Păsări Flashcards
1
Q
- Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc :
a) în România;
b) în ţările nordice;
c) în ţările sudice.
A
a) în România;
2
Q
- Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc :
a) în România;
b) în ţările nordice;
c) în ţările sudice.
A
b) în ţările nordice;
3
Q
- Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin directia;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
A
b) zboară;
4
Q
- Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin direcţia;
b) zboară;
c) păstrează temperatura corpului.
A
a) menţin direcţia;
5
Q
- Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) menţinerea direcţiei;
b) acoperirea aripilor;
c) formarea “oglinzii”.
A
b) acoperirea aripilor;
6
Q
- Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
a) izolare termică a organelor interne;
b) plutire mai uşoară în timpul zborului;
c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.
A
b) plutire mai uşoară în timpul zborului;
7
Q
- Păsările din speciile de interes cinegetic au:
a) 5 degete;
b) 4 degete;
c) 3 degete.
A
b) 4 degete;
8
Q
- Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
a) raţa mică şi raţa cârâitoare;
b) raţa moţată şi raţa cu ciuf;
c) raţa mare şi raţa pestriţă.
A
a) raţa mică şi raţa cârâitoare;
9
Q
- La raţa mare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
10
Q
- La raţa mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată;
b) mai întâi la femele şi apoi la masculi;
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.
A
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.
11
Q
- La raţa mare ”oglinda” este:
a) galbenă;
b) albă;
c) albastru-violetă.
A
c) albastru-violetă.
12
Q
- Raţa mare este, de regulă, specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
A
b) monogamă;
13
Q
- Hrana raţei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;
c) animală şi vegetală.
A
c) animală şi vegetală.
14
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
15
Q
- La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
16
Q
- Raţa cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
A
b) oaspete de vară;
17
Q
- La raţa cârâitoare ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
A
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.
18
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
19
Q
- La raţa mică dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
20
Q
- La raţa mică ”oglinda” este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată identic la mascul şi la femelă.
A
c) colorată identic la mascul şi la femelă.
21
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
22
Q
- Raţa mică este specie:
a) de pasaj şi oaspete de iarnă;
b) sedentara;
c) oaspete de vară.
A
a) de pasaj şi oaspete de iarnă;
23
Q
- La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
24
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
25
Q
- La raţa suliţar dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
26
Q
- Raţa suliţar este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
A
b) de pasaj;
27
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
28
Q
- La raţa lingurar dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
29
Q
- La raţa lingurar ”oglinda” este:
a) slab pronuţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată identic la mascul si la femelă.
A
c) colorată identic la mascul si la femelă.
30
Q
- Raţa lingurar este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
A
a) de pasaj şi oaspete de vară;
31
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
32
Q
- La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
33
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
34
Q
- La raţa moţată dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
35
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
36
Q
- La raţa pestriţă dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
37
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
38
Q
- Raţa pestriţă este specie:
a) oaspete de vară şi pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
A
a) oaspete de vară şi pasaj;
39
Q
- Raţa sunătoare este specie:
a) sedentară şi oaspete de vară;
b) de pasaj şi oaspete de iarnă;
c) sedentară.
A
b) de pasaj şi oaspete de iarnă;
40
Q
- La raţa sunătoare dimorfismul sexual este :
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
41
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
42
Q
- Raţa cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
A
b) oaspete de iarnă;
43
Q
- La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
A
b) pronunţat;
44
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
45
Q
- La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) puternic pronuntat.
A
a) slab pronunţat;
46
Q
- Gâsca de vară este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori monogamă.
A
b) monogamă;
47
Q
- Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală;
b) lobi digitali;
c) degete lungi.
A
a) membrană interdigitală;
48
Q
- Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
a) gâsca de vară;
b) gâsca de semănătură;
c) gârliţa mare.
A
a) gâsca de vară;
49
Q
- Gâsca de vară este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj şi oaspete de vară;
c) oaspete de iarnă.
A
b) de pasaj şi oaspete de vară;
50
Q
- La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie;
b) iunie;
c) septembrie.
A
b) iunie;
51
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A
b) B
c) C
A
a) A
52
Q
- Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.
A
b) de pasaj;
53
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
54
Q
- Gârliţa mare este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj şi oaspete de iarna;
c) oaspete de vară.
A
b) de pasaj şi oaspete de iarna;
55
Q
- Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare;
b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică;
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.
A
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.
56
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
57
Q
- Găinuşa de baltă este specie:
a) sedentară ;
b) sedentară şi oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
A
c) oaspete de vară.
58
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
59
Q
- Becaţina comună este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
A
a) de pasaj;
60
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
61
Q
- Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
A
a) de pasaj şi oaspete de vară;
62
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
63
Q
- Cocârlia de câmp este specie:
a) oaspete de vara şi de pasaj;
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.
A
a) oaspete de vara şi de pasaj;
64
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
65
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
66
Q
- Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
a) de pasaj;
b) oaspete de iarnă şi sedentară;
c) oaspete de vară.
A
b) oaspete de iarnă şi sedentară;
67
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
68
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
69
Q
- Porumbelul gulerat este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară şi de pasaj;
c) sedentară.
A
b) oaspete de vară şi de pasaj;
70
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
71
Q
- Porumbelul de scorbură este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vara si de pasaj;
c) sedentară.
A
b) oaspete de vara si de pasaj;
72
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
73
Q
- Porumbelul gulerat se mai numeşte:
a) porumbel popesc;
b) porumbel de scorbură;
c) porumbel de stâncă.
A
a) porumbel popesc;
74
Q
- Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
a) porumbel popesc;
b) porumbel gulerat;
c) golumb.
A
c) golumb.
75
Q
- Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;
b) arbori izolaţi;
c) poduri de clădiri părăsite.
A
a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;
76
Q
- Porumbeii sălbatici sunt specii:
a) sedentare;
b) migratoare;
c) eratice.
A
b) migratoare;
77
Q
- Turturica este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
A
b) oaspete de vară;
78
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
79
Q
- Guguştiucul este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
A
c) sedentară.
80
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
81
Q
- Cioara grivă este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.
A
c) sedentară.
82
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
83
Q
- În România, cioara de semănătură este specie:
a) exclusiv oaspete de iarnă;
b) exclusiv oaspete de vară;
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
A
c) sedentară şi oaspete de iarnă.
84
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
85
Q
- Gaiţa este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
A
a) sedentară;
86
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
87
Q
- Coţofana este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
A
a) sedentară;
88
Q
- Prepeliţa are ciocul:
a) scurt;
b) mediu;
c) lung.
A
a) scurt;
89
Q
- Sitarul are ciocul:
a) scurt;
b) mediu;
c) lung.
A
c) lung.
90
Q
- Raţa lingurar are ciocul:
a) drept;
b) încovoiat;
c) turtit dorso-ventral.
A
c) turtit dorso-ventral.
91
Q
- Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală;
b) lobi digitali;
c) degete lungi.
A
b) lobi digitali;
92
Q
- Găinuşa de baltă are penajul:
a) negru complet;
b) negru mat cu o pată albă pe frunte;
c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.
A
c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.
93
Q
- Ierunca trăieşte în:
a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;
b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;
c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.
A
c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.
94
Q
- Ierunca este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
A
b) sedentară;
95
Q
- Ierunca cuibăreşte în:
a) cuiburi sumar amenajate pe sol;
b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;
c) cuiburi amenajate în scorburi.
A
a) cuiburi sumar amenajate pe sol;
96
Q
- Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
a) pe ramuri;
b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;
c) pe sol.
A
a) pe ramuri;
97
Q
- Graurul este specie:
a) migratoare, oaspete de vară;
b) migratoare, oaspete de iarnă;
c) sedentară.
A
a) migratoare, oaspete de vară;
98
Q
- Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
a) familii;
b) stoluri familiale mici;
c) stoluri mari.
A
c) stoluri mari.
99
Q
- Ciorile grive cuibăresc:
a) în colonii;
b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;
c) în poduri de clădiri părăsite.
A
b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;
100
Q
- Cioara de semănătură cuibăreşte:
a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;
b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;
c) în podurile clădirilor părăsite.
A
a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;
101
Q
- Stăncuţa este pasăre:
a) granivoră;
b) carnivoră;
c) omnivoră.
A
c) omnivoră.
102
Q
- Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
a) păduri;
b) vii şi livezi;
c) parcuri şi grădini din localităţi.
A
a) păduri;
103
Q
- Stăncuţa este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.
A
a) sedentară;
104
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
105
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
106
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
107
Q
- Hrana cormoranului mare este compusă din:
a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;
b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;
c) exclusiv din peşte.
A
c) exclusiv din peşte.
108
Q
- Cormoranul mare cloceşte:
a) solitar;
b) în familii;
c) în colonii.
A
c) în colonii.
109
Q
- Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
A
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
110
Q
- Fazanul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;
c) migratoare.
A
b) alohtonă;
Notă: speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a activităţii umane
111
Q
- Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
a) lungimea penelor din coadă;
b) forma şi mărimea ciocului;
c) mărimea şi forma pintenilor.
A
c) mărimea şi forma pintenilor.
112
Q
- Activitatea fazanului are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
A
c) diurn.
113
Q
- Dimorfismul sexual la fazan este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
A
b) puternic pronunţat;
114
Q
- Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:
a) primăvara, devreme;
b) vara;
c) tot timpul anului.
A
a) primăvara, devreme;
115
Q
- Fazanul este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
A
a) poligamă;
116
Q
- Hrana fazanului este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
A
a) vegetală şi animală;
117
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
118
Q
- Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) potârniche.
A
c) potârniche.
119
Q
- Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
a) 1;
b) 3;
c) 5.
A
a) 1;
120
Q
- Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
a) forma şi mărimea pintenilor;
b) lungimea ciocului;
c) forma capului.
A
a) forma şi mărimea pintenilor;
121
Q
- Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
A
b) văzul şi auzul;
122
Q
- Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
a) puternic pronunţată;
b) pronunţată;
c) puţin pronunţată;
A
c) puţin pronunţată;
123
Q
- Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
a) 5-6 luni;
b) 10 luni;
c) 16 luni.
A
b) 10 luni;
124
Q
- Unde îşi face făzăniţa cuibul?
a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;
b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;
c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.
A
c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.
125
Q
- Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib ?
a) 10 – 12;
b) 4 - 6;
c) 2 - 4.
A
a) 10 – 12;
126
Q
- Cât durează incubaţia la fazan?
a) 24 de zile;
b) 36 de zile;
c) 48 de zile.
A
a) 24 de zile;
127
Q
- La fazan, clocirea o face :
a) femela;
b) femela ajutată de mascul;
c) masculul.
A
a) femela;
128
Q
- La fazan, creşterea puilor o face :
a) femela;
b) femela ajutată de mascul;
c) masculul.
A
a) femela;
129
Q
- Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;
b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;
c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.
A
a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;
130
Q
- Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.
A
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;
131
Q
- Arealul potârnichii, în România, este:
a) din zona de câmpie până în golul alpin;
b) doar în zonele de câmpie;
c) doar în zonele de câmpie şi deal.
A
a) din zona de câmpie până în golul alpin;
132
Q
- Nuanţa generală a potârnichii este:
a) cenuşie;
b) ruginie;
c) ruginie – marmorată.
A
a) cenuşie;
133
Q
- Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;
b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;
c) coada vizibil mai lungă a masculului.
A
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;
134
Q
- La potârniche cloceşte:
a) numai femela;
b) numai masculul;
c) ambele sexe.
A
a) numai femela;
135
Q
- Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
a) o singură pontă;
b) două ponte;
c) 3-4 ponte.
A
a) o singură pontă;
136
Q
- Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
A
c) diurn.
137
Q
- Dimorfismul sexual la potârniche este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
A
a) slab pronunţat;
138
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
139
Q
- Potârnichea este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
A
b) monogamă;
140
Q
- Hrana potârnichii este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
A
a) vegetală şi animală;
141
Q
- Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) fazan.
A
c) fazan.
142
Q
- Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
a) vegetală;
b) animală;
c) minerală şi vegetală.
A
b) animală;
143
Q
- Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
A
b) văzul şi auzul;
144
Q
- Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
a) pronunţată;
b) puţin pronunţată;
c) nu este fidela locului de trai.
A
a) pronunţată;
145
Q
- Potârnichea este o specie
a) sedentară;
b) migratoare;
c) oaspete de vară.
A
a) sedentară;
146
Q
- Potârnichea îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.
A
c) pe sol.
147
Q
- Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
a) 5-6 luni;
b) 10 luni;
c) 14 luni.
A
b) 10 luni;
148
Q
- În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
a) individual;
b) în perechi;
c) în stoluri.
A
c) în stoluri.
149
Q
- Hrana prepeliţei este de origine:
a) vegetală şi animală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
A
a) vegetală şi animală;
150
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
a) A;
b) B;
c) C.
A
a) A;
151
Q
- Prepeliţa este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
A
a) migratoare;
152
Q
- Prepeliţa îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.
A
c) pe sol.
153
Q
- Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
a) 1-2;
b) 3-4;
c) 4-5.
A
a) 1-2;
154
Q
- Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;
b) păduri întinse din zona de deal;
c) păduri situate în zona de munte.
A
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;
155
Q
- Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
a) iulie;
b) septembrie;
c) noiembrie.
A
b) septembrie;
156
Q
- Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
A
c) diurn.
157
Q
- În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
a) în perechi;
b) în stoluri;
c) nu rămâne peste iarnă în România.
A
c) nu rămâne peste iarnă în România.
158
Q
- Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
a) cocoşar;
b) găinuşă ;
c) pitpalac.
A
c) pitpalac.
159
Q
- În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase ;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.
A
a) pădurile întinse de răşinoase ;
160
Q
- Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
A
c) diurn.
161
Q
- Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
A
b) puternic pronunţat;
162
Q
- Cocoşul de munte este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
A
a) poligamă;
163
Q
- Hrana cocoşului de munte este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
A
a) animală şi vegetală;
164
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
a) A;
b) B;
c) C.
A
c) C.
165
Q
- Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
a) imprimarea a trei degete;
b) imprimarea a cinci degete;
c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.
A
c) imprimarea degetelor şi a „vârzobilor”.
166
Q
- Ce reprezintă „vârzobii” la cocoşul de munte?
a) lamele cornoase crescute pe degete;
b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;
c) smocul de pene ce atârnă sub cioc.
A
a) lamele cornoase crescute pe degete;
167
Q
- Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;
c) mirosul şi auzul.
A
b) văzul şi auzul;
168
Q
- Cocoşul de munte este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
A
b) sedentară;
169
Q
- Cocoşul de munte are ciocul:
a) drept;
b) încovoiat;
c) turtit dorso – ventral.
A
b) încovoiat;
170
Q
- Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
a) permanenţi;
b) temporari, doar în perioada de iarnă;
c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne.
A
b) temporari, doar în perioada de iarnă;
171
Q
- Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
a) învârtit;
b) alergat;
c) rotit
A
c) rotit
172
Q
- Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
a) 6 – 10;
b) 2 – 4;
c) 16 - 18.
A
a) 6 – 10;
173
Q
- Rotitul cocoşului de munte are loc:
a) în februarie - martie ;
b) în septembrie – octombrie;
c) în aprilie – mai.
A
c) în aprilie – mai.
174
Q
- Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada :
a) martie – aprilie;
b) aprilie – mai;
c) octombrie – început de noiembrie.
A
c) octombrie – început de noiembrie.
175
Q
- Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.
A
b) puternic pronunţat;
176
Q
- Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;
c) rareori poligamă.
A
a) poligamă;
177
Q
- Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
A
a) animală şi vegetală;
178
Q
- Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
a) A;
b) B;
c) C.
A
b) B;
179
Q
- Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;
c) eratică.
A
b) sedentară;
180
Q
- În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
a) păduri de mesteacăn;
b) păduri de fag;
c) jnepenişuri şi golul alpin.
A
c) jnepenişuri şi golul alpin.
