paro 1

Question 1

1.Reinsertie si neoinsertie - pag 29, 88

Answer 1

Resinsertia:
- refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical muco-gingival
de restaurare a nivelului gingiei fata de coletul dintelui
- in cazul unei retractii gingivale localizate
Neoinsertia:
- refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical de desfiintare
a unei pungi parodontale.
- Consta din adeziunea epiteliului si tesutului conjunctiv reprezentat prin corion
pe o suprafara care poate fi de cement nou, restaurat.

Question 2

2.Root planning - chiuretaj radicular - pag 31

Answer 2

→indepartarea prin chiuretaj a cementului radicular necrozat si infectat si realizarea
unei suprafete netede dupa detratraj sau chiuretaj gingival.
→termenul ‘‘planing’’ nu inseamna ca in limba romana doar ‘‘netezire’’ sau ‘’ planare’’,
ci mai mult: ‘’ rindeluire’’ sau ‘‘rabotare’’ deci ‘’ operatiune de raschetare, aschiere,
desprindere de pe supraf’’
→root planing trebuie inteles ca o operatiune activa de chiuretare a suprafetei
radiculare si nu doar simpla ‘‘lustruire’’ sau de ‘‘a da luciu’’ ( engl polish)

Question 3

3.Debridment - debridare gingivala - pag 31

Answer 3

→indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale
false si de adancime mica, formate din:
o PB si metabolitii toxici produsi de aceasta si
o materia organica neviabila:
 resturi alimentare
 tesut epitelial si conjunctiv de granulatie infectat
 detritus celular de origine tisulara sau sangvina
→in acceptiunea moderna - cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului
gingival (microulceratii si tesut de granulatie subiacent) si al resturilor de tartru
inclavate in cementul radicular
→se poate realiza conservativ sau chirurgical

Question 4

4.Atritie si abraziune - pag 95 +27

Answer 4

Atritie
→fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
→la nivelul marginilor incizale, suprafetelor ocluzale si aproximale, prin
exercitarea principalelor functii ale aparatului dento-maxilar: masticatia,
deglutitia
2
→poate fi extinsa pana la cote patologice, prin tulburari structurale, de mineralizare a
dintilor sau prin disfunctii;
Abraziune:
→actiunea de uzura prin frecare din cauza unor forte mecanice anormale,
nefiziologice;
→actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi
interdentar ca: pulberi dentifrice cu particule mari, grosolane, perii de dinti foarte
aspre, pilirea voluntara a dintilor in cursul unor ritualuri entice religioase.
→in conditii nefiziologice pot aparea eroziunea si abfractia

Question 5

5.Parodontologie si parodontopatie (?)

Answer 5

Parodontologia=ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studiul parodontiului
marginal,din punct de vedere anatomic,fiziologic,patologic,terapeutic
Parodontopatiile=boli generale ale intregului suport si ale functiei maxilarelor

Question 6

6. Este corect termenul de ‘‘parodontoza’’? explicati de ce. Pag 256

Answer 6

-nu este un termen folosit actual, pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata
de placa bacteriana (inflamatieterminatia “ita”).Corect este “parodontita”
-terminatia “oza”- se foloseste in leziunile degenerative distrofice

Question 7

7.Descrieti “stomodeum” din perioada embrionara - pag 33

Answer 7

→in a 3-a saptamana - placa orala se fragmenteaza si comunica in profunzime cu o
cavitate transversala mare - stomodeum ( gura primitiva)
→in a 3-a saptamana - fata prezinta un proces frontal si un arc mandibular
→stomodeumul ( gura primitiva) delimitatat de:
* limita superioara - mugurele frontonazal subdivizat in: MNI ( median) si 2
MNE
* lateral - 2 muguri maxilari
* inferior: 2 muguri mandibulari

