Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Examenul De Vânător > Păsări > Flashcards

Păsări Flashcards

1
Q
  1. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc :
    a) în România;
    b) în ţările nordice;
    c) în ţările sudice.
A

a) în România;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
  1. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc :
    a) în România;
    b) în ţările nordice;
    c) în ţările sudice.
A

b) în ţările nordice;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
  1. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
    a) menţin directia;
    b) zboară;
    c) păstrează temperatura corpului.
A

b) zboară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q
  1. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
    a) menţin direcţia;
    b) zboară;
    c) păstrează temperatura corpului.
A

a) menţin direcţia;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q
  1. Tectricele păsărilor servesc pentru:
    a) menţinerea direcţiei;
    b) acoperirea aripilor;
    c) formarea “oglinzii”.
A

b) acoperirea aripilor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q
  1. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
    a) izolare termică a organelor interne;
    b) plutire mai uşoară în timpul zborului;
    c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.
A

b) plutire mai uşoară în timpul zborului;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q
  1. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
    a) 5 degete;
    b) 4 degete;
    c) 3 degete.
A

b) 4 degete;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
    a) raţa mică şi raţa cârâitoare;
    b) raţa moţată şi raţa cu ciuf;
    c) raţa mare şi raţa pestriţă.
A

a) raţa mică şi raţa cârâitoare;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
  1. La raţa mare dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. La raţa mare, năpârlirea se produce:
    a) la ambele sexe deodată;
    b) mai întâi la femele şi apoi la masculi;
    c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.
A

c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. La raţa mare ”oglinda” este:
    a) galbenă;
    b) albă;
    c) albastru-violetă.
A

c) albastru-violetă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Raţa mare este, de regulă, specie:
    a) poligamă;
    b) monogamă;
    c) rareori monogamă.
A

b) monogamă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. Hrana raţei mari este de origine:
    a) exclusiv vegetală;
    b) exclusiv animală;
    c) animală şi vegetală.
A

c) animală şi vegetală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
  1. Raţa cârâitoare este specie:
    a) exclusiv sedentară;
    b) oaspete de vară;
    c) sedentară şi oaspete de iarnă.
A

b) oaspete de vară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q
  1. La raţa cârâitoare ”oglinda” este:
    a) slab pronuţată la femele;
    b) inexistentă la mascul;
    c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
A

c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q
  1. La raţa mică dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q
  1. La raţa mică ”oglinda” este:
    a) slab pronunţată la femele;
    b) inexistentă la mascul;
    c) colorată identic la mascul şi la femelă.
A

c) colorată identic la mascul şi la femelă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q
  1. Raţa mică este specie:
    a) de pasaj şi oaspete de iarnă;
    b) sedentara;
    c) oaspete de vară.
A

a) de pasaj şi oaspete de iarnă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q
  1. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q
  1. La raţa suliţar dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q
  1. Raţa suliţar este specie:
    a) sedentară;
    b) de pasaj;
    c) oaspete de vară.
A

b) de pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q
  1. La raţa lingurar dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q
  1. La raţa lingurar ”oglinda” este:
    a) slab pronuţată la femele;
    b) inexistentă la mascul;
    c) colorată identic la mascul si la femelă.
A

c) colorată identic la mascul si la femelă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q
  1. Raţa lingurar este specie:
    a) de pasaj şi oaspete de vară;
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.
A

a) de pasaj şi oaspete de vară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q
  1. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q
  1. La raţa moţată dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q
  1. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q
  1. Raţa pestriţă este specie:
    a) oaspete de vară şi pasaj;
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.
A

a) oaspete de vară şi pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q
  1. Raţa sunătoare este specie:
    a) sedentară şi oaspete de vară;
    b) de pasaj şi oaspete de iarnă;
    c) sedentară.
A

b) de pasaj şi oaspete de iarnă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q
  1. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este :
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q
  1. Raţa cu cap negru este specie:
    a) exclusiv sedentară;
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.
A

b) oaspete de iarnă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q
  1. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q
  1. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) puternic pronuntat.
A

