliefa greutatea, apăsarea, atracția pământului, starea liminală dintre
viață și moarte. Florile, care sunt asociate de obicei cu frumusețe, gingășie,
sunt alăturate oximoronic plumbului, pierzându-și farmecul și devenind
artificiale
A doua secvență
În secvența a doua, folosindu-se de tehnica simetriei, corespondentul
,,sicrielor de plumb’’ din prima strofă, este amorul, căzut în somn, o stare premergătoare morții, prin poziția nefirească în care se află ,,Dormea întors
amorul meu de plumb’’.
Prozodia
La nivel fonetic, cuvântul este alcătuit predominant din consoane,
ceea induce idea apăsătoare de claustrare. Repetițiile conferă muzicalitate
întregii poezii, acentuân ideile poetice enunțate, la fel ca și prozodia (două
catrene, cu rima îmbrășișată și măsura de zece silabe).
Concluzie
Prin atmosferă, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului și a
corespondențelor, zugrăvirea stărilor sufletești de angoasă, poezia Plumb se
încadrează în estetica simbolist. Opera lui G. Bacovia înseamnă ruptura
definitivă de stilul eminescian, de iluzia sau de visarea romantică. Poezia
„Plumb” are o încărcătură deosebită redând o atmosferă tulburătoare prin
simpla evocare a unei realităţi- moartea.