Question 8

8. 8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice pag 34

Answer 8

Osificare desmala, de membrana, endomembranoasa
− structurile osoase ale parodontiului marginal (adica osul)
* se dezvolta din mezenchimul MM(muguri max)
* rezistenta mai redusa in tot cursul ontogenezei ( exceptie anumite zone
mai bine structurate)
* se dezvolta direct din testului conjunctiv, fibros
− din mezenchim =>se diferentiaza tesut osteogen ce contine osteoblaste
3
− osteoblastele : produc matrice omogena (dispusa in interiorul retei fibroase
initiale) => care se calcifica sub forma de os trabecular ( spongios)
 Osificare endocondrala
− format pe model cartilaginos
− rezulta din calcificarea cartilajului originar =>care sufera procese
degenerative=> fiind substituit de osul nou format
− ETAPE:
1. formarea cartilajului (din mezenchim) prin actiunea celulelor
formatoare de matrice cartilaginoasa
2. degenerescenta si calcifierea cartilajului:
* in interior apar lacune ce cresc in dimensiune, in timp ce
* matricea restanta isi reduce volumul si se calcifica
3. inlocuirea cartilajului prin aparitie de osteoclaste => produc resorbtia
substantei cartilaginoase partial calcificate
4. depunerea de os prin osteoblaste (initial produc o matrice osteoida-
>ulterior calcificata)
− la mandibula:
* predominant in partea anterioara ( canin si primul premolar): osificare
encondrala pe model cartilaginous (cartilajul lui MECKEL)=> are
rezistenta mai buna
* restul mand: os de membrana ( din mezenchimul arcului I branhial) (?se
subintelege ca asta are rezistenta mai mica)
− din mugurii mandibulari se mai dezvolta si celelalt componente ale
parodontiului marginal - desmodontiu, cement, gingie.
 IMPLICATII PRACTICE: cunoasterea caracteristicilor si particularitati (ale
embriogenezei oaselor maxilare) are consecinte practice pentru:
→intelegerea unor fenomene patologice si
→insusirea unor atitudini terapeutice eficiente in parodontologice, odontologice,
implantologie si chirurgia alveolo-dentare legate de:
1. patologia furcatiilor,
2. imobilizarea dintilor,
3. tratamentul perforatiilor camerei pulpare si a radacinilor,
4. extractia dentara,
5. alegerea judicioasa a implantelor si a metodei de implantare.

Question 9

9.Lama dentara si mugurele dentar.Implicatii practice - pag 35,36,37

Answer 9

Lama dentara
4
= viitorul organ odontogen
origine: ectodermul ce captuseste stomodeumul ~sapt 6 viu
-> lama epit primitiva -> lama dentara
Din lama dentara -> 10 muguri DT (lama dent primara)
-> muguri DP succesori (lama dent secundara)
-> mugui DP accesori (prelung distala lama primara)
Lama vestibulara = ingrosare vestib si orala a epit, la scurt timp dupa aparitia lamei
dent
- din ea se formeaza vestibulul
Mugurii dentari
= formatiuni rotunde provenite din proliferarea LD
- prima reprezentare a odontonului
- prin histodiferentiere capata forma de clopot (prin invagin portiunii profunde in
raport cu directia de eruptie)
 Implicatii practice
− din mugurii dentari recoltati de la porcine s-au izolat ‘‘derivati ai matricei
smaltului’’ - DEM - care stimuleaza angiogeneza si regenerarea gingivoparodontala in special in dehiscente ale osului alveolar si in resorbtii osoase
angulare
− unii autori le atribuie efecte benefice in aplicatii topice la nivelul pungilor
parodontale instrumentate mecanic

Question 10

10.Diafragma epiteliala si resturile epiteliale Malassez.Implicatii practice -
pag 37,38

Answer 10

→diafragma epiteliala se formeaza la nivelul viitoarei JSC - inainte de a incepe
formarea radacinii – prin curbarea spre interior in unghi drept a tecii Hertwig
o teaca Hertwig - formatiunea bilamelara alcatuita prin unirea EAI cu
EAE al smaltului fara prezenta reticulului stelat
→radacina se formeaza si se alungeste pe masura ce diafragma epiteliala coboara
o la monoradiculari - teaca Hertwig prezinta o singura structura tubulara
o la pluriradiculari - deschiderea centrala a diafragmei epiteliale este
traversata de lambouri orizontale care impart in 2 sau 3 orificii
corespunzatoare bi sau trifurcarii viitoarei radacini
→fragmente din teaca lui Hertwig pot persista sub forma - resturilor lui
Malassez - fiind localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcatie si
trifurcatie
→resturile epiteliale Malassez - sunt mai frecv la tineri, dar persista toata viata
si au putut fi evidentiate si la 70 de ani
→se presupune ca resturile lui Malassez degenereaza prin calcificare si formeaza
cementiculi
5
IMPLICATII PRACTICE
in urma inflamatiei - aceste resturi Malassez - pot genera formatiuni chistice
sau prolifereaza in locurile unde se produc fenomene osteitice - in zonele de bi
si trfurcatie radiculara, ca si in lungul radacinii - astfel se creeaza conditii pentru
o patologie inflamatorie sau resorbtiva si chiar degenerativa la aceste niveluri;