a) slab pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q
  1. Gâsca de vară este specie:
    a) poligamă;
    b) monogamă;
    c) rareori monogamă.
A

b) monogamă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q
  1. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
    a) membrană interdigitală;
    b) lobi digitali;
    c) degete lungi.
A

a) membrană interdigitală;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q
  1. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
    a) gâsca de vară;
    b) gâsca de semănătură;
    c) gârliţa mare.
A

a) gâsca de vară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q
  1. Gâsca de vară este specie:
    a) sedentară;
    b) de pasaj şi oaspete de vară;
    c) oaspete de iarnă.
A

b) de pasaj şi oaspete de vară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q
  1. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
    a) aprilie;
    b) iunie;
    c) septembrie.
A

b) iunie;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
    a) A
    b) B
    c) C
A

a) A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q
  1. Gâsca de semănătură este specie:
    a) sedentară;
    b) de pasaj;
    c) oaspete de vară.
A

b) de pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q
  1. Gârliţa mare este specie:
    a) sedentară;
    b) de pasaj şi oaspete de iarna;
    c) oaspete de vară.
A

b) de pasaj şi oaspete de iarna;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q
  1. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
    a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare;
    b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică;
    c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.
A

c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q
  1. Găinuşa de baltă este specie:
    a) sedentară ;
    b) sedentară şi oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.
A

c) oaspete de vară.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
59
Q
  1. Becaţina comună este specie:
    a) de pasaj;
    b) oaspete de vară;
    c) sedentară.
A

a) de pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
60
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
61
Q
  1. Sitarul de pădure este specie:
    a) de pasaj şi oaspete de vară;
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.
A

a) de pasaj şi oaspete de vară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
62
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
63
Q
  1. Cocârlia de câmp este specie:
    a) oaspete de vara şi de pasaj;
    b) oaspete de iarnă;
    c) sedentară.
A

a) oaspete de vara şi de pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
64
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
65
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
66
Q
  1. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
    a) de pasaj;
    b) oaspete de iarnă şi sedentară;
    c) oaspete de vară.
A

b) oaspete de iarnă şi sedentară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
67
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
68
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
69
Q
  1. Porumbelul gulerat este specie:
    a) eratică;
    b) oaspete de vară şi de pasaj;
    c) sedentară.
A

b) oaspete de vară şi de pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
70
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
71
Q
  1. Porumbelul de scorbură este specie:
    a) eratică;
    b) oaspete de vara si de pasaj;
    c) sedentară.
A

b) oaspete de vara si de pasaj;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
72
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
73
Q
  1. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
    a) porumbel popesc;
    b) porumbel de scorbură;
    c) porumbel de stâncă.
A

a) porumbel popesc;

74
Q
  1. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
    a) porumbel popesc;
    b) porumbel gulerat;
    c) golumb.
A

c) golumb.

75
Q
  1. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
    a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;
    b) arbori izolaţi;
    c) poduri de clădiri părăsite.
A

a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;

76
Q
  1. Porumbeii sălbatici sunt specii:
    a) sedentare;
    b) migratoare;
    c) eratice.
A

b) migratoare;

77
Q
  1. Turturica este specie:
    a) oaspete de iarnă;
    b) oaspete de vară;
    c) sedentară.
A

b) oaspete de vară;

78
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

79
Q
  1. Guguştiucul este specie:
    a) oaspete de iarnă;
    b) oaspete de vară;
    c) sedentară.
A

c) sedentară.

80
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

81
Q
  1. Cioara grivă este specie:
    a) oaspete de iarnă;
    b) oaspete de vară;
    c) sedentară.
A

c) sedentară.

82
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

83
Q
  1. În România, cioara de semănătură este specie:
    a) exclusiv oaspete de iarnă;
    b) exclusiv oaspete de vară;
    c) sedentară şi oaspete de iarnă.
A

c) sedentară şi oaspete de iarnă.

84
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

85
Q
  1. Gaiţa este specie:
    a) sedentară;
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.
A

a) sedentară;

86
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

87
Q
  1. Coţofana este specie:
    a) sedentară;
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.
A

a) sedentară;

88
Q
  1. Prepeliţa are ciocul:
    a) scurt;
    b) mediu;
    c) lung.
A

a) scurt;

89
Q
  1. Sitarul are ciocul:
    a) scurt;
    b) mediu;
    c) lung.
A

c) lung.

