Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Sociala > Perceptia interpersonala > Flashcards

Perceptia interpersonala Flashcards

1
Q

Ce inseamna conceptul de perceptie interpersonala?

A

Este o analiza empirica a personalitatii, care implica actiune reciproca intre persoane.
Este necesara pentru a intitia o relatie, dar si pentru functionarea ei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Ce cuprinde conceptul de perceptie interpersonala? (2)

A
  1. continuturi - informatii, ce stim sau credem ca stim - scheme, exemple, stereotipuri etc
  2. procese - cum prelucram si folosim informatia - euristici, procedee de algebra cognitiva
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

De ce este complex procesul de perceptie interpersonala?

A

Presupune selectivitate, astfel, lucram cu perceptia noastra si nu cu realitatea obiectiva. Se distorsioneaza informatiile, adaugam informatii pentru a ne forma imagini coerente, din nevoia de coerenta cognitiva. Ignoram informatii care ne-ar putea modifica imaginea perceputa.
Informatiile noi si contradictorii creaza disonanta cognitiva.
Depinde de ce credem noi ca este personalitatea, de stare, de context, de motivatie.
De asemenea, cel care este observat se implica activ in procesul perceptiei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care sunt factorii personali in perceptia celorlalti? (8)

A
  1. Motivatia - omul ca tactician motivat; perceptia este modificata de ce valorizam noi; importanta pe care o acordam unor anumite persoane, ne indeamna sa subestimam sau supraestimam unele trasaturi
  2. Teoria implicita despre personalitate - toti avem o imagine despre cum credem ca este personalitatea
  3. Factori conjuncturali - suntem influentati de stari afective si tranzitorii
  4. Varsta si sex-ul - cei batrani, percep mai diversificat oamenii; femeile percep mai uniform, dar mai pozitiv decat barbatii
  5. Caracteristici individuale ale proceselor cognitive - complexitatea cognitiva variaza direct proportional cu corectitudinea perceptiei; gandire abstracta/concreta, toleranta la ambiguitate
  6. Personalitatea proprie - autoritarism, sociabilitate, empatie
  7. Inteligenta emotionala
  8. Capacitatea de a vedea oamenii diferit, ca fiind unici
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

De ce ne grabim sa formam imagini despre ceilalti?

A

Primim multe informatii, de aceea tragem concluzii rapide, din minimul de informatii. De asemenea, folosim minimul de efort.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ce strategii folosim in formarea imaginii? (2)

A
  1. 90x90 - 90% din informatie in primele 90 de secunde

2. 4x20 - primii 20 de pasi, primele 20 de cuvinte, 20 cm in jurul fetei, primele 20 sec de interactiune

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Care sunt modalitatile prin care ne structuram imaginile? (2)

A
  1. controlat - necesita efort, constient, lent; cand suntem mai motivati sa cunoastem acea persoana sau cand ne sunt inselate primele impresii
  2. automat - rapid, inconstient, fara efort; cand nu suntem prea motivati, sau cand ni se confirma primele impresii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Ce sunt schemele cognitive?

A

Ansamblu de ganduri despre anumite lucruri, situatii, relatii intre informatii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce sunt schemele sociale?

A

Scheme cognitive despre oameni si relationarea cu acestia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

De ce folosim schemele?

A

Contribuie la ergonomia cognitiva, adica, ne usureaza munca, o fac mai rapida, dar distorsioneaza puternic realitatea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Ce fel de scheme sociale putem avea? (4)

A
  1. despre persoane - teoria implicita despre personalitate, prejudecati, stereotipuri; vom atribui unei persoane informatii care poate nu i se potrivesc
  2. despre roluri - cum ar trebui sa se comporte o persoana intr-un anumit rol
  3. despre grupuri - prejudecati si stereotipuri
  4. despre sine
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Tipuri de scheme? (3)

A
  1. scenarii - cum ar trebui sa ne comportam intr-o situatie
  2. prototipul - idealul, model reprezentativ
  3. exemple - comparatia cu prototipul sau alte persoane cu care am interactionat
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Cum ne formam schemele?

A
  1. prin experienta anterioara
  2. prin asocieri si comparatii
  3. prin norme interiorizate
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Avantajele schemelor?

A
  • sunt rapide
  • fac lumea mai simpla
  • ne ajuta in situatii de ambiguitate
  • ne reamintim mai usor informatiile
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Dezavantajele schemelor?

A
  • adaugam informatii care nu se potrivesc persoanei
  • suprasimplifica
  • sunt persistente
  • nu aplicam corect schemele
  • ne comportam in asa fel incat ca lumea sa se potriveasca schemei
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Ce ne determina sa folosim o schema? (10)

A
  1. contextul - este o situatie de ambiguitate?, prea multa informatie?
  2. unele trasaturi de personalitate sunt proeminente
  3. unele trasaturi fizice sunt proeminente
  4. starile afective sau dispozitiile
  5. cat de importanta este informatia pentru noi
  6. ce scopuri avem
  7. presiunea timpului
  8. cantitatea de informatie
  9. efectul de intaietate - primele informatii
  10. efectul de montaj - se va activa o schema utilizata recent
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Ce sunt euristicile?