Question 11

11.Cementogeneza - pag 38

Answer 11

C se formeaza din celulele conjunctive situate la limita interna a sacului
dentar, in imediata apropiere a tecii Hertwig si a dentinei
− sapt 6 VIU - se diferentiaza cementoblastii - celule specializ in elab C
− procesul depunerii de C
o incepe imediat dupa formarea dentinei
o cementoblastii se orienteaza de-a lungul suprafetei dentinare si
o elaboreaza proteoglicani si glicoproteine care
o prin polimerizare formeaza substanta fundamentala cementoida
 Formarea cementului acelular (primar)
→depozite stratificate succesiv care nu inglobeaza celulele formatoare
→care acopera in intregime radacina cu exceptia portiunii celei mai apicale
→mai subtire la nivelul JSC si se ingroasa spre apex
 Formarea cementului celular
→odata cu aparitia solicitarilor prin presiune asupra arcadelor dentare, chiar
inainte de eruptia dintilor,
→cementoblastii formeaza o noua matrice cementoida in care acestia sunt
inglobati
→fibrele sacului dentar tangente la supraf dentinei dispar si sunt inlocuite cu
fibre de colagen ce se orienteaza in unghi drept fata de supraf radiculara in
care patrund si sunt inglobate in substanta cementoida prin depunerea ionilor de
calciu, sub forma de cristale de hidroxiapatita
→in cursul vietii, cementoblastii formeaza si depun, in mod ritmic, noi straturi de
cement, contribuind la formarea radacinii, migrarea verticala a dintelui si
imbunatatirea implantatiei.

Question 12

12.Formarea desmodontiului - pag 39

Answer 12

tesutul conjunctiv situat in spatiul dento-alveolar isi are originea in elementele
celulare si fibrilare din sacul dentar
− dupa diferentiere
o cementoblastii se aliniaza in zona interna
o osteoblatii se aliniaza in zona externa a sacului dentar
6
- fibroblastii concentrati in zona centrala produc fibre de colagen,
− la inceput neorientate functional - inglobate cu un capat in cement si altul in
osul alveolar.
− in timpul eruptiei si dupa stabilirea planului de ocluzie - fibrele de colagen se
diferentiaza functional pe grupe:
* fibre gingivale supralaveolare ( fibrele dento-dentare) de la cementul
unui dinte la cementul celui vecin
* fibrele alveolodentare
− vase sanguine desmodontale se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare, din
zona peretilor alveolari si a mucoasei gingivale
− formatiunile nervoase se diferentiaz sub forma unor corpusculi si baroceptori
dispusi in jurul fasciculelor colagene mai voluminoase - raspund de controlul
intensitatii si directiei presiunilor asupra dintilor
− fibre nervoase mielinice, filamente terminale specializ in receptia stimulilor dureros

Question 13

13.Formarea oaselor alveolare - pag 39

Answer 13

Initiere
1. sapt 6-7 VIU prin centre de osificare desmala, in jurul mugurilor dentari
2. dinspre interior spre inferior si exterior
3. osteoblastii sunt principalele celule formatoare ale osului alveolar
4. oasele alveolare se unesc complet si fara elemente de diferentiere cu mx, md
Perioade
− neonatala - suporturi mineralizate in jurul dintilor neerupti
− dentitiei temporare
o importanta crestere in inaltime;
o cresterea continua si dupa stabilirea ocluziei
− dentitiei mixte
o oasele alveolare ale DT dispar odata cu pierderea DT
o formarea si dezvoltarea in inaltime a oaselor alveolare ale DP
− dentitiei permanente –
o adolescenta - continua cresterea in inaltime
o procesul se incheie la maturitate
− involutie - la varste avansate apar fenomente caracterizate prin reducerea inaltimii
crestei
→fie prin ATROFIE – zonele cu dinti prezenti
→micsorarea prin RESORBTIE, pana la disparitie a osului alveolar in zonele
edentate
7
− oasele alveolare sunt intr-o permanenta remaniere, insa cele mai importante
fenomene de structurare functionala se produc dupa eruptia dintilor odata cu stabilirea
rapoartelor de ocluzie: solicitarile exercitate asupra dintilor determina depunerea
de os lamelar orientat functional sub influenta tractiunii ligamentului
periodontal.

Question 14

14.Formarea jonctiunii dento-gingivale si a santului gingival - pag 45

Answer 14

→in cursul eruptiei coroana este acoperita de EAR (epiteliu adamantin
redus)=EAI+EAE (dintele nu a perforat inca ep oral)
→cand dintele perforeaza epiteliul oral: Epiteliul fuzioneaza cu EAR si se reflecta
spre coroana dintelui
→celulele bazale ale epiteliului oral prolifereaza=> se formeaza peretele moale al
santului gingival
→epiteliul jonctional este produsul proliferarii celulare din stratul extern al EAR.
* pe masura ce eruptia continua, mitoza acestui strat celular ext contribuie cu
noi celule la formarea epiteliului jonctional (adica se inmultesc celulele si se
form ep jont)
* ameloblastele subiacente sunt dislocate =>suprafata smaltului va fi acoperita
numai de celule epiteliale=> formarea insertiei epiteliale.

Question 15

15.Eruptia activa.Implicatii clinice - pag 42

Answer 15

→eruptia continua are 2 componente: eruptie activa si eruptie pasiva
→este deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului
jonctional=eruptie a dintelui impreuna cu alveola
→Cum? : prin apozitia de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.
→extremitatea apicala a epiteliului jonctional pastreaza distanta constanta de marginea
osului alveolar;
→eruptie activa accelerata: cand nu isi intalneste antagonistul se deplaseaza rapid.
→mentinerea raportului coroana anatomica=coroana clinica si radacina
anatomica=radacina clinica.
→coroana anatomica: portiunea dintelui acoperita de smalt.
→radacina anatomica: este portiunea dintelui acoperita de cement.
→coroana clinica: portiunea dintelui vizibila deasupra gingei si poate fi mai mica decat
coroana antomica, in cazul existentei unor hipetrofii sau hiperplazii gingivale sau mai
mare prin retractie gingivala, cu descoperirea unei portiuni a radacinii anatomice
→radacina clinica: portiunea dintelui acoperita si protejata de strcturile parodontale
→Eruptia continua se realizeaza toata viata in prezenta antagonistilor si compenseaza
uzura suprafetelor

Question 16

16.Eruptia pasiva.Implicatii clinice - pag 43

Answer 16

→eruptia continua are 2 componente: eruptie activa si eruptie pasiva
8
→epiteliul jonctional (la locul de insertie) se desprinde de coroana si radacina cu
deplasare progresiva spre apical -> aceasta duce la marirea coroanei clinice a
dintelui. (cor cl>cor anat)
→cor clinica marita este compensata oarecum prin atritie (dar e mai lenta)
→coroana clinica: portiunea dintelui vizibila deasupra gingei si poate fi mai mare prin
retractie gingivala, cu descoperirea unei portiuni a radacinii anatomice
Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:
1. stadiul 1: ep jonct si baza santului gingival sunt pe smalt
2. stadiul 2: ep jonct e localizat in egala masura si pe smalt si pe cement, (baza
santului gingival se proiecteaza inca pe smalt)
3. stadiul 3: ep jonct este situat in intregime pe cement, iar baza santului gingival
este la nivelul JSC
4. stadiul 4: ep jonct s-a retras spre apical pe suprafata cementului care este expus
partial,(baza santului gingival se proiecteaza pe cement)
→este considerata un fenomen normal in absenta unor semne vizibile clinic de
imbolnavarie parodontala (fenomen obisnuit in cursul evolutiei ontogenetice a
omului)
→eruptie pasiva accelerata: cand se suprauga inflamatie (eruptia este rapida)=
retractie gingivala rapida

