paro 3

Question 1

134.Prin ce favorizeaza tartrul dentar instalarea gingivitelor si
parodontitelor - pag 165

Answer 1

→tartrul determina un contact intim si foarte strans al placii bacteriene cu tesutul
gingival - ceea ce face dificila abordarea si eliminarea placii prin tehnici uzuale
(datorita prezentei tartrului);
→se mareste in volum progresiv (ca un cristal mineral introdus in solutia
hiperconcentrata a sarii respective) si produce leziuni gingivale, ulceratii, solutii
de continuitate pentru penetrarea bacteriana in tesuturi

Question 2

135.Comparati tartrul subgingival cu cel supragingival - pag 165-166

Answer 2

Supragingival:
* imediat dupa depunere este friabil, moale, grunjos si se disloca cu usurinta, de
culoare alb-galbena
* in timp, consistenta si aderenta tartrului supragingival cresc, iar culoarea vireaza
spre maroniu-negru, prin impregrare cu pigmenti din alimente / fumat
* localizari preferentiale :
75
1. supraf linguala a inc inf, unde se poate depunde in strat continuu, mai
ales IC, in dreptul orificiilor canalului Wharton
2. supraf V a molarilor superiori, in dreptul canalului Stenon
3. supraf ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti, cu autocuratire
si curatire artificiala deficitara
Subgingival:
* culoare maroniu inchis spre negru
* consistenta crescuta, dens, de cele mai multe ori foarte aderent, greu de dizlocat
* dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
* in timp, prin retractie gingivala, tartrul subgingival devine vizibil si se alatura
tartrului supragingival ca o componenta secundara a acestuia
* E depistat cu sonde exploratorii sau prin inspectie, daca MGL sau varful papilei
gingivale sunt infmalate, tumefiate si pot fi decolate partial de pe dinte; in
pungile parodontale adanci, se insinueaza in profunzime si poate fi decelat numai
intraoperator
* dpdv al profunzimii: apical, mediu, coronar
* coci, bacili si filamente fara orientare caracteristica
→poate avea diferite forme
1. crusta cu supraf aspra, rugoasa
2. depozite sinuoase, ca acoperite de ghimpi
3. formatiuni nodulare
4. bordura circulara sau partial circulara
5. fatete netede, subtiri, cu supraf lipsite de neruglaritati (cea mai frecv);
− fatetele netede de tartru sunt mascate vizual de adancimea pungilor parodontale, se
mentin in urma chiuretrajului radicular insuficient de bine realizat prin: instrumente
neascutite, inactive, timp redus de executie si superficial ca actiune;
− fatetele de tatru ce nu au fost indepartarea in urma detartrajului pot fi evidentiate si
indepartate doar in urma unor operatii cu lambou, indepartarea realizandu-se tot cu
dificultate deoarece sunt foarte aderente si nu prezinta margiini reliefate - in aceste
situatii se recomanda utilizarea detartrajului cu ultrasunete cu precautiile de rigoare;
6. digitatii sub forma de feriga
7. insule de tartru, pete insulare

Question 3

136.Ritmul de formare a tartrului dentar si modul de fixare pe supraf
dintelui - pag 168

Answer 3

→Ritmul de formare depinde de:
→localizarea dintelui
→variatiile individuale ale fluxului salivar
→natura alimentelor
→particularitatile masticatiei
76
→crestere zilnica medie este de 0,10-0,15% in greutate, fata de cantitatea de
reziduu uscat depusa anterior
→dupa 4-6 luni se obtine un nivel max de acumulare, dupa care formarea tartrului
regreseaza, fiind impiedicata de actiunea mecanica a alimentelor, deplasarile
partilor moi, utilizarea dentifricelor
→Fixarea tartrului se face prin:
→atasarea prin intermediul unei pelicule organice
→unirea intre cristalele anorganice din tartru cu cele din structura dintelui,
in special in zonele de rezorbtie a dentinei si a cementului
→in functie de modalitatile de fixare si aderenta tartrului fata de supraf dentara,
dislocarea lui poate fi mai usoara - supragingival - si mai dificila - subgingival
→in raport cu ritmul si cantitatea depunerii: depozite mai reduse, moderate sau
mai mari

Question 4

137.Teoria pH-ului salivar in formarea tartrului dentar - pag 168-169

Answer 4

→cresterea pH-ului salivar determina scaderea constantei de precipitare a
calciului si a fosforului
→cresterea pH-ului reprezinta mecanismul esential in precipitarea sarurilor prin:
→scaderea CO2 din saliva
→formarea de radicali amoniacali bazici in placa bacteriana - cresterea pH-ului
placii bacteriene printr-o productie crescuta de radicali amoniacali din ureea
salivara
→degradarea proteinelor din alimentele care stagneaza in cavitatea bucala in
diferite situsuri retentive

Question 5

5

Answer 5

→cresterea pH-ului salivar determina scaderea constantei de precipitare a
calciului si a fosforului
→cresterea pH-ului reprezinta mecanismul esential in precipitarea sarurilor prin:
→scaderea CO2 din saliva
→formarea de radicali amoniacali bazici in placa bacteriana - cresterea pH-ului
placii bacteriene printr-o productie crescuta de radicali amoniacali din ureea
salivara
→degradarea proteinelor din alimentele care stagneaza in cavitatea bucala in
diferite situsuri retentive

Question 6

138.Teorii enzimatice in formarea tartrului dentar - pag 169

Answer 6

→teoria actiunii fosfatazei:
o in vitro, fosfataza eliberata din placa bacteriana si celulele epiteliale
descuamate, are capacitatea de a elibera ioni fosfat din fosfatii organici
salivari.
o Aceasta teorie nu a fost unanim confirmata.
Fosfati org salivari + fosfataza din PB/cel epit -> eliberare ioni fosfat
→teoria actiunii esterazei:
o esteraza prezenta in bacterii filamentoase, coci, leucocite, macrofage,
celule descuamate din placa bacteriana,
o esteraza poate initia calcificarea placii bacteriene prin hidroliza esterilor
acizilor grasi din care rezulta acizi grasi liberi ce formeaza sapunuri de Ca si
Mg care sunt transformate in saruri insolubile de fosfat de calciu.
hidroliza esterilor AG -> AG liberi -> sapunuri de Ca si Mg -> saruri insolubile de fosfat
de calciu.

Question 7

139.Rolul dietei in formarea tartrului dentar - pag 170

Answer 7

→la animalele de experienta s-a obs ca tartrul se formeaza chiar in absenta
alimentatiei pe cale orala
→depunerea tartrului este influentata mai mult de consistenta alimentelor decat de
continutul lor
→cele dure, cu actiune mecanica pronuntata, intarzie formarea tartrului
→ aportul de acid ascorbic din alimente scade cantitatea de tartru
→ favorizeaza formarea tartrului :
- deficienta vitaminelor B6, PP,
- alimente bogate in Ca, fosfor, bicarbonat, proteine, glucide

Question 8

140.Rolul tartrului dentar in producerea bolii parodontale - pag 170

Answer 8

Tartrul dentar nu este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontiului
marginal;
1. la animalele ‘‘germ-free’’ cu depuneri de tipul tartrului, inflamatia parodontiului
marginal nu se produce decat dupa contaminarea microbiana a animalelor;
2. la om, sunt frecv cazurile de gingivita in absenta tartrului dentar;
3. studii epidemiologice:
a. la tineri starea parodontiului marginal este mai strans legata de prezenta
placii decat de tartru;
b. la varstnici, asocierea tartru-gingivita-parodontia este crescuta, dar se
considera ca prezenta tartrului e mai mult efectul decat cauza inflamatiei
si a pungilor parodontale;
c. la adulti, sunt rare situatiile in care in pungile parodontale sa nu existe tartru,
dar uneri acesta este in cantiate infima;
4. tartrul este tot timpul acoperit de un strat de placa inca nemineralizata;
5. tartrul dentar produce boala parodontala doar prin faptul ca exercita un rol mecanic
de mentinere a placii bacteriene, chiar iritant,
a. prin cresterea sa in volum, se afla in contact strans cu parodontiul marginal
si impiedica curatirea artificiala si autocuratirea;
6. e un important factor patogen cu caracter favorizant in producerea bolii
parodontale

Question 9

141. Rolul fumatului in producerea bolii parodontale - pag 177

Answer 9

Fumatul actioneaza local prin:
1. depuneri de nicotina, hibrocarburi, produsi de combustie pe suprafetele dentare
si radiculare ce favorizeza aparitia placii bacteriene;
2. iritatii directe, ce favorizeaza instalarea gingivitelor si in anumite conditii (igiena
defectuoasa, suprainfectii) gingivostomatita ulceronecretica;
3. leucoplazie, apare mai frecv la fumatori
78
4. depunerile de tartru, petele nefizionomice de nicotina, halitoza toate acestea sunt
mai frecvente la fumatori;
5. prognosticul gingivitelor, parodontitelor si al evolutiei implantelor dentare este mai
rezervat la fumatori
6. pe cale generala, produce vasoconstrictie periferica si ischemie in teritoriul
vascular gingivo-parodontal.
7. efect aparent benefic pe inflam preexist – nicotina are, pe termen scurt,o actiune
vasoconstrictoare, de reducere a edemului si a debitului lichidului din santul
gingival
8. fumatul actioneaza complex prin:
* alterarea vascularizatiei parodontiului
* efecte directe asupra microflorei bacteriene
* efecte inhibitorii asupra imunoglobulinelor si anticorpilor fata de placa
bacteriana
* asocierea cu osteoporoza
→fumatul este asociat cu parodontitele refractare si defectele leucocitelor PMN ce
sunt implicate in mecanismele producerii acestor forme de imbolnavire parodontala

Question 10

142.Trauma ocluzala acuta si cronica - pag 171

Answer 10

 Trauma ocluzala acuta
 directa
 interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte, particule
sau fragmente dure (corpi staini, samburi, coaja de nuca, alice ascunse in
carnea de vanat)
 strangerea excesiva intre dinti a unor obiecte metalice ( sarme, cuie)
pentru a le indoi, scoaterea cu dintii a capacelor sau dopurilor de sticla
 indirecta
 lovituri accidentale sau prin agresiune, aplicate asupra mandibulei in timp
subiectul tine intre dinti un obiect dur ( creion, pix)
 Trauma ocluzala cronica: mai frecv si rezulta din
o bruxism,
o inclestarea dintilor,
o hipersolicitarea dintilor care marginesc bresele edentate.

Question 11

143.Trauma ocluzala primara si secundara - pag 171-172

Answer 11

 Primara: rezulta din forte ocluzale agresive, care produc suferinte parodontale per
primam
→eruptii active accelerate ale dintilor fara antagonisti si aparitia de blocaje ocluzale
→obturatii sau coroane inalte
79
→punti dentare nejudicios concepute ( privind rezistenta parodontala a dintilor stalpi),
incorect realizate (privind latime, modelare ocluzala ca inclinare a pantelor
cuspidiene, lipsa unei angrenari ocluzale stabile cu antagonistii)
→aparate ortodontice ce dezvolta forte excesive, nocive pentru parodontiul marginal
 Secundara: se instaleaza per secundam pe fondul unor leziuni parodontale
preexistente, care nu mai permit parodontiului marginal afectat ( os, in special) sa
suporte solicitarile fiziologice anterioare

Question 12

144.Modificari adaptative ale parodontiului marginal la trauma ocluzala -
pag 172

Answer 12

1. cresterea mobilitatii dintilor, dar nu in limite patologice (cu exceptia unui
   traumatism ocluzal acut, care poate produce contuzii, subluxatii)
2. largirea spatiului dento-alveolar
3. ingrosarea laminei dura
   Aceste modificari sunt adaptative, in sensul unei reactii de aparare a parodontiului
   marginal fata de injuria traumatica si au un caracter reversibil, daca nu se instaleaza
   inflamatia prin placa bacteriana
   Numeroase studii au aratata ca in absenta placii microbiene, trauma ocluzala nu
   produce gingivite sau parodontite.

Question 13

145.Rolul cariilor dentare ocluzale ca factor favorizant al inflamatiilor
gingivale - pag 172

Answer 13

→din cauza durerii la contactul cu alimentele, determina masticatie unilaterala
sau/si superficiala
→autocuratirea si chiar curatirea artificiala nu mai actioneaza in sensul indepartarii
placii bacteriene
→se acumuleaza placa bacteriana in zona afectata de carii si initiaza inflamatia
gingivala.

Question 14

146.Rolul cariilor de colet ca factor favorizant al inflamatiilor gingivale -
pag 172

Answer 14

→cariile de colet retin resturi alimentare si placa bacteriana, care produc
inflamatia marginii gingivale;
→prin proliferarea gingiei apar hiperplazii gingivale de tip polipos, pediculat sau
sesil ce accentueaza si mai mult retentia detritusurilor in cavitatea carioasa;
→gingivita sau parodontita nu apare intotdeauna ca urmare a fenomenelor de
fermentatie sau descompurene putrida a resturilor alimentare;
80
→factorul principal si circumstantial il constituie reducerea pana la incetare a
autocuratirii si a curatirii artificiale datorita jenei dureroase, durerii gingivale
accentuate si a sangerarii, ce alarmeaza pacientul si il determina protejeze zona
inflamata, sa renunte la respectarea riguroasa a regulilor de igienizare;

Question 15

147.Rolul cariilor dentare aproximale ca factor favorizant al inflamatiei
gingivale - pag 173

Answer 15

→actioneaza prin retentia de resturi alimentare si placa bacteriana;
→cand creasta marginala este intrerupta, se produce si un impact alimentar nociv
asupra papilei gingivale interdentare
→se produc fenomene proliferative ale papilei gingivale

Question 16

148.Rolul modificarilor in plan orizontal produs de edentatie in aparitia
parodontoptiilor marginale cronice - pag 17

Answer 16

Edentatia actioneaza in plan ORIZONTAL prin:
→desfiintarea contiguitatii arcadelor dentare, datorita punctelor de contact;
→intreruperea continuitatii sistemului ligamentelor supraalveolare, care formeaza,
in mod normal, o “chinga” de legatura intre dinti ( chiar cand acestia nu sunt in
contact, prin anomalii de tipul incongruentei dento-alveolare cu spatiere);
presiunile masticatorii nu se mai transmit in mod echilibrat de pe partea activa
la ceilalti dinti, care sunt lipsiti de stimulul functional pentru parodontiul marginal
(hipofunctie);
→migrarea in plan orizontal a dintilor care marginesc bresele edentate - face
posibila aparitia de spatii intre dinti si impact alimentar traumatic al papilei
interdentare

Question 17

149.Rolul modificarilor in plan vertical produs de edentatie in aparitia
parodontoptiilor marginale cronice - pag 173

Answer 17

Edentatia actioneaza in plan VERTICAL prin:
→eruptie activa accelerata a dintilor care, prin edentatia antagonistilor, nu mai au
contacte ocluzale - creste bratul de parghie extraalveolar care nu este
compensat prin abraziune si apare suprasolicitarea parodontiului marginal al
acestor dinti (hiperfunctie);
→aparitia de blocaje ocluzale in urma eruptiei active accelerate;
→dintii erupti prin lipsa antagonistilor ating si traumatizeaza direct gingia
adiacenta dintilor de pe arcada opusa;

Question 18

150.Rolul incongruentei dento-alveolare cu inghesuire in producerea
parodontopatiilor marginale cronice - pag 174

Answer 18

Reprezinta factor de risc in aparitia inflamatiei septice prin:
81
→retentia resturilor alimentare si a placii bacteriene si
→dificulatea autocuratirii sau curatirii artificiale;
→conditii anatomice:
o septuri interdentare subtiri,
o papile interdentare laminate, cu volum redus
o prezinta o circulatie sanguina deficitara, chiar ischemica, nefavorabila unei
bune nutritii gingivo-parodontale

Question 19

151. Rolul incongruentei dento-alveolare cu spatiere in producerea
     parodontopatiilor marginal cronice - pag 174

Answer 19

Incongruenta dento-alveolara cu spatiere este urmata de fenomene adaptative:
→hiperkeratinizarea epiteliului,
→fibrozarea corionului gingival,
→aplatizarea papilei interdententare care, in conditii de autocuratire si curatire
artificala corspunzatoare nu prezinta semne evidentede inflamatie;
→inflamatia se poate instala
o cand depunerea de placa bacteriana e posibila prin lipsa igienei
o carii de colet si aproximale
o obturatii in exces

Question 20

152. Rolul ocluziei deschise in producerea parodontopatiilor marginale
     cronice - pag 174

Answer 20

→favorizeaza inflamatia prin lipsa autocuratirii placii bacteriene de catre partile
moi neantrenate in masticatie

Question 21

153.Rolul ocluziei adanci in producerea parodontopatiilor marginale
cronice - pag 17

Answer 21

→este un exemplu de anomalie dento-maxilara care nu prezinta “per primam” o
ocluzie dezechilibrata, nefunctionala ( RC si IM coincid, ghidajul anterior este
optim, in propulsie si lateropulsie dezocluzia este foarte eficienta)
→dintii frontali nu au stopuri ocluzale stabile si implantatia este normala atata timp
cat nu se instaleaza inflamatia septica prin placa bacteriana;
→dupa aparitia leziunilor gingivo-parodontale de cauza bacteriana,
o implantarea se degradeaza,
o incepe procesul de eruptie activa accelerata si
o traumatismul direct al gingiei din zona palatinala, realizat de marginile
incizale ale incisivilor inferiori;

Question 22

154. Bruxismul (scrasnirea dintilor) ca factor favorizant al aparitiei bolii
     parodontale - pag 175-176

Answer 22

Dintii sunt in contact ocluzal fortat cu usoare deplasari ritmice in sens anterior si lateral;
→poate fi diurn sau nocturn - acesta din urma fiind considerat semn de
instabilitate nervoasa idiopatica
→se produc fatete de abraziune, tulburari in ATM, cresteri ale mobilitatii
dentare fiziologice, se produce largirea spatiului periodontal;
→parafunctiile nu produc gingivite sau parodontite dar favorizeaza instalarea
acestora in prezenta placii bacteriene;

Question 23

155. Alte parafunctii decat bruxismul implicate in producerea
     parodontopatiilor marginale cronice pg.174

Answer 23

→inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a muschilor
masticator
→bascularea dintilor rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice in cursul
inclestarii - are efectul cel mai nociv asupra parodontiului margina

Question 24

156. Obiceiuri vicioase sau anormale ca factor favorizant al bolii
     parodontale - pag 176

Answer 24

Pot crea uneori conditii favorizante pentru instalarea traumei ocluzale si prin actiunea
placii bacteriene a suferintei gingivo-parodontale.
83
1. respiratia orala si deglutitia
infantila
2. presiune anormala exercitata de
limba asupra arcadelor dentare
3. onicofagia
4. muscarea buzelor
5. sugerea degetului
6. folosirea traumatica a scobitorilor
7. periajul dentar traumatic
8. interpunere obiecte; cuie,
intrumentelor muzicale, pipei

Question 25

157. Factori iatrogeni in cursul unor tratamente odontale conservative -
     pag 176

Answer 25

→ lezarea gingiei in timpul pregatirilor cavitatilor
→ lipsa de bizotare a pragului gingival in cavitai de clasa a II-a
→ actiunea traumatica a matricei si a penelor interdentare
→ obturatii ocluzale inalte
→ obturatii de colet si aproximale in exces
→ supraf rugoasa, retentiva pentru placa bacteriana a obturatiilor nefinisate,
nelustruite
→ cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare
→ pansamente arsenicale incorect etanseizate
Factori iatrogeni= actiuni/rezultate ale unor tratamente stoma care in mod
involuntar, accidental, pot favoriza aparitia unor leziuni si suferite gingivoparodontal

Question 26

158. Factori iatrogeni in cursul unor tratamente protetice - pag 176

Answer 26

1. traumatismul repetat prin slefuire subgingivala excesiva
2. coroane de invelis neadaptate axial si transversal
3. lucrari protetice fixe si mobile nejudicios concepute si incorect realizate;
   Factori iatrogeni= actiuni/rezultate ale unor tratamente stoma care in mod
   involuntar, accidental, pot favoriza aparitia unor leziuni si suferite gingivoparodontal

Question 27

159.Factori iatrogeni ortodontici si chirurgicali - pag 176

Answer 27

1. aparate ortodontice care dezvolta forte de deplasare excesive, supraliminare;
2. traumatismului dintilor vecini unei zone de tratament chirurgical (extractie,
   extirpari tumorale).
   Factori iatrogeni= actiuni/rezultate ale unor tratamente stoma care in mod
   involuntar, accidental, pot favoriza aparitia unor leziuni si suferite gingivoparodontal

Question 28

160.Rolul iritatiilor chimice si al radiatiilor in producerea bolii
parodontale - pag 177

Answer 28

sunt alti factori locali favorizanti ai BP(pe langa
tartru, trauma oc, carii, edentatie, anomalii DM, parafunctii, obiceiuri
vicioase, fact iatrogeni)
→iritatii chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:
85
o aspirina - folosita de unii
bolnavi n aplicatii locale pentru
reducerea durerii dentare
o acizi
o baze
o nitrti
o fenoli
86
→Actiunea radiatiilor folosite in tratamentul tumorilor maligne poate determina:
o leziuni grave de vecinatate asupra gingiei si parodontiului profund,
o leziuni ulcerate
o suprainfectari cu evolutie lenta in absenta protectiei prin antibiotice si
medicatie imunomodulatoare.
Daca intreaba: Aste e categoria ALTI FACTORI FAV. In afara de astia, in categoria
ALTI FACTORI mai intra: fumat, consum execsiv de alcool

Question 29

161. Cum influenteaza boala generala starea de imbolnavire a
     parodontiului marginal pg.178 vezi ca e in dublu sens. Se poate si
     imbolnavire generala de la BP

Answer 29

Bolile generale influenţează în mod cert starea de îmbolnăvire a paradonţiului
marginal pe mai multe căi:
1. favorizează instalarea, iniţierea bolii parodontale;
2. grăbesc ritmul de evoluţie al bolii parodontale;
3. întârzie, îngreunează sau compromit eficienţa tratamentului local (antimicrobian,
chirurgical, de echilibrare ocluzală, de biosti- mulare);
4. favorizează apariţia recidivelor după tratamentul local.
Daca intreaba: exista influente in dublu sens (si de la BP la boala gen: de ex bolile
cardiovasc. Asta se intampla prin LPS, actiunea proinflam a citokinelor, prin patogenii
parodontali viabili

Question 30

162.Ereditatea si predispozitia la imbolnavirea parodontiului marginal -
pag 178

Answer 30

→nu exista date certe privind rolul factorilor genetici în boala parodontală (pana
acum in literatura de specialitate)
→se admite o predispoziţie, care se transmite de la ascendenti la descendenţi, legată
de:
1. calitatea structurilor dento-parodontale (volum, densitate, rezistenţă la solicitări
mecanice);
2. rezistenţă la agresiuni biologice printr-un răspuns imun înnăscut sau adaptativ
individualizat;
3. trebuie luate în considerare şi elemente dobândite în mediul familial care contribuie
în mod secundar la predispozitia pentru îmbolnăvire prin:
* natura alimentelor consumate (calitate, consistentă);
* preferinţă pentru o anumită dietă alimentară (carne, vegetale, dulciuri);
* continutul în principii alimentare al dietei (protide, lipide, glucide, vitamine,
săruri minerale);
* însuşirea măsurilor de igienă bucală artificială
87
→Daca intreaba: (totusi, exista în unele boli genetice, ca hipofosfatazia, in care apare
pierderea precoce a dinţilor si este un fenomen frecvent). Hipofosfatazia = afectarea
genetica a fosfatazei alcaline

Question 31

163. Tulburarile sistemului nervos in producerea bolilor parodontale
     pg.179

Answer 31

→Se descrie ca: sindromul general de adaptare in conditii de stres=> leziuni
parodontale observate in conditii de stres experimentale
→la experimente pe animale: osteoporoza os alv, afecatre ligam paro, pungi parod
→la om nu s-au pus în evidenţa corelatii între stres şi boala parodontală
→Totusi sunt unele observaţii clinice care sustin legatura stres-BP:
1. Afectari gingivale la soldaţi in razboi :”gură de tranşee” pentru gingivita
ulceronecrotică;
2. leziuni osoase alveolare la soldati supuşi unui stres intens, în cursul· unor
exerciţii militare: “sindromul parodontal de stres emotional”
3. la bolnavi cu psihoze sau nevroze - incidenta BP este crescută (probabil şi prin
deficienţe de igienă bucală.)
Daca intreaba: Ex de afecţiuni neurologice şi psihice - nevroze anxioase, obsesive,
depresive, oligofrenie, psihoze majore

Question 32

164. Hipofunctia glandei tiroide si parodontiului marginal - pag 180

Answer 32

→se insoteste la om de
1. edem gingival,
2. creşterea uşoară a mobilităţii dentare,
3. aspect palid al gingiei prin hiperkeratoză.
Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodontiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN

Question 33

165. Hiperfunctia hipofizei si boala parodontala - pag 180

Answer 33

→se produc modificari la nivelul tesuturilor parodontale
→produce in cadrul sindromului acromegalic:
1. cresterea in volum a maxilarelor
2. spatieri dentare secundare
3. impact alimentar traumatic asupra papilelor gingivale
4. gingivita prin retentie de placa bacteriana
→apare (semnul palariei, manusilor, pantofilor)= le creste capul, oasele extremitatilor
→Hipofunctia(nanismul) se insoteste de incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
88
→Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodontiului prin modicari
directe (edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau
sedundar (alterari ale PMN)

Question 34

5

Answer 34

ai
PTH
→se produc modificari la nivelul tesuturilor parodontale
→determina boala Recklinghausen caracterizata prin demineralizare osoasa
generalizata, evidentiata si la nivel alveolar prin:
1. largirea spatiului dento-alveolar,
2. intreruperea pana la disparitia laminei dure
3. aparitia de chisturi ale oaselor maxilare
→efectele osteoclazice, resorbtive asupra osului alveolar sunt atribuite
hormonului paratiroidian – PTH
* Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari
directe (edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau
sedundar (alterari ale PMN

Question 35

167.Diabetul zaharat si boala parodontala pg.180

Answer 35

→boala metabolica produsa de hipofunctia celulelor beta din insulele pancreatice
Langerhans. Sunt 2 tipuri : 1-insulino-dep si 2. Insulino indep
→Semnele clinice: poliuria, polifagie, polidipsie
Diabetul actioneaza sistemic prin:
* acidoza tisulara
* vasculonevrita generalizata
→Diabetul zaharat favorizeaza rezistenta scazuta la infectie, retinopatie, neuropatie,
nefropatie
→In cavitatea bucala apar:
1. senzatie de uscaciune si arsura(xerostomie),
2. dureri sub forma de fulguratii la nivelul buzelor
3. scaderea fluxului salivar
4. gingivita cu frecvente fenomene hiperplazice
5. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita
marginala cronica
→BP este mai severa la pacientii diabetici, mai ales la pacentii care nu isi controleaza
si compenseaza glicemia
→Hiperglicemia actioneaza asupra gingiei prin:
1. cresterea metabolsimului local,
2. acidoza tisulara cu acumularea de metaboliti intermediari toxici,
89
3. prin miopragie capialara, suferinte vasculare si nervoase
4. hiperglicemia determina scaderea chemotactismului PMN
5. hperglicemia afecteaza sinteza, maturarea si homeostazia colagenului DE UNDE E
ASTA?
→Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN)

Question 36

168. Tulburari ale functiei gonadelor si boala parodontala - pag 180

Answer 36

Se caracterizeză prin apariţia de:
1. gingivite de pubertate
2. gingivite de sarcina
3. gingivita atrofica de menopauza
4. gingivita in cazul administratii medicatiei contraceptive DE UNDE E ASTA?
Daca intreaba: Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN)

Question 37

169. Hipofunctia corticosuprarenaliana si boala parodontala - pag 180

Answer 37

Hipofunctia corticosuprarenaliană (boala ADDISON) se insoteste de:
* hiperpigmentare a mucoasei gingivale
* scaderea rezistentei la infectii pe fondul unei stari generale modificate
* oboseala marcata
* Daca intreaba :Tulb gl endocrine actioneaza asupra parodintiului prin modicari directe
(edem p moi, demin sau cresteri ale masei osului alv si al maxilarelor) sau sedundar
(alterari ale PMN)

Question 38

170. Deficiente imune si boala parodontale pg.18

Answer 38

=> produc modificări distructive ale paradonţiului marginal şi pot fi întâlnite în:
→SIDA prin disfunctia limfocitelor T, mai ales ale TH4 (helper)
* cauzata de virusul HIV
* apar consecinte grave asupra sistemului imunitar
* virusul HIV determina o alterare a anticorpilor umani, scazand capacitatea de a
reactiona la diferite infectii virale si bacteriene
* manifestari gingivale in HIV: gingivita HIV, gingivo-stomatita ulcero-necrotica)
* manifestari bucale in HIV: candidoze, leziuni aftoase, herpetice, leucoplazie
viloasa, faringite, osteite, celulite
90
* raspunsul la tratament este foarte slab iar evolutia este de lunga durata DE
UNDE E ASTA?
→agamaglobulinemie prin deficienta producerii de anticorpi
→agranulocitoza prin scaderea fagocitozei (PMN putine)

Question 39

171. Bolile cardiovasculare si parodontopatiile marginale cronica - pag 181

Answer 39

→ateroscleroza determina:
* reducerea fluxului sanguin in parodontiul marginal
* hiperkeratoza si ingrosarea epiteliul gingival
→blocanti ai canalelor de calciu ( nifedipin, verapamil) folositi in tratemntul HTA sau
in afectiuni coronare pot determina hiperplazii gingivale
→nifedipinul se concentreaza in santul gingival intr-un nivel mult mai mare decat in
plasma iar reducerea acestuia determina reducerea in volum gingival dupa 2
saptamani

Question 40

172. Bolile hematologice si parodontopatiile marginale cronice - pag 181

Answer 40

Bolile hematologice se insotesc la nivelul parodontiului marginal de:
1. hiperplazii gingivale
2. gingivoragii
3. ulceratii ale mucoasei bucale
4. demineralizarea osului alveolar

Question 41

173. Bolile hepatice in parodontopatiile marginale cronice - pag 181

Answer 41

→modificarile apar in formele avansate de imbolnavire a ficatului
→in ciroze:
1. leziuni ulcerative gingivale
2. sangerari la nivelul gingiei,
3. parodontite profunde ce raspund greu la tratamentul antimicrobian
→icter, hepatita acuta, hepatita cronica

Question 42

174. Hipovitaminoza A si D in boala parodontala - pag 181

Answer 42

 Hipovitaminoza A
* hiperkeratoza, aspect albicios al gingiei
* intarzieri in vindecarea ulceratiilor sub tratament antimicrobian
 Hipovitaminoza D
* demineralizari ale osului alveolar
* lărgirea spaţiului dento-alveolar
* întreruperi până la dispariţie a laminei dur

Question 43

175. Hipovitaminoza B1, B2 si PP in boala parodontala - pag 181

Answer 43

 Hipovitaminoza B1 se insoteste de:
* eroziuni ale mucoasei bucale
* hiperestezii nevritice
 Hipovitaminoza B2 produce:
* glosita cu depapilarea marginala si dorsala a limbii
* cheilita angulara, frecvent suprainfectata de streptococi sau Candida Albicans
(zabaluta, perleș sau micoza interlabiala)
 Hipovitaminoza PP poaet favoriza instalarea:
* gingiivite acute ulcero-necrotica
* glositei
* stomatitei

Question 44

176. Hipovitaminiza C in boala parodontala - pag 181

Answer 44

→se insoteste de gingivita ulcerata si hemoragica
→la copii, hipovitaminoza C (boala Moeller-Barlow) se insoteste de hiperplazie
gingivala hemoragica, petesii ale mucoasei bucale
→la adulti, in formele severe de lipsa a aportului si in conditiile suprainfectate prin
placa bacteriana=>avulsia dintilor fara durere

Question 45

177. Efectele estrogenilor asupra parodontiului marginal - pag 183

Answer 45

1. cresterea cantitatii de placa bacteriana, fara stimularea inflamatiei gingivale
2. inhibarea citokinelor proinflamatorii de catre celulele medulare
3. reducerea inflamatiei de celulele T
4. supresia producerii de leucocite de catre celulele maduvei osoase
5. inhibarea chemotactismului PMN
6. stimularea fagocitozei PMN
   Un nivel normal de E si P este esential ptr protectia parodontiului
   Nivel ciculant E este inevrs prop cu BP
   La menopauza, scad E=> scade densitatea os alv (osteop)

Question 46

178. Efectele progesteronului asupra parodontiului - pag 183

Answer 46

1. cresterea producerii de prostaglandine
2. cresterea leucocitelor PMN
3. reducerea efectului antiinflamator al glucocorticoizilor
4. alterarea sintezei colagenului modificat si al proteinelor necolagenice
5. alterarea metabolismului fibroblastilor din ligamentul periodontal (PDL)
6. cresterea permeabilitatii vasculare
   Un nivel normal de E si P este esential ptr protectia parodontiului
   Din studii: P este activ in metab osos=> rol in formare si resorbtie osoasa

Question 47

179. De ce este necesara intocmirea foii de observatie a bolnavului
     parodontopat - pag 201

Answer 47

→ Prin scrierea datelor rezultate prin examinare in FO se pot obtine urmatoarele
obiective:
 stabilirea diagnosticului de imbolnavire, a stadiului de evolutie si
elaborarea unor strategii de tratament eficient si de urmarire in timp a
rezultatelor
→Întocmirea corectă şi completă a foii de observaţie (F. 0.) a bolnavului
parodontopat corespunde unei triple necesităţi:
→de ordin medical: în FO:
1. sunt înscrise date asupra stării de îmbolnăvire,
2. se stabileşte diagnosticul şi planul de tratament.
3. cuprinde toate elementele prin care medicul acţionează împotriva bolii,
pentru restaurarea sănătăţii;
1. de ordin ştiinţific: F.O. serveşte ca sursă pentru întocmirea unor lucrări
ştiinţifice cu caracter imediat sau de perspectivă (
93
1. lucrări de diplomă,
2. comunicări,
3. articole de specialitate,
4. referate şi teze de masterat şi
doctorat,
5. monografii ştiinţifice
94
2. de ordin medico-judiciar: datele din F.O. pot fi invocate pentru
1. stabilirea corectitudinii diagnosticului şi oportunităţii tratamentului,
2. probarea unor stări de agresiune
3. identificarea unei persoane decedate, când lipsesc alte elemente de
precizare a identităţii.

Question 48

180.Motivele de ordin medical si stiintific pt intocmirea foii de observatie a
bolnavului parodontopatpg.201

Answer 48

→de ordin medical: în FO:
1. sunt înscrise date asupra stării de îmbolnăvire,
2. se stabileşte diagnosticul şi planul de tratament.
3. cuprinde toate elementele prin care medicul acţionează împotriva bolii,
pentru restaurarea sănătăţii;
3. de ordin ştiinţific: F.O. serveşte ca sursă pentru întocmirea unor lucrări
ştiinţifice cu caracter imediat sau de perspectivă (
95
6. lucrări de diplomă,
7. comunicări,
8. articole de specialitate,
9. referate şi teze de masterat şi
doctorat,
10. monografii ştiinţifice

Question 49

181. Motivele de ordin medical si medico-judiciar pt intocmirea foii de
     observatie pag 201

Answer 49

→de ordin medical: în FO:
1. sunt înscrise date asupra stării de îmbolnăvire,
2. se stabileşte diagnosticul şi planul de tratament.
3. cuprinde toate elementele prin care medicul acţionează împotriva bolii,
pentru restaurarea sănătăţii;
4. de ordin medico-judiciar: datele din F.O. pot fi invocate pentru
1. stabilirea corectitudinii diagnosticului şi oportunităţii tratamentului,
2. probarea unor stări de agresiune
3. identificarea unei persoane decedate, când lipsesc alte elemente de
precizare a identităţii.

Question 50

182. Motivele de ordin stiintific si medico-judiciar pt intocmirea foii de
     observatie - pag 201

Answer 50

5. de ordin ştiinţific: F.O. serveşte ca sursă pentru întocmirea unor lucrări
   ştiinţifice cu caracter imediat sau de perspectivă
   97
6. lucrări de diplomă,
7. comunicări,
8. articole de specialitate,
9. referate şi teze de masterat şi
   doctorat,
10. monografii ştiinţifice
11. de ordin medico-judiciar: datele din F.O. pot fi invocate pentru
12. stabilirea corectitudinii diagnosticului şi oportunităţii tratamentului,
13. probarea unor stări de agresiune
14. identificarea unei persoane decedate, când lipsesc alte elemente de
    precizare a identităţii.

Question 51

183. Etapele metodologiei examinarii bolnavului parodontopat - pag 201

Answer 51

1. anamneza - in care datele referitoare la imbolnavire sunt relatate de bolnav
2. examinarea clinica obiectiva - prin mjloace profesionale adecvate, se stabileste un
   diagnostic de certitudine sau prezumtiv
3. examene complementare - contribuie la precizarea diagnosticului, a alegerii celor
   mai eficiente masuri profilactice si de tratament

Question 52

184. Anamneza pag 202

Answer 52

1. prima etapa a examinarii
2. Se bazeaza pe :
    intrebari si interpretarea raspunsurilor date de bolnav
    observatii asupra acestuia
3. stabileste primul contact intre medic si pacient
4. NU doar prin interogare, ci si prin discutie, examinarea modului de raspuns,
   de relatare, evidentierea gradului de instruire a pacientului, alegerea cuvintelor,
   tonul relatarilor, logica expunerii, expresia fetei, atitudinea in general
5. motivatia prezentarii la medic este determinata de nelinistea asupra sanatatii
   gingiilor, de teama pierderii dintilor, chiar in cazul unor simptome minore ;
   alteori pacientul manifesta un interes deosebit pentru starea sa parodontala
6. conducerea anamnezei trebuie facuta cu tact si discernamant
7. medicul are posibilitatea cunoasterii particularitatilor psihice ale pacientului, a
   gradului de cooperare in vederea instituirii unui program de educatie privind
   igiena bucala si a unui tratament eficient
8. pentru pacient - trebuie sa fie un element de relaxare sau nu. (trebuie lasat sa
   relateze fara a fi intrerupt, cel putin la inceput)
9. dupa castigarea increderii pacientului, medicul poate scurta anamneza prin
   intrebari tintite asupra elementelor de diagnostic
10. maniera de conducere trebuie sa fie calda, discret prietenoasa, dar nu familiara
11. tonul mustrator si deciziile transante de genul “nu mai este nimic de facut”
    trebuie evitate
12. cand se impune extractia dintilor sau in alte cazuri avansate, trebuie folosite
    explicatii logice privind inutilitatea si pericolul pentru sanatate prin mentinerea
    dintilor parodontotici nerecuperabili
13. trebuiesc prezentate alternativele de tratament si avantajul restaurarilor
    protetice pentru o buna masticatie
14. prin anamneza se obtin date privind :
    99
15. -identitatea
16. -varsta
17. -sexul
18. -ocupatia
19. -motivele prezentarii la medic
20. -felul masticatiei si obiceiuri
    alimentare
21. -istoricul afectiunii
22. -fumatul, consumul de alcool, unele
    practici(obiceiuri) vicioase
23. -date asupra starii generale

Question 53

185. Modalitatea de realizare a anamnezei - pag 202

Answer 53

1. NU doar prin interogare, ci si prin discutie, examinarea modului de raspuns,
   de relatare, evidentierea gradului de instruire a pacientului, alegerea cuvintelor,
   tonul relatarilor, logica expunerii, expresia fetei, atitudinea in general
2. motivatia prezentarii la medic este determinata de nelinistea asupra sanatatii
   gingiilor, de teama pierderii dintilor, chiar in cazul unor simptome minore ;
   alteori pacientul manifesta un interes deosebit pentru starea sa parodontala
3. conducerea anamnezei trebuie facuta cu tact si discernamant
4. medicul are posibilitatea cunoasterii particularitatilor psihice ale pacientului, a
   gradului de cooperare in vederea instituirii unui program de educatie privind
   igiena bucala si a unui tratament eficient
5. pentru pacient - trebuie sa fie un element de relaxare sau nu. (trebuie lasat sa
   relateze fara a fi intrerupt, cel putin la inceput)
6. dupa castigarea increderii pacientului, medicul poate scurta anamneza prin
   intrebari tintite asupra elementelor de diagnostic
7. maniera de conducere trebuie sa fie calda, discret prietenoasa, dar nu familiara
8. tonul mustrator si deciziile transante de genul “nu mai este nimic de facut”
   trebuie evitate
9. cand se impune extractia dintilor sau in alte cazuri avansate, trebuie folosite
   explicatii logice privind inutilitatea si pericolul pentru sanatate prin mentinerea
   dintilor parodontotici nerecuperabili
10. trebuiesc prezentate alternativele de tratament si avantajul restaurarilor
    protetice pentru o buna masticatie

Question 54

186. Date obtinute prin anamneza - pag 202 aici cred ca trebuie mai mult
     enumerate. Sunt subiecte separate cu fiecare in parte.

Answer 54

8. prin anamneza se obtin date privind :
   101
9. -identitatea
10. -varsta
11. -sexul
12. -ocupatia
13. -motivele prezentarii la medic
14. -felul masticatiei si obiceiuri
    alimentare
15. -istoricul afectiunii
16. -fumatul, consumul de alcool, unele
    practici(obiceiuri) vicioase
17. -date asupra starii generale
    102
18. identitatea: nume, prenume, adresa, numar de telefon(acasa, serviciu), elemente
    utile pentru convocarea pacientului la control, pentru dispensarizare
19. varsta: pot aparea forme clinice de imbolnavire caracteristice numitor grupe de
    varsta:
    * la copii si tineri - parodontita juvenila, gingivitele de pubertate, parodontitele
    prepubertare
    * la adulti: parodontitele agresive(pana la 35-40 de ani), parodontitele cronice
    ‘ale adultului’ dupa 40 de ani, parodontite marginale cronice cu caracter mixt,
    inflamator si distrofic
    * la varstnici: parodontopatii de ivolutie
20. sexul:
    * in sarcina pot aparea forme hipertofice – hiperplazice de parodontopatii
    * in per fiziologice- la pubertate (la fete mai frecvent): forme hipertofice –
    hiperplazice de parontopatii
    * la femei - hiperfoliculinemia se poate insotii de hiperplazii gingivale
21. ocupatia: unele ocupatii predispun la imbolnavire parodontala prin
    103
22. contact cu pulberi abrazive,
23. gaze toxice,
24. coloranti,
25. substante acide,
26. pulberi fermentescibile din
    panificatie,
27. produse zaharoase,
28. suprasolicitari dentare ocluzale
    104
29. motivele prezentarii
    105
30. sangerari la periaj/ masticatie/
    spontan;
31. senzatie de tensiune in oasele
    maxilare (ca o stransoare
    elastica in jurul radacinilor in,
    special dimineata;
32. secretie purulenta din santul
    gingival ;
33. retractie gingivala ;
34. mobilitate dentara anormala ;
35. dificultati de masticatie ;
36. tulburari de vorbire, sasait,
    dificultati de pronuntie a
    consoanelor dentale T si D ;
37. tulburari fizionomice ;
38. cresteri de volum gingival ;
39. dureri ale dd la contactul cu
    alimente reci/ fierbinti/ acru/
    dulce ;
40. control si detartraj periodic
    106
41. felul masticatiei si obiceiuri alimentare
    →preferinte alimentare, legate de consistenta crescuta sau redusa
    →masticatie lenta, cu triturarea completa sau grabita,
    →masticatie robusta (muscarea unui aliment, stimulanta pentru parod mg)
    sau fragmentarea prealabila
    →folosirea dupa fiecare masa a clatirii gurii, periajului dentar
42. istoricul afectiunii:- cunoaşterea de către medic:
43. primului semn de suferinţă gingivală sau parodontală
    * momentul când acesta a apărut; (frecvent pacientii apreciaza un timp mai scurt
    de la debut)
    * Daca zice “dinţii mei se mişcă de una-două luni”, si el are pungi adânci şi
    migrări evidente=> nu se pot lua in apreciere
    * Boala evoluează mult timp cu semne reduse (uşoară inflamaţie sau sângerare
    gingivală)=>pacientul le ignoră
44. cunoaşterea evoluţiei bolii: în mod progresiv sau cu perioade de remisiuni;
    * dacă au apărut exacerbări de tipul unui abces parodontal
    * Cum s-au rezolvat: spontan, prin fistulizare, sau prin tratament de specialitate;
    * dacă s-au produs acutizări de genul gingivostomatitei ulceronecrotice şi
    tratamentul urmat;
45. -dacă în trecut s-au efectuat: tratamente ortodontice, extracţii de dinţi incluşi,
    rezecţii apicale, lucrări protetice care au suferit fracturări, dislocări, descimentări:
46. • dacă a urmat un tratament parodontal: detartraj, chiuretaj subgingival,
      gingivectomie, implant de os mineral, şlefuiri ocluzale, imobilizări, tratamente de
      biostimulare şi efectele resimţite în urma acestor proceduri;
47. Fumatul, consumul de alcool, unele practici - obiceiuri vicioase
    →Fumat: unul dintre cei mai importanţi factori de risc în producerea bolilor
    gingivo-parodontale
    * frecvente recidive după tratament
    →consumul de alcool: risc apartie gingivite, carie, eroziuni colet, cancer oral
    →bruxismul, încleştarea dinţilor, interpunerea între dinţi a unor obiecte străine
    (creion, pipă)=>utile pentru conturarea, prin anamneză, a tabloului complet de
    circumstanţe etiopatogenice
48. Date asupra starii generale:
    Starea generală a bolnavului parodontopat trebuie cunoscută pentru următoarele
    motive:
49. bolile generale modifică reactivitatea locală, individuală, a paradonţiului
    marginal;
50. diagnosticarea precoce a unor boli generale prin decelarea leziunilor pe care le
    manifestă în cavitatea bucală şi la nivelul gingiei
51. decelarea unor stări generale de îmbolnăvire precum: afecţiuni hematologice,
    boli cardiovasculare, hepatice, endocrine, alergii
    107
     impune anumite precauţii şi restricţii în cadrul tratamentului aplicat în
    îmbolnăvirea parodontală:
    →evitarea sau limitarea substanţelor vasoconstrictoare,
    →testarea sensibilităţii la unele medicamente,
    →efectuarea unor tratamente sub protecţie de antibiotice
     ex: tratamentul chirurgical de urgenţă, de necesitate(in diabet de ex)
     înainte de detartraj şi debridare gingivală la bolnavi cardiovasculari sau
    la
     orice persoană la care există riscul unei complicaţii majore (ca
    endocardita bacteriană) prin bacteriemia produsă de aceste manopere

Question 55

187. Motive prezentarii la medic pt afectiuni gingivo-parodontale - pag
     203
     108

Answer 55

→motivele prezentarii
109
1. sangerari la periaj/ masticatie/
spontan;
2. senzatie de tensiune in oasele
maxilare (ca o stransoare
elastica in jurul radacinilor in,
special dimineata;
3. secretie purulenta din santul
gingival ;
4. retractie gingivala ;
5. mobilitate dentara anormala ;
6. dificultati de masticatie ;
7. tulburari de vorbire, sasait,
dificultati de pronuntie a
consoanelor dentale T si D ;
8. tulburari fizionomice ;
9. cresteri de volum gingival ;
10. dureri ale dd la contactul cu
alimente reci/ fierbinti/ acru/
dulce ;
11. control si detartraj periodic

Question 56

188. Rolul datelor obtinute prin anamneza privind identitatea si varsta
     pacientilor parodontopatici - pag 202

Answer 56

10. identitatea: nume, prenume, adresa, numar de telefon(acasa, serviciu), elemente
    utile pentru convocarea pacientului la control, pentru dispensarizare
11. varsta: pot aparea forme clinice de imbolnavire caracteristice anumitor grupe de
    varsta:
    * la copii si tineri - parodontita juvenila, gingivitele de pubertate, parodontitele
    prepubertare
    * la adulti: parodontitele agresive(pana la 35-40 de ani), parodontitele cronice
    ‘ale adultului’ dupa 40 de ani, parodontite marginale cronice cu caracter mixt,
    inflamator si distrofic
    * la varstnici: parodontopatii de ivolutie

Question 57

189. Rolul datelor obtinute privind profesia si sexul pacientilor
     parodontopatici - pag 203

Answer 57

12. sexul:
    * in sarcina pot aparea forme hipertofice – hiperplazice de parodontopatii
    * in per fiziologice- la pubertate (la fete mai frecvent): forme hipertofice –
    hiperplazice de parontopatii
    * la femei - hiperfoliculinemia se poate insotii de hiperplazii gingivale
13. ocupatia: unele ocupatii predispun la imbolnavire parodontala prin
    111
14. contact cu pulberi abrazive,
15. gaze toxice,
16. coloranti,
17. substante acide,
18. pulberi fermentescibile din
    panificatie,
19. produse zaharoase,
20. suprasolicitari dentare ocluzale

Question 58

190. Felul masticatiei si obiceiurile alimentare. Importanta acestora
     rezultata din datele anamnezice - pag 203

Answer 58

felul masticatiei si obiceiuri alimentare
→preferinte alimentare, legate de consistenta crescuta sau redusa (pentru
fructe si legume consumate in stare cruda sau preparate prin fierbere/coacere)
→masticatie lenta, cu triturarea completa sau grabita, (inghitirea unor
fragmentelor mai mari)
→masticatie robusta (muscarea unui aliment, stimulanta pentru parod mg)
sau fragmentarea prealabila a alimentelor
→folosirea dupa fiecare masa a clatirii gurii, periajului dentar sau ale practci
de autocuratir

Question 59

191.Istoricul afectiunii gingivo-parodontale rezultat prin anamneza pag
204

Answer 59

1. cunoasterea de catre medic a primului semn de suferinţă gingivală sau
   parodontală
   * momentul când acesta a apărut; (frecvent pacientii apreciaza un timp mai scurt
   de la debut)
   * Daca zice “dinţii mei se mişcă de una-două luni”, si el are pungi adânci şi
   migrări evidente=> nu se pot lua in apreciere
   * Boala evoluează mult timp cu semne reduse (uşoară inflamaţie sau sângerare
   gingivală)=>pacientul le ignoră
2. cunoaşterea evoluţiei bolii: în mod progresiv sau cu perioade de remisiuni;
   * dacă au apărut exacerbări de tipul unui abces parodontal
   * Cum s-au rezolvat: spontan, prin fistulizare, sau prin tratament de specialitate;
   * dacă s-au produs acutizări de genul gingivostomatitei ulceronecrotice şi
   tratamentul urmat;
3. dacă în trecut s-au efectuat: tratamente ortodontice, extracţii de dinţi incluşi,
   rezecţii apicale, lucrări protetice care au suferit fracturări, dislocări, descimentări:
4. dacă a urmat un tratament parodontal: detartraj, chiuretaj subgingival,
   gingivectomie, implant de os mineral, şlefuiri ocluzale, imobilizări, tratamente de
   biostimulare şi efectele resimţite în urma acestor proceduri;

Question 60

192. Cum ?? se obtin prin anamneza si care sunt principalele intrebari
     privind starea generala a bolnavului parodontopat - pag 205

Answer 60

Starea generală a bolnavului parodontopat trebuie cunoscută pentru următoarele
motive:
4. bolile generale modifică reactivitatea locală, individuală, a paradonţiului
marginal;
113
5. diagnosticarea precoce a unor boli generale prin decelarea leziunilor pe care le
manifestă în cavitatea bucală şi la nivelul gingiei
6. decelarea unor stări generale de îmbolnăvire precum: afecţiuni hematologice,
boli cardiovasculare, hepatice, endocrine, alergii
 impune anumite precauţii şi restricţii în cadrul tratamentului aplicat în
îmbolnăvirea parodontală:
→evitarea sau limitarea substanţelor vasoconstrictoare,
→testarea sensibilităţii la unele medicamente,
→efectuarea unor tratamente sub protecţie de antibiotice
 ex: tratamentul chirurgical de urgenţă, de necesitate(in diabet de ex)
 înainte de detartraj şi debridare gingivală la bolnavi cardiovasculari sau
la
 orice persoană la care există riscul unei complicaţii majore (ca
endocardita bacteriană) prin bacteriemia produsă de aceste manopere
Intrebari :
1. va stiti bolnav, suferind, in general?
2. ati fost consultat de medicul de familie in ultima perioada?
3. va tratati la medicul internist de o boala generala ?
4. luati medicamente pentru vreo boala generala?
5. ati intrat in contact cu persoane bolnave de SIDA, TBC, sifilis?
6. ati fost spitalizat?
7. ati suferit interventii chirurgicale, transfuzii de sange?
8. ati suferit sau suferiti de una din urmatoarele boli lista :
a) reumatism cronic degenrativ (dureri articulare la deplasare, efort sau legate
de schimbarea vremii)
b) HTA(dureri occipitale, ameteli, fosfene, acufene)
c) cardiopatie ischemica (dureri precordiale, retrosternale spontane sau de efort,
iradieri in bratul stang,sau maxilar)
d) IMA
e) arterita(dureri in gambe/mers pe jos)
f) gastrita, ulcer (pirozis, foame dureroasa, dureri in epigastru)
g) colecistita (greata, varsaturi, dureri sub rebordul costal drept)
h) colita (scaune diareice alternad cu constipatie)
i) hepatita acuta,cronica (oboseala, greata, balonare, varsaturi, jena in
hipocondtrul drept)
j) diabet (apetit si sete exagerate, urinat des, infectii repetate, abcese, foliculite)
k) nefrita, TBC, lues, SIDA
l) astm, rinita alergica, urticarie
m) alergie la medicamente: aspirina, penicilina, sulfamide, novocaina,
tranchilizante, sedative, barbiturice, etc.
9. ati folosit un anestezic dentar vreodata?
10. sunteti nervos sau deprimat in unele perioade?
114
11. sangerati cu usurinta si pe perioade mai lungi, din nas, la mici taieturi
accidentale?
12. program de lucru incarcat?
13. insomnii frecvente, utilizati medicamente pt a dormi?
14. observati nevoia de a schima manusile, palaria sau pantofii cu nr mai
mari?
15. sunteti insarcinata?
16. ciclu menstrual normal/menopauza?