90
Q
  1. Raţa lingurar are ciocul:
    a) drept;
    b) încovoiat;
    c) turtit dorso-ventral.
A

c) turtit dorso-ventral.

91
Q
  1. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
    a) membrană interdigitală;
    b) lobi digitali;
    c) degete lungi.
A

b) lobi digitali;

92
Q
  1. Găinuşa de baltă are penajul:
    a) negru complet;
    b) negru mat cu o pată albă pe frunte;
    c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.
A

c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.

93
Q
  1. Ierunca trăieşte în:
    a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;
    b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;
    c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.
A

c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.

94
Q
  1. Ierunca este specie:
    a) migratoare;
    b) sedentară;
    c) eratică.
A

b) sedentară;

95
Q
  1. Ierunca cuibăreşte în:
    a) cuiburi sumar amenajate pe sol;
    b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;
    c) cuiburi amenajate în scorburi.
A

a) cuiburi sumar amenajate pe sol;

96
Q
  1. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
    a) pe ramuri;
    b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;
    c) pe sol.
A

a) pe ramuri;

97
Q
  1. Graurul este specie:
    a) migratoare, oaspete de vară;
    b) migratoare, oaspete de iarnă;
    c) sedentară.
A

a) migratoare, oaspete de vară;

98
Q
  1. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
    a) familii;
    b) stoluri familiale mici;
    c) stoluri mari.
A

c) stoluri mari.

99
Q
  1. Ciorile grive cuibăresc:
    a) în colonii;
    b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;
    c) în poduri de clădiri părăsite.
A

b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;

100
Q
  1. Cioara de semănătură cuibăreşte:
    a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;
    b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;
    c) în podurile clădirilor părăsite.
A

a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;

101
Q
  1. Stăncuţa este pasăre:
    a) granivoră;
    b) carnivoră;
    c) omnivoră.
A

c) omnivoră.

102
Q
  1. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
    a) păduri;
    b) vii şi livezi;
    c) parcuri şi grădini din localităţi.
A

a) păduri;

103
Q
  1. Stăncuţa este specie:
    a) sedentară;
    b) oaspete de iarnă;
    c) oaspete de vară.
A

a) sedentară;

104
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

105
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

106
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

107
Q
  1. Hrana cormoranului mare este compusă din:
    a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;
    b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;
    c) exclusiv din peşte.
A

c) exclusiv din peşte.

108
Q
  1. Cormoranul mare cloceşte:
    a) solitar;
    b) în familii;
    c) în colonii.
A

c) în colonii.

109
Q
  1. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
    a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
    b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
    c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
A

b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;

110
Q
  1. Fazanul este specie:
    a) autohtonă;
    b) alohtonă;
    c) migratoare.
A

b) alohtonă;
Notă: speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane

111
Q
  1. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
    a) lungimea penelor din coadă;
    b) forma şi mărimea ciocului;
    c) mărimea şi forma pintenilor.
A

c) mărimea şi forma pintenilor.

112
Q
  1. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) diurn.
A

c) diurn.

113
Q
  1. Dimorfismul sexual la fazan este:
    a) slab pronunţat;
    b) puternic pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) puternic pronunţat;

114
Q
  1. Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:
    a) primăvara, devreme;
    b) vara;
    c) tot timpul anului.
A

a) primăvara, devreme;

115
Q
  1. Fazanul este specie:
    a) poligamă;
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.
A

a) poligamă;

116
Q
  1. Hrana fazanului este de origine:
    a) vegetală şi animală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.
A

a) vegetală şi animală;

117
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

118
Q
  1. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
    a) cocoş de munte;
    b) raţă;
    c) potârniche.
A

c) potârniche.