Question 17

17.Componentele principale ale parodontiului marginal - pag 40

Answer 17

A.Parodontiu marginal superficial sau de invelis format din:
Gingie cu:
→Epiteliu gingival (epit oral+sulcular+jonctional)
→ corion gingival
→ ligamente supraalveolare
B. Parodontiu profund, de sustinere sau ‘’ functional ‘’, format din:
→cement radicular
→desmodontiu
→os alveolar

Question 18

18.Mucoasa cavitatii bucale:zone principale - pag 41

Answer 18

Mucoasa cavitatii bucale poate fi impartita in 3 zone principale:
1. Gingia si mucoasa boltii palatine osoasa : denumita mucoasa masticatorie;
2. Mucoasa de pe fata dorsala a limbii (specializata in receptarea stimulilor care
produc senzatii gustative)
3. Mucoasa de captusire a cavitatii bucale :slab keratinizata si cu o submucoasa bine
reprezentata de tesut conjunctiv lax
Localiz mc capt: mucoasa buzelor, obrajilor, suprafetei ventrale a limbii, a
planseului bucal, a palatului moale si uvulei, mucoasa alveolara
9
→Mucoasa masticatorie de la nivelul gingiei
* in prezenta dd este: ferma si fixa, rezistenta la presiune si solicitari
* la edentati: devine o mucoasa masticatorie simpla
* structura: epiteliu ingrosat + corion dens, neelastic cu o rezilienta foarte redusa
* are ca suport dintele dintele si osul alveolar.
→Mucoasa masticatorie de la nivelul boltii palatine
* Structura: epiteliu gros+corion dens, bogat in glande salivare accesorii.
* In unele zone: prezinta o submucoasa laxa=>rezilienta mai mare ( fata de
zona rugilor palatine, a torusului palatin si a zonei mediane. )
Daca intreaba: implicatii clinice mucosa masticatorie: plagile chirurgicale nu sunt
extensibile=greu de drenat abcesul; injectare de anest/alte subs dificila si dureroasa;
sutura se relizeaza greu ptr ca aderenta de os.

Question 19

19.Marginea gingivala libera - pag 42

Answer 19

→Gingia are 3 zone:Mg ging lib+papila interd+ gingia fixa
→Este portiunea cea mai coronara intre papilele interdentare
→corespunde peretelui extern al santului gingival
→grosime:0.5-2 mm
→in mod normal conturul marginal este: ascutit,neted,fara neregularitati sau
depresiuni
→limita dintre marg g libera si gingia fixa e marcata de santul marginii gingivale
libere,care uneori poate sa si fie sters sau lipseste (corespunde, in general, cu
portiunea cea mai decliva a santului gingival)

Question 20

20.Papila interdentara - pag 42

Answer 20

→Gingia are 3 zone:Mg ging lib+papila interd+ gingia fixa
→ocupa spatiul interdentar (ambrazura gingivala vestibulo-orala)
→situata imediat sub punctul de contact
→Normal:
1. in regiunea frontala: forma piramidala
2. lin reg laterala: aspect de cort,cu o depresiune pe muchia superioara
* are varful deprimat, de aspect concav,corespunzator zonei de contact sub
care se situeaza;
* in sens V-O prezinta un varf vestibular si unul oral
→Patologic(cand lipseste punctul de contact): prezinta forma de platou sau chiar de
sa, ca o depresiune concava
→papilele interdentare prezinta pe fetele V o depresiune verticala, de la baza spre varf,
ca un sant linear vertical,mai evident la copii

Question 21

21.In raport cu ce factori variaza forma si volumul papilei interdentare,
aspecte fiziologice si patologice - pag 43