Question 61

193. Sondele de parodontometrie pag 207-208

Answer 61

→instrumente utilizate pentru a detecta
1. prezenta,
2. configuratia
3. adancimea pungilor parodontale
→sonda de prodontometrie recomandata de OMS corespunde cerintelor si
necesitatilor actuale
 sonda OMS: gradatii la 3,5-5,5mm si 8,5-11,5 mm
→sondele exploratorii sunt folosie pentru:
detectarea si localizarea tartrului subgingival
detectare cariilor subgingivale
det neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile
→dupa detartraj si chiuretaj radicular pentru contrololul indepartarii in totalitate a
tartrului subgingival si a obtinerii unor suprafete radiculare netede, fara
neregularitati si asperitati
→sondele manuale uzuale au un grad mai mic de precizie decat cele cu presiune
standardizata si controlata

Question 62

194. Sondele speciale de parodontometrie pag 208

Answer 62

• pentru determinarea indicelui CPITN: se utilizeaza sonda “flexible plastic
  screening surveyor”
  115
• pentru masurarea adancimii pungilor parodontale si depistarea tartrului
  subgingival se utilizeaza sonda “rigid metal tactile sensor”
• pentru pungile parodontale ale dintilor din zonele de
  − incongr DA cu inghesurie,
  − in zonele de bi/trifurcatii,
  − la dintii inclinati se utilizeaza sonda “flexible plastic universal explorer”
• pentru stabilirea gradului de afectare parodontala se foloseste o sonda
  butonata, colorata, gradata intre 3.5 si 5.5 mm de la varf
  Codificarea starii de sanatate/imbolnavire parodontala: se face in raport cu gradul
  de vizibilitatea portiunii colorate (atunci cand sonda exploreaza adancimea santului
  gingival sau a pungii parodontale) (adica in te uiti pe gradatia sondei si in fct de cat de
  mult e in sant e patologie/nu

Question 63

195. Date obtinute prin inspectia bolnavului parodontopat

Answer 63

• parodontiul marginal superficial
• aspectul papilelor interdentare, marginii gengivale libere si gingiei fixe:
  − modificari de texutra, de culoare, de volum, de aderentala planurile
  subiacente
  − nivelul de atasare al gingiei fata de dinte
• retractia gingivala se masoara in mm pe toate fetele dintelui
  − de la coletul anatomic al dintelui (unde smaltul translucid e in contact cu o
  zona mata alb-galbuie de cement)-> pana la nivelul actual al marginii
  gingivale
• parodontiu de sustinere:
• la inspectie: mobilitatea dentara patologica avansata poate fi observata in zona
  frontala in ocluzie, prin vestibularizarea incisivilor superiori
• prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice se poate observa: gradul de
  retractie gingivala;
• inspectie: prezenta tremelor, diastemelor patologice - distructii severe ale
  parodontiului profund;

Question 64

196. Mobilitatea dentara patologica

Answer 64

 gradul 1: excursia extremitatii incizale/ocluzale a coroanei in plan transversal NU
depaseste 1mm
 gradul 2: in plan transversal, mobilitatea depaseste 1mm
 gradul 3: dintele este mobil si in sens vertical si axial (adica transv si vert)
- fiziologic: la monoradiculari 0.15 mm si la pluriradiculari 0.10 mm

Question 65

197. Palparea gingivo-parodontala pag 209-210

Answer 65

→se poate palpa cosistenta gingiei
116
→cu sonda butonata (palparea gingivala netraumatica) =>poate fi urmata de
sangerare usoara, data de ulceratii si fragilitatea vasculara a gingiei inflamate
→cu sonda exploratorie=>se evidentiaza tartrul subgingival, aproximal
→cu instrument metalic=cu sonda=> realiz examenul clinic al mobilitatii dentare
=> se exercita presiuni moderate in plan orizontal si axial=>mobilitatea dentara
este fiziologica sau patologica
→cu sonda de parodontometrie (introd in santul gingival)=> determinam
adancimea pungilor parodontale
 introducere sonda paralel cu axul dintelui, in 6 puncte pentru fiecare dinte:
117
1. meziovestibular
2. pe mijlocul fetei vestibulare
3. distovestibular
4. distopalatinal (sau lingual)
5. pe mijlocul fetei palatinale
(sau linguale)
6. meziopalatinal (sau lingual)
118
→cu sonda gradata: determinarea gradului de afectare al furcatiilor - atat in plan
vestibulo-oral cat si vertical
- la palpare digitala=> mobilitatea dentara patologica se percepe in zona dintilor
laterali, ca o deplasare spre vestibular a dintilor in ocluzie (examinatorul este cu
degetul aratator pe o hemiarcada si policele pe cealalta, in zona laterala, vestibular)

Question 66

198. Testul de percutie

Answer 66

→la percutia in ax (longitudinala) sau transversala a dintilor cu:
→ parodontiu marginal normal - parodontal se percepe un sunet clar, distinct
→dintii parodontotici sunetul este mat, infundat

Question 67

199. Testul la solicitarea dentara prin presiune

Answer 67

→se exercita o presiune ferma, moderata ca intensitate, asupra fetei vestibulare a
unui dinte frontal inferior timp de 20-30 de secunde;
→la dintii parodontotici (dupa solicitare) se resimte o senzatie dureroasa sau
parestezica, care dureaza de la 20 de secunde-> la un minut sau mai mult, in
functie de gradul de afectare a parodontiului marginal;

Question 68

200. Parodontometria pag 210

Answer 68

→este o metoda clinica de masurare si evaluare a
o retractiei gingivale,
o a adancimii pungilor parodontale adevarate,
o si a gradului de mobilitate dentara
→Se realiz:
o inainte si in cursul tratamentului
o dupa trat antimicrobian si inaintea celui chirugucal
→se fac tabele in care se trec toti dintii prezenti,
→pentru fiecare dinte se fac 4 masuratori corespunzatoare fetelor V, O, M, D
Datele obtinute sunt inregistrate astfel:
Dintele ; V M O D ; I,II,II( grad mobilitate pat)
retractie (mm); adancime punga (mm)
→parodontometria serveste si la aprecierea rezultatelor tratamentului chirurgical
parodontal prin efectuarea masuratorilor inainte si dupa tratament
→pentru aprecierea modificarilor clinice ( retractia gingivala, adancimea pungilor
si mobilitatea dentara), se poate compara valoarea insumata a acestor semne
clinice (exprimate in mm sau grade de mobilitate) inainte si dupa tratament
→se vor nota:
* r1 - retractia inainte de tratamentul chirurgical
* p1 - adancimea pungilor inainate de tratamentul chirurgical
119
* m1 - mobilitatea dentara inainte de tratamentul chirurgical
* r2, p2, m2 - masuratorile realizate dupa tratamentul chirurgical
→prin compararea acestor masuratori se calculeaza indici ce reflecta succesul sau
insuccesul tratamentului chirurgical
→in functie de valorile indicilor, putem aprecia starea parodontiului marginal
astfel:
* agravare - valori ale indicilor sub 0
* ameliorare - valori ale indicilor cuprinse intre 20 si 80
* stationara - aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratament
* vindecare – reducerea mobilitatii, retrocedarea semnelor de inflamatie si a
adancimii pungilor parodontale

Question 69

201. Dentoparodontograma si mobilograma clinica

Answer 69

→este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirii parodontiului marginal, pe o
diagrama a fetelor V si O ale dintilor
→reprezentarea semnelor de imbolnavire:
− pentru retractia gingivala- cu albastru
− pentru adancimea pungilor parodontale - cu rosu
− intervalul intre 2 linii orizontale = distante de 2 mm
− pt mobilitate: intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala =
este de 1mm
− la examinari ulterioare: linile sunt marcate intrerupt=> imagine sugestiva a
modificarilor dupa tratament
→adancimea pungilor parodontale se masoara cu sonde de parodontometrie in 6
puncte ( cate 2 pentru fiecare fata proximala si cate una pentru fata V si O)
pentru molarii superiori: 8 masuratori (3 pe V datorita furcatiei),
la molarii inferiori se fac 10 masuratori ( furcatie atat pe pe V cat si pe O)
→pentru masurarea retractiei : pozitionam sonda intre coletul anatomic si
marginea gingivala libera
→dentoparodontograma se poate repeta la 6 luni de la incheierea tratamentului
Daca intreaba: Mobiliatea->
 gradul 1: excursia extremitatii incizale/ocluzale a coroanei in plan transversal NU
depaseste 1mm
 gradul 2: in plan transversal, mobilitatea depaseste 1mm
 gradul 3: dintele este mobil si in sens vertical si axial (adica transv si vert)
- fiziologic: la monoradiculari 0.15 mm si la pluriradiculari 0.10 mm

Question 70

202. Indicele de retractie gingivala obtinute prin parodontometrie 211

Answer 70

• Parodontometrie = metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in
  cursul tratamentului (dupa antimicrobian si inainte de chirurgical) a
  retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de
  mobilitate.
  Pt aprecierea cat mai exacta a modif clinice se poate compara valoarea
  insumata a acestor semne clinice, exprim in mm sau in grade de mobilitate
  (I, II, III)
  Se noteaza cu:
  r1 = retractia gingivala
  p1 = adancimea pungilor
  m1 = gradul de mobilitate
  r1, p1, m1 = inainte de tratament
  r2, p2, m2 = dupa tratament antimicrobian
  r1-r2
  IR= ————– x 100
  r1
  Din corelarea examinarii globale a starii de inflamatie parodontala cu valoarea
  indicilor rezultati din parodontometrie se poate aprecia starea paro marginal
  astfel:
  1. agravare = valori sub 0 ale indicilor
  2. ameliorare = valori intre 20 si 80
  3. stationara = aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratam
  4. vindecare = reducerea mobilitatii si retrocedarea semnelor de
  inflamatie si a adancimii pungilor parodon

Question 71

203. Indice de adancime a pungilor parodontale prin parodontometrie 211

Answer 71

Parodontometrie = metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in
cursul tratamentului (dupa antimicrobian si inainte de chirurgical) a
retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de
mobilitate.
Pt aprecierea cat mai exacta a modif clinice se poate compara valoarea
insumata a acestor semne clinice, exprim in mm sau in grade de mobilitate
(I, II, III)
Se noteaza cu:
r1 = retractia gingivala
p1 = adancimea pungilor
m1 = gradul de mobilitate
121
r1, p1, m1 = inainte de tratament
r2, p2, m2 = dupa tratament antimicrobian
p1-p2
IP= ————– x 100
p1
Din corelarea examinarii globale a starii de inflamatie parodontala cu valoarea
indicilor rezultati din parodontometrie se poate aprecia starea paro marginal
astfel:
1. agravare = valori sub 0 ale indicilor
2. ameliorare = valori intre 20 si 80
3. stationara = aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratam
vindecare = reducerea mobilitatii si retrocedarea semnelor de inflamatie si a
adancimii pungilor parodon

Question 72

204. Indice de mobilitate patologica prin parodontometrie 211

Answer 72

Parodontometrie = metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in
cursul tratamentului (dupa antimicrobian si inainte de chirurgical) a
retractiei gingivale, a adancimii pungilor parodontale adevarate si a gradului de
mobilitate.
Pt aprecierea cat mai exacta a modif clinice se poate compara valoarea
insumata a acestor semne clinice, exprim in mm sau in grade de mobilitate
(I, II, III)
Se noteaza cu:
r1 = retractia gingivala
p1 = adancimea pungilor
m1 = gradul de mobilitate
r1, p1, m1 = inainte de tratament
r2, p2, m2 = dupa tratament antimicrobian
m1-m2
IM= ————– x 100
m
Din corelarea examinarii globale a starii de inflamatie parodontala cu valoarea
indicilor rezultati din parodontometrie se poate aprecia starea paro marginal
astfel:
1. agravare = valori sub 0 ale indicilor
2. ameliorare = valori intre 20 si 80
3. stationara = aceleasi valori ale indicilor inainte si dupa tratam
vindecare = reducerea mobilitatii si retrocedarea semnelor de inflamatie si a adancimii
pungilor parodon

Question 73

205. Indicele de placa

Answer 73

Suprafetele dentare cu placa, exprimate procentual (X)
Numarul de suprafete cu placa
X =———————————————————————– x 100
numarul total al suprafetelor dentare examinate
Sau
Suprafetele dentare fara placa, exprim procentual (y)
Y=100-X
Suprafetele examinate (6):
- fata vestib M1 sup
- fata ling M1 inf
- fata vest ICS drept, ICI stang
Valorile indicelui de placa:
→0 – absenta placii
→1 – placa supraginggivala in 1/3 colet
→2 – placa in 1/3mijlocie a coroanei
→3 – placa in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
- Inregistrarea indicelui de placa (si a sangerarii gingivale) la fiecare sedinta de
tratament initial antimicrobian si in perioada postoperatorie, asigura un
control eficient al igienei bucale
→igiena se considera corespunzatoare atunci cand suprafetele dentare cu placa nu
depasesc 15% din totalul suprafetelor denatre existente

Question 74

206. Indice de tartru

Answer 74

Suprafetele dentare cu tartru, exprimate procentual (X)
Numarul de suprafete cu tartru
X =———————————————————————– x 100
numarul total al suprafetelor dentare examinate
Sau
Suprafetele dentare fara tartru, exprimate procentual (X)
Y=100-X
Suprafetele examinate (6):
- fata vestib M1 sup
- fata ling M1 inf
123
- fata vest ICS drept, ICI stang
Valorile indicelui de tatru
→0 – absenta tartrului
→1 – tartru supragingival in 1/3 de colet a dintelui
→2 – tartru in 1/3 mijlocie a coroanei
→3 – tartru in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei

Question 75

207. Indice de igiena bucala IHB

Answer 75

• are 2 componente: indicele de placa si indicele de tartru
• valorile indicelui de placa, respectiv a celui de tartru, rezulta prin insumarea
  valorilor constante pe 6 suprafete preselectate:
  − suprafetele V ale primilor molari superiori
  − suprafetele L ale primilor molari inferiori
  − suprafetele V ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang
• valoarea totala a indicelui de igiena bucala rezulta din insumarea indicilor de
  placa si de tartru

Question 76

208. Indice de placa SILNESS si LOE

Answer 76

Se realizeaza cu usurinta si poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati
mari de persoane
Valori:
→0 – absenta placii
→1 – placa nu se observa cu ochiul liber pe suprafetele dentare decat dupa raziure cu
varful rotunjit al sondei de parodontometrie
→2 – placa bacteriana este vizibila cu ochiul liber ca un depozit fin, pelicular
→3 – acumularea de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marginea
gingivala libera pana la supraf dentara

Question 77

209. Indice de retentie a placii LOE

Answer 77

→0 – absenta cariilor, tartrului sau a obturatiilor cu margini neregulate in
apropierea gingiei
→1 – tartru SUPRAgingival, carii, obturatii cu margini neregulate
→2 – tartru SUBgingingival, carii, obturatii cu margini neregulate
→3 – tartru abundent supra si subgingival, carii mari si profunde, obturatii cu defecte
marginale mari si retentive

Question 78

210. Indicele gingival LOE si SILNESS - pag 215

Answer 78

→0 – gingie de aspect normal
→1 – gingie cu inflamatie usoara, discrete modificari de culoare, discret edem, lipsa
sangerarii la sondare
→2 – inflamatie medie, congestie, edem, sangerare la sondare
→3 – inflamatie avansata, congestie, staza, ulceratii, sangerare spontana

Question 79

211. Indicele de sangerare papilara MUHLEMANN - pag 215

Answer 79

→0 – absenta sangerarii
→1 – sangerare punctiforma izolata, unica
→2 – sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
→3 – sangerare care umple intreg spatiul interdentar
→4 – sangerare care depaseste marg ging liber

Question 80

212. Indice de sangerare gingivala pag 215

Answer 80

Exprimat procentual prin:
Nr de supraf sangerande
X= ——————————– x 100
Nr total al suprafetelor dentare

Question 81

213. Testul PERIOGARD pag 215 + mariri de volum 46

Answer 81

• scop: test biochimic de colorare prin care se poate monitoriza prezenta si gradul de
  afectare al parodontiului marginal prin inflamatie gingivala si a parodontiului profund
• masoara de la nivelul lichidului santului gingival nivelul enzimei aspartat
  aminotransferaza AST - enzima intracelulara eliberata in urma necrozei sau distructiei
  celulare (distructia celulelor gazdei)
• este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale
• se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru, impregnate cu markeri de
  culoare(ninhidrina) SAU analizate biochimic dpdv calitativ si cantitativ

Question 82

214. Indicele parodontal de inflamatie RUSSEL - pag 216

Answer 82

→0 – absenta inflamatiei gingivale si in parodontiul profund
→1 – gingivita moderata, care nu circumscrie coletul dintelui
→2 – gingivita avansata, care circumscrie coletul dintelui, fara leziuni aparente ale
insertiei epiteliale
In continuare sunt prezentate grade mai mari ale inflamatiei parodontale pana la:
→6 – gingivita cu pungi si distructia insertiei epiteliale, dintii sunt inca bine
implantati, masticatia se realizeaza normal, radiologic se observa pierderi de os
alveolar pana la jumatate din lungimea radacinii
125
→8 – distructie avansata a osului parodontal, tulburari de masticatie severe, sunet
mat la percutia dintilor cu un instrument metalic, mobilitate dentara axiala;
radiologic - resorbtii osoase accentuate pana spre apex
→se bazeaza pe examinare clinica si radiologica, se calculeaza pentru fiecare dinte

Question 83

215. Indicii de prezenta a pungilor parodontale pag 216

Answer 83

→sunt luate in calcul pungile adevarate, mai adanci de 3mm, dupa tratament
antimicrobian
= nr supraf dent cu pungi/nr total supraf dent x 100

Question 84

216. Indicele cerintelor de tratament parodontal CPITN pag 217

Answer 84

→indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatilor, recom OMS
→studiile epidemiologice folosesc acest indice pentru aprecierea gradului de
imbolnavire parodontala si pentru stabilirea unor criterii coerente metodologic si
realiste dpdv economic-administrativ pentru instituirea unui tratament adecvat al
bolii parodontale
→cerintele de tratament parodontal sunt inregistrate pe sextanti - grupe de dinti frontali
sau laterali
→sextanti:
17-14 13-23 24-27
47-44 43-33 34-37
→ molarii de minte nu sunt luati in consideratie decat ca inlocuitori ai M2(in cazul in
care acestia lipsesc)
→indicele se inregistreaza cand intr-un sextant sunt cel putin 2 dinti
→daca intr-un sextant exista doar 1 dinte, el este inclus in sextantul vecin
→se foloseste sonda de parodontometrie cu partea activa sub forma unei sfere, cu
diamentrul de 0,5 mm, care permite detectarea tartrului subgingival, tendinta de
sangerare gingivala si adancimea pungilor parodontale.
→forta exercitata nu depaseste 25 g - pentru a nu traumatiza tesuturile examinate

Question 85

217.Valorile indicelui CPITN - pag 217

Answer 85

→0 – nicun semn de imbolnavire
→1 – sangerare gingivala la atingerea cu sonda
→2 – tartru supra- sau subgingival
→3 – pungi parodontale adanci de 4-5,5mm
→4 – pungi parodontale adanci de 6 mm sau mai mult

Question 86

218. Clasele de tratament necesar in cadrul indicelui CPITN - pag 217

Answer 86

→0 – nu este necesar trat parodontal (cod 0)
→I – instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1)
→II – igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian (cod 2 si 3)
→III = I+II si tratament complex parodontal chirurgical, de reechilibrare
functionala, ocluzala, biostimulare locala si generala (cod 4)

Question 87

219. Evidentierea placii bacteriene. Solutii de evidentiere a placii pag 218

Answer 87

→fucsina bazica 0,2-0,3% - se utilizeaza prin clatirea gurii timp de 20-30 secunde,
urmata de clatire energica cu apa curenta 30 secunde
→albastru de metil 2% aplicata prin tamponament usor(pt a nu indeparta prin frecare
depozitele de placa)
→violet de gentiana 1%,
→albastru de toluidina 1%
→hematoxilina urmata de solutie eozina ( culoare rosie)
→iodo-iodurata Lugol
→sol. Chayes Beta-Rose
→sol. Butler in 2 nuante
→sol. fluoresceina DC galben nr 8- se evidentiaza cu lampa de lumina Plack-Lite
→sol Dis-Plaque coloreaza placa recenta (2-3 zile) in rosu si cea veche (9-18 zile) in
albastru
*Aspect clinic si coloratie naturala:
→placa bacteriana este un depozit de culoare alb-galbuie, in special la coletul
dintilor, pe fata V sau/si orala, atunci cand se acumuleaza in strat gros prin
intreruperea igienei bucale mai mult de 3-4 zile;
→placa bacteriana veche, cu zone de condensare minerala, anorganica, se poate
colora in mod natural in negru, brun, verde sau portocaliu
→de asemenea, se coloreaza prin pigmenti alimentari din cafea, ceai, bauturi
carbogazoase, nicotina
*Ce este si cum se face:
- reprezinta un mijloc util si convingator pt imbunatatirea igienei orale de catre pacientii
cu probleme in acest sens
- pacientul este invitat sa efectueze periajul dentar, apoi se aplica pasta revelatoare
sau dizolvarea unui drajeu colorat
- dupa clatire abundenta, se examineaza in oglinda zonele colorate unde periajul a fost
insuficient, atat de catre medic, cat si de pacient
- se recomanda pacientului un periaj mai insistent in aceste zone
127
- controlul: se realizeaza de pacient la 2-3 zile la inceput, apoi o data pe saptamana, pana
la corectarea periajului

Question 88

220. Forme tipizate de drajeuri utilizate pt evidentierea placii bacteriene -
     pag 219

Answer 88

→se dizolva in saliva si coloreaza placa dentara
→Ceplac, Revelan, Mentadent, Red-Cote
→Mijloc util si convingator pt imbunatatirea igienei bucale
→Dupa periaj, se dizolva un drajeu colorat in gura si se coloreaza zonele cu placa
bacteriana

Question 89

221. Enumerati examenele complementare - pag 218

Answer 89

. evidentierea placii bacteriene
2. examinarea endoscopica a santului
subgingival
3. examinarea modelelor de studiu
4. examenul Rx,
5. IRM(imagistica prin rezonanta
magnetica), CT
6. fotografia
7. mobilometria instrumentala (masur.
mobilit)
8. pletismografia gingivala
9. histometria
10. holografia - imagina clinica in mod
tridimensional
11. teste biochimice
12. teste microbiologice
13. determinarea valorilor unor
constante biologice: hematocrit,
leucocite, VSH, glicemie etc.
14. Biopsie

Question 90

222. Rolul examenului modelelor de studiu al bolnavului parodontopat -
     pag 220

Answer 90

Examenul modelelor de studiu ofera date privind:
130
→starea dintilor si a arcadelor
dentare
→relatiile ocluzale
→caracterele morfologice normale si
patologice ale parodontiului
marginal de invelis ( mariri de
volum, retractii)
→stabilirea planului de tratament
→in scop didactic
→obiect util in medicina legala
→in cazul retractiilor gingivale
avansate se poate observa cementul
radicular ( element al parodontiului
profund

Question 91

223. Rolul examenului radiologic al bolnavului parodontopat - pag 220

Answer 91

→este indispensabil in aprecierea starii de sanatate a parodontiului profund
→pentru parodontologie se folosesc in special:
a. rx retroalveolare, incidenta ortoizometrica, ortoradiala(cea mai fidela pt
examinarea detaliilor de structura)
b. panoramica monomaxilara (deform lateral)
c. OPG (vedere de ansamblu, nu ofera detalii),
d. bilantul radiologic bimaxilar(cel mai valoros pt examenul parodontiului)
Se obtin informatii despre:
132
→morfologia radiculara si
pararadiculara
→spatiul dento-alveolar: forma,
dimensiuni
→lamina dura, structura osului
trabecular
→gradul si tipul de resorbtie osoasa:
verticala, orizontala, mixta
→modificarile osului alveolar dupa
tratament
→rezultatele terapiei de aditie
(radiografii seriate)
→carii sau obturatii aproximale
neadaptate la pragul gingingival,
coroane de invelis neadaptate la colet
→adancimea pungilor parodontale si
diferenta dintre profunzimea clinica si
cea morfo-patogenica, dupa
introducerea in prealabil a unor conuri
de gutaperca ( sau trasori radioopaci)

Question 92

224. Elemente de imbolnavire parodontala obtinute prin examenul
     radiologic.

Answer 92

Examenul radiologic este esential în diagnosticarea formelor clinice de
parodontopatie. Pentru parodontologie se folosesc în special radiografiile
retroalveolare şi uneori OPG, obţinându-se informaţii despre :
1. forma şi volumul rădăcinilor;
2. prezenţa unor canale colaterale, aberante, la nivelul rădăcinilor;
3. diferitele forme de demineralizare şi resorbţie osoasă (halistereza,
resorbţii osoase orizontale şi verticale};
4. resorbţii osoase la nivelul furcaţiilor:
5. dimensiunile spaţiului dento-alveolar;
6. grosimea laminei dura;
7. calitatea osului spongios (apariţia osteoporozei);
8. rezultatele terapiei de adiţie (se fac radiografii seriate la 3, 6 şi 12 luni);
9. prezenţa unor carii sau obturaţii aproximale neadaptate la pragul
gingival (factori favorizanţi pentru boala parodontală);
10. prezenţa unor coroane de înveliş neadaptate la colet în plan axial şi
transversal etc.
Pentru evidenţierea cu exactitate a adancimii pungilor parodontale, se
introduc în acestea conuri de gutapercă, radioopace şi se efectuează radiografii
retroalveolare, putând aprecia cu exactitate diferenţa dintre adâncimea clinică
şi cea reală (morfopatologica) a pungilor parodontale.
Pentru exactitatea informaţiilor obţinute prin radiografii se preferă
radiografiile retroalveolare (bilanţ dentar) în locul celor panoramice
8. migrari dentare
9. demineralizari osoase(in caz de trauma dentara) pag 333
10. parodontopatii superficiale: halistereza(radiotransparenta difuza la nivelul
limbusului/septului alveolar, sub forma continua „canal septal” sau sub forma
intrerupta de „sirag de margele”), triangulatie(vf spre apical si baza spre marginea
crestei septale) pag 321-322
11. Parodontopatii profunde: modificari lamina dura, cu aspecte radiologice
particulare: pag 326
a) Crater(defect) septal interproximal – ori pe M, ori pe D
b) Crater(defect) septal aproximal – afecteaza lamina dura pe ambe
c) Resorbtie crenelata a marginilor– inegala de la un dinte la altul

Question 93

225.Examene radiologice speciale in examinarea bolnavului parodontopat
pg.220

Answer 93

• evidentierea adancimii pungilor parodontale si diferenta dintre profunzimea
  clinica si cea morfo-patologica: se introduc in pungile parodontale ,,trasori
  radioopaci” de exemplu conuri de gutaperca si se fac rx retroalveolare
  Astea se incadreaza la radiologie?
  o RMN (rezonanta magnetica nucleara)
   metoda neinvaziva
   oferă imagini clare, de la suprafaţă până în profunzime, ale tuturor
  structurilor viscerocraniului, deci şi ale paradonţiului marginal.
   Se bazeaza pe masurarea semnalelor transmise de protonii apei si ai
  lipidelor uorganismului uman, atunci cand acesta este introdus intr-un
  camp magnetic. Imaginile se produc in urma revenirii protonilor la
  starea initiala, prin fenomenul de relaxare protonica, dupa orientarea in
  campul magnetic - hiposemnal si hipersemnal
  o CT - foloseste raze x

Question 94

226. Examenul tomodensitometric - mariri de volum 71

Answer 94

Tomografie computerizata
* foloseste raze x pentru a vizualiza diferite tesuturi din corp
* in stomatologice se foloseste mai frecv in chirurgie si implantologie, mai rar in
parodontologie

Question 95

227. Mobilometria instrumentala - pag 221

Answer 95

• (MDVG70) reprezinta masurarea mobilitatii dentare cu aparatura specializata in
  vederea aprecierii modificarilor dento-parodontale, eliminandu-se gradul de
  subiectivism in aprecierea mobilitatii dentare patologice
• mobilometru dento-parodontal masoara deplasarea dentara a dintilor frontali in
  sens dublu V-O sub actiunea unor solicitari exterioare, controlabile ca marime si
  directie
• (carte221) avantajul determinarii precise a gradului de mobilitate dentara in
  conditii reproductibile; cercetarea poate fi reluată la diferite intervale de timp,
  măsurătorile fiind repetate în aceleaşi condiţii de funcţionalitate ale aparatului.
• dispozitivul intraoral
  o metalic, formă parabolică, deschis în zona frontală,
  o canelat pe faţa internă în scop retentiv
  o cu sistem de articulare mobilă între cele două piese componente (dreapta
  şi stânga), ceea ce permite modificarea unghiului de deschidere.
  135
  o Dispozitivul deschis se aplică intraoral, în raport cu feţele vestibulare ale
  dinţilor laterali, de care este fixat intim prin conformatori individuali de
  acrilat.
• Conformatori de acrilat: corespunzător mărimii arcadelor fiecărui pacient
• Dispozitivul extraoral: Dispozitivul extraoral cuprinde sistemul de prindere a
  ceasului comparator, format din două tije interşanjabile. Aparatul dispune, de
  asemenea, de dispozitive accesorii: o tijă de prelungire, dispozitiv de blocare,
  dispozitiv de ancorare şi mobilizare şi, ca principal instrument de măsurare a
  mobilităţii dentare, un ceas comparator.
• Ceasul comparator: Ceasul comparator permite înregistrarea unor deplasări de
  ordinul sutimilor de milimetru, fiind activat de un dispozitiv care dezvoltă forţe
  constante de solicitare (dynametru).

Question 96

228. Pletismografia si histometria pag 224

Answer 96

• Pletismografia gingivala (prin reflexie) studiaza variatiile volumetrice
  circulatorii ale microcirculatiei din parodotiul marginal ( arteriole, capilare,
  venule)
• Histometria determina cantitativ structurile dento-parodontale dar are
  dezavantajul distructiei tisulare pentru recoltarea de probe.
  Analizele histometrice pot evidenţia:
• existenta si caracterul relatiei care se stabileste intre structura de aditie prin
  implant granular, fragmente de os sau alte forme de inlocuire a osului alveolar
  resorbit
• identificarea si evaluarea structurii unei zone in care apare os nou sau elemente
  tisulare, vasculare fata de imaginea histologica anterioara

Question 97

229. Teste biochimice in examinarea bolnavului parodontopat – mdvg 71

Answer 97

• test Periogard: evidentiaza prezenta aspartat-aminotransferazei in lichidul
  santului gingingival
• test Periocheck:evidentiaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
• test Prognostik: evidentiaza elastaza din lichidul santului gingival
• test Bana: evidentiaza enzima care hidrolizeaza benzoil-DL-argininnaphtylamida; se depisteaza Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola,
  Tannerella forsythensis
• test Topas: evidentiaza o parte dintre metaboliti toxici din focarul inflamator
  parodontal: pyridinolona (marcheaza distructia de colagen) si condroitin-4-
  sulfat(pt distructia osoasa), interferonul alfa;

Question 98

230. Teste microbiologice in examinarea bolnavului parodontopat- pag 224

Answer 98

presupun izolarea bacteriilor din culturi si identificarea acestora prin metode:
o clasice - biochimice, antigenice
o moderne - teste de hibridizare ADN
* metoda culturilor
o permite identificarea speciilor bacteriene si efectuarea antibiogramei
o dificultatea consta in mentinerea viabila a patogenilor parodontali - foarte
greu de realizat pentru anaerobi
* metodele ce folos tehnici de biologie moleculara
o utiliz sonde ADN = care contin un lant ADN dintr-un microorg specific,
sintetizat artificial, care va hibridiza cu secventa complementara a microorg
din cultura bacteriana sau produsul patologic
o exista sonde adn pt: aggregatibacter actinomycetemcomitans, prevotella
intermedia, porphyromonas gingivalis si treponema denticola

Question 99

231. Determinarea valorilor unor constante biologice la bolnavul
     parodontopat - mdvg

Answer 99

• se realizeaza in parodontologie in vederea interventiilor chirurgicale, pentru:
  o a depisa unele afectiuni generale care contraindica interventia sau impun
  masuri speciale
  o pentru depistarea corelatiilor intre afectiuni generale si parodontopatii
• in general se recomanda urmatoarele investigatii:
  1. hemoleucograma (hematocrit si numaratoarea de leucocite)
  2. glicemie,
  3. VSH,
  4. timpii de coagulare, sangerare, protrombina, de retractie a cheagului;
  5. transaminaze,
  6. uree (uremie),
  7. acid uric (uricemie),
  8. Ca, Fe,
  9. lipidemie, colesterolemie, trigliceride,
  10. probe de disproteinemie,

Question 100

232. Indici citologici exfoliativi - MDVG pg.75

Answer 100

• in conditii de inflamatie au loc modificari la nivelul celulelor din lichidul santului
  gingival in sensul absentei celulelor epiteliale mononucleare
• in exsudatul din pungile parodontale si in lichidul santului gingival apar celule in
  diferite stadii de carioliza (dezintegr nucleu) si citoliza (distrugere celula)
  137
• pentru a aprecia starea si gradul de inflamatie gingivala se utilizeaza indicele de
  keratinizare, care se refera la grosimea stratului cornos al epiteliului care este
  mult ingrosat in inflamatie.
  KI = nr de celule keratinizate anucleate / nr total de celule evaluate x 100

Question 101

233. Indicele de keratinizare semnificatie si mod de calcul - MDVG pag 75

Answer 101

• indice citologic exfoliativ utilizat pentru a aprecia starea si gradul de inflamatie
  gingivala
• se refera la grosimea stratului cornos al epiteliului care este mult ingrosat in
  inflamatie; (indica gradul de inflamatie gingivo-parodntala)
• KI = nr de celule keratinizate anucleate / nr total de celule evaluate x 100