119
Q
  1. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
    a) 1;
    b) 3;
    c) 5.
A

a) 1;

120
Q
  1. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
    a) forma şi mărimea pintenilor;
    b) lungimea ciocului;
    c) forma capului.
A

a) forma şi mărimea pintenilor;

121
Q
  1. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
    a) mirosul şi văzul;
    b) văzul şi auzul;
    c) mirosul şi auzul.
A

b) văzul şi auzul;

122
Q
  1. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
    a) puternic pronunţată;
    b) pronunţată;
    c) puţin pronunţată;
A

c) puţin pronunţată;

123
Q
  1. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
    a) 5-6 luni;
    b) 10 luni;
    c) 16 luni.
A

b) 10 luni;

124
Q
  1. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
    a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;
    b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;
    c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.
A

c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.

125
Q
  1. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib ?
    a) 10 – 12;
    b) 4 - 6;
    c) 2 - 4.
A

a) 10 – 12;

126
Q
  1. Cât durează incubaţia la fazan?
    a) 24 de zile;
    b) 36 de zile;
    c) 48 de zile.
A

a) 24 de zile;

127
Q
  1. La fazan, clocirea o face :
    a) femela;
    b) femela ajutată de mascul;
    c) masculul.
A

a) femela;

128
Q
  1. La fazan, creşterea puilor o face :
    a) femela;
    b) femela ajutată de mascul;
    c) masculul.
A

a) femela;

129
Q
  1. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
    a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;
    b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;
    c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.
A

a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;

130
Q
  1. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
    a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
    b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;
    c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
A

b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;

131
Q
  1. Arealul potârnichii, în România, este:
    a) din zona de câmpie până în golul alpin;
    b) doar în zonele de câmpie;
    c) doar în zonele de câmpie şi deal.
A

a) din zona de câmpie până în golul alpin;

132
Q
  1. Nuanţa generală a potârnichii este:
    a) cenuşie;
    b) ruginie;
    c) ruginie – marmorată.
A

a) cenuşie;

133
Q
  1. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
    a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;
    b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;
    c) coada vizibil mai lungă a masculului.
A

a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;

134
Q
  1. La potârniche cloceşte:
    a) numai femela;
    b) numai masculul;
    c) ambele sexe.
A

a) numai femela;

135
Q
  1. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
    a) o singură pontă;
    b) două ponte;
    c) 3-4 ponte.
A

a) o singură pontă;

136
Q
  1. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) diurn.
A

c) diurn.

137
Q
  1. Dimorfismul sexual la potârniche este:
    a) slab pronunţat;
    b) puternic pronunţat;
    c) inexistent.
A

a) slab pronunţat;

138
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

139
Q
  1. Potârnichea este specie:
    a) poligamă;
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.
A

b) monogamă;

140
Q
  1. Hrana potârnichii este de origine:
    a) vegetală şi animală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.
A

a) vegetală şi animală;

141
Q
  1. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
    a) cocoş de munte;
    b) raţă;
    c) fazan.
A

c) fazan.

142
Q
  1. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
    a) vegetală;
    b) animală;
    c) minerală şi vegetală.
A

b) animală;

143
Q
  1. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
    a) mirosul şi văzul;
    b) văzul şi auzul;
    c) mirosul şi auzul.
A

b) văzul şi auzul;

144
Q
  1. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
    a) pronunţată;
    b) puţin pronunţată;
    c) nu este fidela locului de trai.
A

a) pronunţată;

145
Q
  1. Potârnichea este o specie
    a) sedentară;
    b) migratoare;
    c) oaspete de vară.
A

a) sedentară;

146
Q
  1. Potârnichea îşi face cuibul:
    a) în arbori;
    b) în scorburile arborilor bătrâni;
    c) pe sol.
A

c) pe sol.

147
Q
  1. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
    a) 5-6 luni;
    b) 10 luni;
    c) 14 luni.
A

b) 10 luni;

148
Q
  1. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
    a) individual;
    b) în perechi;
    c) în stoluri.
A

c) în stoluri.

149
Q
  1. Hrana prepeliţei este de origine:
    a) vegetală şi animală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.
A

a) vegetală şi animală;

150
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

a) A;

151
Q
  1. Prepeliţa este specie:
    a) migratoare;
    b) sedentară;
    c) eratică.
A

a) migratoare;

152
Q
  1. Prepeliţa îşi face cuibul:
    a) în arbori;
    b) în scorburile arborilor bătrâni;
    c) pe sol.
A

c) pe sol.