A

Sunt moduri de a gandi, de a trage concluzi, de a rationa

18
Q

Tipurile de euristici? (7)

A
  1. Reprezentativitatii - prin comparatie cu prototipul; categorizare
  2. Disponibilitatii - prin informatiile care sunt cele mai la indemana
  3. Simularii - prin scenarii ipotetice
  4. Ancorarii si ajustarii - ancorarea intr-un punct si ajustarea in jurul lui, comparatie
  5. Majoritatii - dupa opiniile majoritare
  6. Temporala - gandim ca ceea ce a luat mult timp de facut este si mai bun
  7. Recunoasterii - credem ca persoanele cele mai cunoscute nu sunt si cele mai frecventabile
19
Q

Ce este tendinta spre consistenta?

A

Este un factor de confort psihic, un instrument de control cognitiv al lumii exterioare. Tindem sa ne formam imagini consistente si coerente despre ceilalti

20
Q

Ce se intampla cand nu avem consistenta?

A

Apare disonanta cognitiva

21
Q

Cum ajungem la consistenta? (5 metode)

A
  1. deformam informatia
  2. adaugam informatii
  3. ignoram anumite informatii
  4. supraevaluam anumite informatii
  5. combinam informatii
22
Q

Ce este tendinta de generalizare asociativa?

A

Sunt corelatiile iluzorii. Facem legaturi fara suport logic

23
Q

Ce este tendinta ponderarii si compararii?

A

Comparam doua trasaturi aparent contradictorii, si o alegem pe cea care are o pondere mai mare, in opinia noastra

24
Q

Modelul algebrei cognitive (3 modele)

A
  1. Modelul aditiv/sumativ
  2. Modelul mediei
  3. Modelul mediei ponderate
25
Q

Modelul sumativ/aditiv

A

Doua informatii foarte favorabile sau o informatie medie si una foarte favorabila, rezulta o imagine mai favorabila, decat daca am avea doar o informatie

26
Q

Modelul mediei

A

Este cel mai des folosit.
Doua informatii de aceeasi valoare nu schimba imaginea.
O informatie favorabila si una mai putin favorabila, scade imaginea

27
Q

Modelul mediei ponderate

A

Conteaza ponderea pe care o dam informatiei

28
Q

Ce inseamna tendinta spre confirmare a ipotezelor?

A

Respingem informatiile care ne contrazic ipoteza, si cautam informatii care sa ne confirme convingerile.
Apare strategia de testare pozitiva, in care punem intrebari si ne testam ipotezele, in asa fel incat sa ni se confirme ipoteza.
Primele impresii ne influenteaza foarte mult, astfel, noi cautam sa ni se confirme aceste impresii, si respingem informatiile care nu se potrivesc.

29
Q

Ce este realismul naiv?

A

Credem ca doar noi vedem lumea corect.
Cand avem o situatie de divergenta, credem ca diferentele de opinie sunt mai mari decat sunt de fapt.
Vedem greselile celorlati dar nu si pe ale noastre.
Credem ca altii au avut alte motivatii decat noi atunci cand comportamentul exterior este acelasi (eu am ajutat pentru ca sunt empatic, celalalt a ajutat din interes)

30
Q

Despre falsul consens si similaritatea presupusa?

A

Credem ca majoritatea oamenilor ne impartasesc convingerile. Credem ca actionam ca majoritatea, si ca celelalte comportamente sunt deviante.

31
Q

Situatii de similaritate presupusa

A
  1. cand realizam comportamente cu consecinte neclare - toti fac la fel ca mine
  2. cand realizam comportamente cu consecinte indezirabile - si ceilalti ar fi facut la fel
  3. cand realizam comportamente cu consecinte foarte valoroase - nimeni nu e ca mine (falsa unicitate)
32
Q

Ce sunt conceptele centrale/monopolizante?

A

Sunt concepte, care credem noi ca spun mai mult decat altele despre un om. Exemple: bun/rau, inteligenta, cald/rece.

33
Q

Tipuri de concepte monopolizante? (3)

A
  1. tip evaluativ - bun/rau
  2. tip puternic - puternic/slab
  3. tip activist - activ/pasiv
34
Q

Ce este tendinta spre polarizare?

A

Tindem sa vedem lumea ori pozitiv, ori negativ. De cele mai multe ori vedem pe ceilalti mai pozitiv, pentru ergonomia cognitiva.
Informatiile negative au o pondere mai mare, dar negativismul necesita efort.

35
Q

Ordinea prezentarii informatiei?

A

Cea mai mare pregnanta o au informatiile prezentate primele sau ultimele

36
Q

Mai multe informatii, imagine mai corecta?

A

Nu, o cantitate mai mare de informatii nu duce obligatoriu la o imagine mai corecta. Informatiile pe care le primim initial modifica informatiile urmatoare.

37
Q

Ce este tendinta spre categorizare?

A

O data ce percepem o persoana, o vom include intr-o categorie. Este specific pentru euristica reprezentativitatii.

38
Q

Cum ne influenteaza starile afective in perceptie?

A

Daca avem o dispozitie pozitiva, vom trage conluzii mai rapid, dar daca avem o dispozitie negativa, vom procesa mai lent si mai atent

39
Q

De ce conteaza contextul si incadrarea?

A

Perceptia ne este modificata de contextul in care se afla o persoana (de exemplu, grupul din care face parte).
Incadrarea informatiilor ca si castig sau ca si pierdere. Cele incadrate ca si castig sunt mai favorabile.

40
Q

Cum influenteaza apartenenta la grup?

A

Daca un om manifesta comportamente valoroase, va fi perceput mai favorabil de catre grup decat de catre exterior.
Daca un om manifesta comportamente indezirabile, mai fi evaluat mai aspru de catre grup, decat de catre cineva din exterior,

Sociala (14 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions