Căpriorul Flashcards

1
Q
  1. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
    a) 60 zile;
    b) 80 – 90 zile;
    c) 120 – 130 zile.
A

c) 120 – 130 zile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
  1. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
    a) octombrie – decembrie;
    b) iulie – august;
    c) septembrie – octombrie.
A

a) octombrie – decembrie;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
  1. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
    a) februarie;
    b) noiembrie;
    c) septembrie.
A

a) februarie;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q
  1. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
    a) iulie – august;
    b) mai – iunie;
    c) septembrie – octombrie.
A

a) iulie – august;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q
  1. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
    a) după dentiţie;
    b) după mărimea copitelor;
    c) după greutatea craniului.
A

a) după dentiţie;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q
  1. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
    a) după forma corpului şi comportament;
    b) după forma şi mărimea coarnelor;
    c) după culoarea blănii.
A

a) după forma corpului şi comportament;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q
  1. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
    a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;
    b) păduri întinse de foioase;
    c) păduri întinse de răşinoase.
A

a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
    a) 5 ani;
    b) 10 ani;
    c) 15 ani.
A

c) 15 ani.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
  1. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
    a) martie-iunie;
    b) august-septembrie;
    c) octombrie-noiembrie.
A

c) octombrie-noiembrie.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
    a) ursul şi lupul;
    b) şacalul şi râsul;
    c) lupul şi râsul.
A

c) lupul şi râsul.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
    a) mistreţul şi pisica sălbatică;
    b) râsul şi şacalul;
    c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari.
A

c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Dimorfismul sexual la căprior este:
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.
A

b) pronunţat;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
    a) 5 – 8 ani;
    b) 2-4 ani;
    c) 9-12 ani.
A

a) 5 – 8 ani;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
  1. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
    a) 2 ani;
    b) 3 ani;
    c) 1 an şi 2 luni.
A

c) 1 an şi 2 luni.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. La căprior, coarnele reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) malformaţie a craniului;
    c) caracter sexual secundar.
A

c) caracter sexual secundar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
  1. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) malformaţie;
    c) caracter sexual secundar.
A

b) malformaţie;

17
Q
  1. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
    a) adaptării la condiţiile de mediu
    b) castrării sau lezării testiculelor;
    c) lezării cilindrilor frontali.
A

b) castrării sau lezării testiculelor;

18
Q
  1. “Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
    a) vară;
    b) toamnă;
    c) tot timpul anului.
A

c) tot timpul anului.

19
Q
  1. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
    a) cerb comun;
    b) cerb lopătar;
    c) căprior.
A

c) căprior.

20
Q
  1. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
    a) în lunile septembrie – octombrie;
    b) în lunile octombrie – noiembrie;
    c) în lunile noiembrie – decembrie.
A

c) în lunile noiembrie – decembrie.

21
Q
  1. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
    a) unul;
    b) doi;
    c) trei.
22
Q
  1. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
    a) imediat;
    b) la 3-4 ore de la fătare;
    c) după câteva zile de la fătare.
A

b) la 3-4 ore de la fătare;

23
Q
  1. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
    a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;
    b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;
    c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează.
A

a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;

24
Q
  1. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
    a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;
    b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie;
    c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică.
A

a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;

25
Q
  1. Vara, blana căpriorului are culoarea:
    a) cenuşie;
    b) roşcată;
    c) brună
A

b) roşcată;

26
Q
  1. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
    a) diurn;
    b) crepuscular;
    c) crepuscular şi auroral.
A

c) crepuscular şi auroral.

27
Q
  1. În anumite regiuni, denumirea de «ţap roşu» se foloseşte popular pentru:
    a) masculii de capră neagră de culoare roşcată;
    b) masculul căpriorului;
    c) masculul de capră neagră în timpul verii.
A

b) masculul căpriorului;

28
Q
  1. Noţiunea de “ oglindă” defineşte:
    a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă;
    b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;
    c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.
A

b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;

29
Q
  1. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
    a) cerbul comun;
    b) căpriorul;
    c) mistreţul.
A

b) căpriorul;

30
Q
  1. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
    a) 1:1;
    b) 1:2;
    c) 1:3.
31
Q
  1. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
    a) 15 kg;
    b) 30 kg;
    c) 50 kg.
32
Q
  1. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:
    a) cerb comun;
    b) cerb lopătar;
    c) căprior.
A

c) căprior.

33
Q
  1. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?
    a) cerbul comun;
    b) cerbul lopătar;
    c) căpriorul.
A

c) căpriorul.

34
Q
  1. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:
    a) 9 luni;
    b) 5 luni;
    c) 4 luni.
A

a) 9 luni;

35
Q
  1. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de “căprior de câmp” (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?
    a) Câmpia de Vest;
    b) Câmpia Română;
    c) Podişul Dobrogei.
A

a) Câmpia de Vest;

36
Q
  1. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
    a) boncănit;
    b) rotit;
    c) alergat.
A

c) alergat.

37
Q
  1. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
    a) brăhnit;
    b) behăit;
    c) boncănit.
A

a) brăhnit;

38
Q
  1. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?
    a) suliţarii de un an;
    b) furcarii de doi ani;
    c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu.
A

b) furcarii de doi ani;

39
Q
  1. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
    a) două ramuri;
    b) trei ramuri;
    c) patru ramuri.
A

b) trei ramuri;