Alexandru Lăpușneanul Flashcards
Context
Nuvela istorică „Alexandru Lăpușneanu” de Costache Negruzzi a fost
publicată în revista „Dacia Literară” în anul 1840. Această creație literară a
fost republicată 17 ani mai târziu în volumul „Păcatele tinereților”.
Ce este nuvela istorică?
Nuvela istorică de factură romantică se deosebește de celelalte
tipologii prin inspirația din trecutul național, prin temă, subiect, personaje și
culoarea epocii. Întâmplările au ca sursă de inspirație lucrările istorice, locul
și timpul acțiunii sunt precizate; personajele preluând din trăsăturile unor
personalități istorice, se recompune culoarea epocii prin surprinderea
mentalităților, obiceiurilor, limbajului, vestimentației etc.
Ce semnifică titlul?
Titlul este alcătuit dintr-un arhaism morfologic Lăpușneanul„,
personajul central al nuvelei, în jurul căruia gravitează toți ceilalți. Acesta
este un personaj atestat istoric, el întruchipează tipul demonului, fiind un
personaj excepțional,surprins în împrejurări deosebite, de factură
romantică.
Care este tema?
Tema creației istorice este lupta pentru putere în Moldova sfârșitul
secolului al XVI. Ideea centrală evidențiează dorința nestabilită de
răzbunare, care depășește sfera umanului.
Cum este structurată?
Din punct de vedere structural, nuvela se dezvoltă pe două planuri
narative: unul exterior, observându-se conflictul între domnitor și boieri,
între domnitor și doamna Ruxanda, iar celălalt interior rezultă din gândurile
și acțiunile contradictorii ale protagonistului.
Relațiile spațio-temporale
Relațiile temporale și spațiale sunt clar delimitate. Timpul real, istoric, 1564-
1569 se îmbină cu timpul ficțional. Timpul derulării evenimentelor este
precizat, ceea ce conferă verosimilitate. Acțiunea din nuvelă este ulterioară
istoriei reale, se petrece în Moldova, în Cetatea Hotinului, la Curtea
Domnească din Iași și la Metropolie.
Expozițiinea, Intriga
Incipitul este armonios construit și conține descrierea dorinței lui
Lăpușneanul de a-și relua tronul „Se înturna acuma să izgonească pre
răpitorul Tomșa și să -și ia scaunul pre care nu l-ar fi perdut de n-ar fi fost
vândut de boieri”. În final, se poate analiza caracterul moralizator al nuvelei
„Acest fel fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lasă o pată de sânge în
istoria Moldaviei”.
Capitolul I cuprinde expozițiunea prin întoarcerea, în 1564, a lui
Alexandru Lăpușneanul la tronul Moldovei, care era în fruntea unei armate
turcești. S-a întâlnit cu solia formată din patru boieri trimiși de domnitorul
Tomșa: Moțoc, Spancioc, Veveriță și Stroici, dar de asemenea, cuprinde
și intriga, reprezentată de hotărârea fermă a domnitorului de a-și relua locul
de domnitor al Moldovei și dorința de a se răzbuna pe boierii care l-au
trădat în prima domnie.
Desfășurarea acțiunii
Capitolul al II-lea cuprinde desfășurarea acțiunii, reprezentată de mai
multe întâmplări declanșate odată cu revenirea lui Alexandru Lăpușneanul la
conducerea Moldovei: fuga fostului domnitor, Tomșa, în Muntenia,
incendierea cetăților Moldovei, desființarea armatei pământene, luarea
bogățiilor boierești și uciderea mai multor boieri, fapt care o determină pe
doamna Ruxanda, după avertismentul unei văduve, să îl roage pe domnitor
să nu îi mai omoare pe boieri. Lăpușneanul îi promite acesteia un leac de
frică și anunță un ospăț imens la care vor fi invitați și boieri.
Punctul culminant
Capitolul al III-lea reprezintă punctul culminant și cuprinde mai multe
scene excepționale, specifice romantismului, precum discursul impresionant
al domnitorului la slujba organizată la mitropolie, ospățul de la palat și
uciderea celor 47 de boieri, moartea lui Moțoc din cauza mulțimii furioase și
“leacul de frică” primit de doamna Ruxanda.
Deznodământul
În capitolul al IV-lea este conturat deznodământul nuvelei, prin
moartea domnitorului. Acesta, după patru ani de la evenimentele
sângeroase și dure, se mută în cetatea Hotinului. Fiind bolnav de friguri și
aproape de moarte, domnitorul este călugărit și astfel, pierde puterea
domnească. Când își revine și înțelege că prin călugărie a pierdut dreptul de
a fi domnitor, îi amenință pe toți cu moartea și inclusiv pe fiul său, urmașul
la tron. Doamna Ruxanda dorind să-și protejeze fiul acceptă sfatul boierilor
și îl otrăvește pe Alexandru Lăpușneanul, iar acesta moare din cauza otrăvii.
Limbajul
Limbajul utilizat în nuvela istorică se remarcă prin utilizarea
arhaismelor și regionalismelor.
Concluzia
Viziunea artistică a lui Costache Negruzzi,modul de a reprezenta istoria
este aceea „a istoricului dublat de scrutătorul sufletului omenesc”.(Dimitrie
Popovici)
