Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Flashcards
Contextul
Modernismul este o tendință generală care se manifestă în literatura
și arta universal, începând din a doua jumătate a secolului XX și până după al
Doilea Război Mondial, când va fi continuată de postmodernism.
În cultura română, Eugen Lovinescu are marele merit de adopta
trăsăturile modernismului universal la particularitățile culturale românești.
În 1919, Lovinescu înființează una dintre cele mai ample grupări
literare concentrate în jurul cenaclului și revistei „Sburătorul”.
Particularitățile modernismului în poezie sunt: utilizarea metaforei ca
principală figură de stil, teoria magiei limbajului, transfigurarea realului,
transformarea urâtului într-o categorie estetică „estetica urâtului”.
Când a apărut?
Lucian Blaga este o personalitate de tip enciclopedic a culturii române,
remarcându-se ca dramaturg, poet și filozof. El aparține perioadei
interbelice a literaturii, deschizând calea noului current literar, promovat de
Eugen Lovinescu.
Poezia blagiană „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” a apărut în
anul 1919 în volumul intitulat „Poemele luminii”.
Cele două cunoașteri
Ceea ce-l particularizează pe Blaga este capacitatea sa „de a-și crea
propriul sistem filozofic”. În centrul universului, el plasează „noțiunea de
mister”, asupra căruia se exercită două tipuri de cunoașteri: luciferică și
paradiziacă.
Cea paradiziacă se fundamentează pe raționament, logică, fiind de
factură științifică. Cea luciferică este de natură poetică, are drept scop
potențarea misterului, transformarea sa într-un mister amplificat.
Ce este poezia?
Poezia este o artă poetică, specia genului liric în care se evidențiază un
ansamblu de trăsături care compun viziunea despre lume și viață a poetului,
despre menirea artei sale în univers, într-un limbaj care-l particularizează.
Din ce este alcătuită?
Poezia este alcătuită din trei secvențe lirice, care compun un discurs
subiectiv, exprimând sensibilitatea exacerbate a eului.
Prima secvență
Incipitul poeziei este o reluare a titlului, ceea ce accentuează ideea
enunțată care urmează a fi explicată și îmbogățită cu noi semnificații.
Sensul verbului ,,nu strivesc” se amplifică prin forma negativă a
verbului sinonim ,,a ucide”, conturând atitudinea protectoare a creatorului,
cunoașterea luciferică. ,,Calea” eului liric este metaforă pentru drumul vieții,
aceasta fiind presărată cu miracole, precum ,,flori”, ,,ochi”, ,,buze”,
“morminte”. Aceste elemente sacre sunt generatoare de mister, șirul lor
reprezentând frumusețea, cunoașterea, iubirea sau nașterea cuvintelor și
moartea.
Secvența a doua
A doua secvență lirică este mult mai amplă și explică sursa dublei
antiteze între noțiunile,,eu” și ,,alții’’, ,,lumina mea’’, ,,lumina altora’’. Relația
de opoziție dintre noțiuni sugerează cele două tipuri de cunoașteri: luciferică
și paradiziacă. Modalitatea de cunoaștere a oamenilor de știință este numită
metaforic ,,lumina altora’’, aceasta distruge misterul, în comparație cu cea
luciferică, care marchează o schimbare totală a planului, definând iubirea.
Comparația amplă, așezată între linii de pauză oferă o explicație
asupra modalității poetice de a contempla universul. Astrul nocturn
amplifică taina nopții, în același fel în care creatorul sporește tainele
universului,,Așa îmbogățesc și eu întunecata zare”
Ultima secvență
Ultima secvență lirică are rolul unei concluzii introduse prin
conjuncția-conector ,,căci’’ și reia parțial versul-cheie ale poeziei: ,,căci eu
iubesc și flori și ochi și buze și morminte’’
Procedeele artistice
Procedeele artistice moderniste, care pot fi identificate în text, sunt:
ambiguitatea limbajului, realizată, în primul rând, prin frecvența metaforei,
adâncirea lirismului în subiectiv, folosirea procedeului poetic inovator al
versificației și noutatea acesteia, prin folosirea versului-liber.
Ce semnifică titlul?
Titlul poeziei este o metaforă cosmologică, pentru că întregul univers
este construit ca o uriașă corolă, ca un spațiu plin de mistere și minuni.
Din ce este alcătuită?
Poezia este alcătuită din trei secvențe lirice, care compun un discurs
subiectiv, axându-se pe noțiunea de mister, asupra căreia se exercită cele
două tipuri de cunoaștere antitetice.
Prozodia
Opera lirică este alcătuită de 20 de versuri, alternând versuri scurte și
lungi. Blaga folosește versul liber, cu măsura variabilă și ritm interior.
Concluzia
Criticul literar Eugen Lovinescu afirmă ca Lucian Blaga este„ unul
dintre cei mai mari originari creatori de imagini ai literaturii noastre”.