153
Q
  1. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
    a) 1-2;
    b) 3-4;
    c) 4-5.
A

a) 1-2;

154
Q
  1. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
    a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;
    b) păduri întinse din zona de deal;
    c) păduri situate în zona de munte.
A

a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;

155
Q
  1. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
    a) iulie;
    b) septembrie;
    c) noiembrie.
A

b) septembrie;

156
Q
  1. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) diurn.
A

c) diurn.

157
Q
  1. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
    a) în perechi;
    b) în stoluri;
    c) nu rămâne peste iarnă în România.
A

c) nu rămâne peste iarnă în România.

158
Q
  1. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
    a) cocoşar;
    b) găinuşă ;
    c) pitpalac.
A

c) pitpalac.

159
Q
  1. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
    a) pădurile întinse de răşinoase ;
    b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
    c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.
A

a) pădurile întinse de răşinoase ;

160
Q
  1. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
    a) auroral şi nocturn;
    b) crepuscular şi nocturn;
    c) diurn.
A

c) diurn.

161
Q
  1. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
    a) slab pronunţat;
    b) puternic pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) puternic pronunţat;

162
Q
  1. Cocoşul de munte este specie:
    a) poligamă;
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.
A

a) poligamă;

163
Q
  1. Hrana cocoşului de munte este de origine:
    a) animală şi vegetală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.
A

a) animală şi vegetală;

164
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

c) C.

165
Q
  1. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
    a) imprimarea a trei degete;
    b) imprimarea a cinci degete;
    c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.
A

c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.

166
Q
  1. Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte?
    a) lamele cornoase crescute pe degete;
    b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;
    c) smocul de pene ce atârnă sub cioc.
A

a) lamele cornoase crescute pe degete;

167
Q
  1. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
    a) mirosul şi văzul;
    b) văzul şi auzul;
    c) mirosul şi auzul.
A

b) văzul şi auzul;

168
Q
  1. Cocoşul de munte este specie:
    a) migratoare;
    b) sedentară;
    c) eratică.
A

b) sedentară;

169
Q
  1. Cocoşul de munte are ciocul:
    a) drept;
    b) încovoiat;
    c) turtit dorso – ventral.
A

b) încovoiat;

170
Q
  1. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
    a) permanenţi;
    b) temporari, doar în perioada de iarnă;
    c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.
A

b) temporari, doar în perioada de iarnă;

171
Q
  1. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
    a) învârtit;
    b) alergat;
    c) rotit
A

c) rotit

172
Q
  1. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
    a) 6 – 10;
    b) 2 – 4;
    c) 16 - 18.
A

a) 6 – 10;

173
Q
  1. Rotitul cocoşului de munte are loc:
    a) în februarie - martie ;
    b) în septembrie – octombrie;
    c) în aprilie – mai.
A

c) în aprilie – mai.

174
Q
  1. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada :
    a) martie – aprilie;
    b) aprilie – mai;
    c) octombrie – început de noiembrie.
A

c) octombrie – început de noiembrie.

175
Q
  1. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
    a) slab pronunţat;
    b) puternic pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) puternic pronunţat;

176
Q
  1. Cocoşul de mesteacăn este specie:
    a) poligamă;
    b) monogamă;
    c) rareori poligamă.
A

a) poligamă;

177
Q
  1. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
    a) animală şi vegetală;
    b) exclusiv vegetală;
    c) exclusiv animală.
A

a) animală şi vegetală;

178
Q
  1. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
    a) A;
    b) B;
    c) C.
A

b) B;

179
Q
  1. Cocoşul de mesteacăn este specie:
    a) migratoare;
    b) sedentară;
    c) eratică.
A

b) sedentară;

180
Q
  1. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
    a) păduri de mesteacăn;
    b) păduri de fag;
    c) jnepenişuri şi golul alpin.
A

c) jnepenişuri şi golul alpin.

Examenul De Vânător (19 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions