Mamifere mici Flashcards
1
Q
- Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă :
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă;
b) malurile apelor unde îşi sapă galerii;
c) păduri întinse de foioase
A
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă;
2
Q
- Iepurele de vizuină trăieşte:
a) în colonii;
b) solitar;
c) în familii.
A
a) în colonii;
3
Q
- Împerecherea vulpii are loc în perioada :
a) noiembrie-decembrie;
b) ianuarie – februarie;
c) martie-aprilie.
A
b) ianuarie – februarie;
4
Q
- Gestaţia vulpii este de:
a) aproximativ 4-5 săptămâni;
b) aproximativ 7-8 săptămâni;
c) aproximativ 10-11 săptămâni.
A
b) aproximativ 7-8 săptămâni;
5
Q
- Vulpea năpârleşte:
a) numai primăvara;
b) numai toamna;
c) atât primăvara cât şi toamna.
A
a) numai primăvara;
6
Q
- Vulpea fată, de regulă:
a) 1-2 pui;
b) 4-5 pui;
c) 7-8 pui;
A
b) 4-5 pui;
7
Q
- Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?
a) timp de 3-4 luni ;
b) timp de 6 luni;
c) timp de 8 luni.
A
a) timp de 3-4 luni;
8
Q
- Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este :
a) între 50% şi 100%,
b) între 100% şi 150%;
c) peste 200%.
A
b) între 100% şi 150%;
9
Q
- Hrana vulpii este de natură:
a) exclusiv animală;
b) animală şi vegetală;
c) exclusiv vegetală.
A
b) animală şi vegetală;
10
Q
- Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:
a) scorburi de arbori bătrâni;
b) vizuini în pământ;
c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului.
A
b) vizuini în pământ;
11
Q
- Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
a) văzul şi pipăitul;
b) auzul şi mirosul;
c) mirosul şi pipăitul.
A
b) auzul şi mirosul;
12
Q
- Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
a) în familii;
b) în perechi;
c) individual.
A
c) individual.
13
Q
- Longevitatea vulpii este de:
a) 5 – 7 ani;
b) 10 – 12 ani;
c) 18 – 20 ani.
A
b) 10 – 12 ani;
14
Q
- Activitatea vulpii are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
A
b) crepuscular şi nocturn;
15
Q
- Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?
a) îi mută în altă vizuină;
b) apară puii şi vizuina;
c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina.
A
a) îi mută în altă vizuină;
16
Q
- Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
a) rectiliniu;
b) uşor în zig-zag;
c) evident în zig-zag.
A
a) rectiliniu;
17
Q
- Vulpea marchează teritoriul prin:
a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului;
b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile;
c) gropi săpate în apropierea vizuinilor.
A
b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile;
18
Q
- Hrana de bază a vulpii o constituie:
a) iepurii şi fazanii;
b) fazanii şi potârnichile;
c) rozătoarele mici.
A
c) rozătoarele mici.
19
Q
- Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:
a) 2-3 pui;
b) 4-5 pui;
c) 8-10 pui.
A
b) 4-5 pui;
20
Q
- Longevitatea şacalului este de:
a) 12 – 14 ani;
b) 6 – 8 ani;
c) 20-22 ani.
A
a) 12 – 14 ani;
21
Q
- Hrana şacalului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
A
a) animală şi vegetală;
22
Q
- Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:
a) un animal sociabil;
b) este sociabil doar în perioada de reproducere;
c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor.
A
a) un animal sociabil;
23
Q
- Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:
a) vulpea;
b) şacalul;
c) câinele enot.
A
b) şacalul;
24
Q
- Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
A
b) crepuscular şi nocturn;
25
276. Hrana câinelui enot este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) animală şi vegetală;
26
277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal;
b) pădurile întinse din zona de munte;
c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile.
c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile.
27
278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
b) crepuscular şi nocturn;
28
279. Hrana viezurelui este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
a) animală şi vegetală;
29
280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
a) pădurile de foioase de deal şi câmpie;
b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă;
c) pădurile de răşinoase.
a) pădurile de foioase de deal şi câmpie;
30
281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
a) căutarea hranei în pădure;
b) somnul de iarnă;
c) căutarea hranei în stufărişuri.
b) somnul de iarnă;
31
282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
a) februarie;
b) martie;
c) aprilie.
a) februarie;
32
283. Câţi pui fată femela viezurelui?
a) 3-5;
b) 1-2;
c) 6-8.
a) 3-5;
33
284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor;
b) este exclusiv carnivor;
c) este exclusiv ierbivor.
a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor;
34
285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
a) are două perioade de împerechere pe an;
b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă;
c) femela fată doar din doi în doi ani.
b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă;
35
286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:
a) vizuină;
b) bârlog;
c) culcuş.
a) vizuină;
36
287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
a) vulpea şi şacalul;
b) câinele enot şi jderul de copac;
c) viezurele şi jderul de piatră.
c) viezurele şi jderul de piatră.
37
288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
a) câine – jder;
b) bursuc cu barbă;
c) bursuc.
c) bursuc.
38
289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
a) brună;
b) cenuşie;
c) gălbui-roşcată.
b) cenuşie;
39
290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?
a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta;
b) da, după tocirea dentiţiei;
c) foarte dificil, după starea de îngrăşare.
b) da, după tocirea dentiţiei;
40
291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe;
c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal.
b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe;
41
292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn;
b) crepuscular şi nocturn;
42
293. Dimorfismul sexual la vidră este:
a) pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) slab pronunţat.
c) slab pronunţat.
43
294. Hrana vidrei este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) vegetală;
c) animală.
c) animală.
44
295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
45
296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
a) imprimarea a patru degete;
b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele;
c) imprimarea pintenului.
b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele;
46
297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare;
c) pădurile de mare întindere, liniştite.
b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare
47
298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.
b) crepuscular şi nocturn;
48
299. Hrana nurcii este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) vegetală;
c) animală.
c) animală.
49
300. Hrana jderilor este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală şi vegetală.
c) animală şi vegetală.
50
301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
a) diurn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) auroral şi diurn.
b) crepuscular şi nocturn;
51
302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
a) A;
b) B;
c) C.
b) B;
52
303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
a) A;
b) B;
c) C.
a) A;
53
304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) zona de stepă;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
54
305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) zona de stepă;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.
55
306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) zona de stepă;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.
56
307. Hrana dihorului comun este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală şi vegetală.
c) animală şi vegetală.
57
308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
a) lungimea cozii;
b) culoarea generala a corpului;
c) forma şi culoarea petei de pe piept.
c) forma şi culoarea petei de pe piept.
58
309. Jderii prezintă gheare retractile?
a) da;
b) nu;
c) numai jderii de copac.
b) nu;
59
310. Jderul de piatră se mai numeşte:
a) câine-jder;
b) jder de scorbură;
c) beică.
c) beică.
60
311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;
c) văzul şi mirosul.
b) auzul şi mirosul;
61
312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.
c) văz.
62
313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
a) pădurile de răşinoase;
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;
c) zona alpină.
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;
63
314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;
c) diurn.
b) nocturn;
64
315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.
c) inexistent.
65
316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.
b) exclusiv vegetală;
66
317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
a) 42 – 43 zile;
b) 50 – 52 zile;
c) 58 – 60 zile.
a) 42 – 43 zile;
67
318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari;
b) râsul, şacalul şi lupul;
c) şacalul, mistreţul şi râsul.
a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari;
68
319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
a) după culoarea părului;
b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior;
c) după mărimea corporală.
b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior;
69
320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
a) 4-5 luni;
b) 7-8 luni;
c) 10-11 luni.
b) 7-8 luni;
70
321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi;
b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână;
c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi.
a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi;
71
322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
a) din ianuarie până în august;
b) din aprilie până în mai;
c) din martie până în iunie.
a) din ianuarie până în august;
72
323. Iepurele de câmp vieţuieşte:
a) singuratic;
b) în grupuri familiale;
c) în cupluri.
a) singuratic;
73
324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
a) doar zonelor de câmpie;
b) doar zonelor de câmpie şi de deal;
c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte.
c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte.
74
325. Iepuroaicele de câmp fată:
a) o dată pe an;
b) de 3-4 ori pe an;
c) de 4-5 ori pe an.
b) de 3-4 ori pe an;
75
326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
a) 2-4 pui;
b) 6-7 pui;
c) 8-10 pui.
a) 2-4 pui;
76
327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
a) căprior;
b) vulpe;
c) iepure de câmp.
c) iepure de câmp.
77
328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:
a) singuratică;
b) în perechi;
c) în colonii.
c) în colonii.
78
329. În perioada de iarnă, marmota:
a) hibernează;
b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină;
c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune.
a) hibernează;
79
330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
a) coloraţie roşcată-cafenie;
b) pată alburie pe abdomen;
c) coloraţie neagră a vârfului cozii.
c) coloraţie neagră a vârfului cozii.
80
331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
a) nu;
b) da, după culoare;
c) da, după mărimea corpului.
b) da, după culoare;
81
332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
a) A;
b) B;
c) C.
c) C.
82
333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în:
a) câmpul agricol cultivat;
b) tufişuri şi crânguri;
c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri.
a) câmpul agricol cultivat;
83
334. Hârciogul se adăposteşte în:
a) platforme plutitoare amenajate pe apă;
b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri;
c) vizuini verticale săpate în câmp deschis.
c) vizuini verticale săpate în câmp deschis.
84
335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr;
b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr;
c) este turtită bilateral acoperită cu păr.
a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr;
85
336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele;
b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare;
c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare.
c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare.
86
337. Castorul îşi amenajează adăpostul în:
a) malurile cursurilor de apă;
b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa;
c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile.
a) malurile cursurilor de apă;
87
338. În România castorul este prezent în:
a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora;
b) Delta Dunării;
c) nu trăieşte în libertate.
a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora;
88
339. Bizamul este un animal:
a) acvatic;
b) terestru;
c) semiacvatic.
c) semiacvatic.
89
340. Hrana bizamului este:
a) exclusiv animală;
b) vegetală şi animală;
c) exclusiv vegetală.
b) vegetală şi animală;
90
341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
a) viezurele;
b) lapinul;
c) bizamul.
c) bizamul.