Answer 21

Forma si volumul papilelor interdentare variaza in raport cu:
1. morfologia osului alveolar subiacent
2. varsta
→copii si tineri: ocupa spatiul interdentar si are un varf punctifom, usor
rotunjit
→varstnici: prin involutie, volumul se reduce, iar conturul papilei se
aplatizeaza; (la aceasta mai contribuie si trauma prin periaj si alte mijloace
secundare de igiena, trauma ocluzala, abaraziunea, inflamatii supraadaugate;)
3. incongr DA cu spatiere: reduce volumul pap prin impactul alimentar direct si ii
modifica forma ( din proeminenta =>platou /forma concava
4. incongr DA cu inghesuire: reduce volumul pap => inguste, devin hipertofice si
hiperplazice,ca un polip( pediculat sau sesil,cu baza mare de implantatie)
5. traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii,periajul excesiv,reduc
volumul
6. diastema si tremele produse prin deplasari patologice ale dintilor parodontotici
produc deformari ale pap, cu aspect si volum neregulat de la un dinte la altul;

Question 22

22.Gingia fixa - pag 44

Answer 22

→adera ferm de dinte si de osul alveolar subiacent
→se intinde de la baza marginii gingivale libere->mucoasa alveolara
→inaltime verticala cuprinsa intre 1 si 9mm
 variaza in functie de: dintele investigat, localizarea frenurilor, bridelor si
fasciculelor musculare subiacente
 creste: cu varsta si dezvoltarea verticala a procesului alveolar.
 maxilar > mandibula, ( mare: incisivii si molarii maxilarului pe fata V, fata L a
M1 mandibular; mica:canini si premolari.
 la copii, vestibular la DP: inaltime redusa la dintii cu tendinta de vestibularizare
si inaltime marita la dd cu tendinta de lingualizare (indiciu al directiei de
deplasare al dd)

→este foarte ingusta la nivelul M2 si M3 mandibulari
→este o zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare a marg
ging lib (periaj, tractiuni ale mc alveolara si ale frenuri, bride, fascicule de fibre
musculare).
→Limita: dintre gingia fixa si mucoasa alveolara este jonctiunea muco-gingivala =
linie de demarcatie: linia muco-gingivala (vizibila pe fata V la ambele arcade, este
vizibila si pe fata linguala a versantului mandibular, lipseste in zona palatinala)
11
→ sub aceasta linie se gaseste mucoasa alveolara, mai elastica si mai mobila decat
mucoasa fixa. Aceasta este slab keratinizata, de culoare rosu-inchis, mobila fata de
planul subiacent unde prin transparenta se observa vase de sange cu traiect bine
conturat

Question 23

23.Culoarea gingiei normale - pag 45

Answer 23

→Cul normala: roz deschis, dar variaza in raport cu:
1. grosimea stratului epitelial
2. gradul de keratinizare
3. gradul de vascularizatie din corionul gingival
4. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare - melanoblasti – (din stratul
bazal al epiteliului)
→Cul corelata cu pigmentatia cutanata: (este mai deschisa la persoanele blonde si
mai inchisa la persoanele de culoare, orientale, mediteraneene: maro inchis sau
albastru inchis pana la negru)
 pigmentare poate fi distribuita uniforma sau neregulat pe suprafete intinse ale
gingiei si nu reprezinta un semn de imbolnavire gingivala.
→Poate fi mai palida, chiar usor albicioasa in zonele de hiperkeratoza, de reactie
fata de impactul alimentar traumatizant

Question 24

24.Aspectul suprafetei gingivale si consistenta gingiei - pag 45

Answer 24

 Aspectul
→’‘gravura punctata’‘(stipping) sau de ‘‘coaja de portocala’ : in zona fixa, nu si
pe marginea gingivala libera
 presarata cu orificii corespunzatoare unor zone de penetratie adanca in
corion a digitatiilor epiteliale;
 datorate unor fascicule de bezni de colagen cu directie perpendiculara pe
suprafata osului alveolar ( rol: mentin un contact strans intre lamina bazala a
mucoasei si periostul subiacent)
→Alte particularitati:
1. aspectul este mai evident dupa varsta de 5 ani, se accentueaza la adult si
dispare la varstnici - la unele persoane poate lipsi in tot cursul vietii;
2. mai mult la frontali, diminueaza in zonele laterale anterioare (premolari) si dispare
la nivelul molarilor;
3. aspectul este mai clar pronuntat pe versantii vestibulari,
4. este un semn de sanatate parodontala; absenta lui indica, de regula,
imbolnavire gingivala
5. reaparitia dupa tratament =indicator clinic al efectului benefic al acestuia si
semnaleaza insanatosirea.
 Consistenta
12
→ferma, in special in zona de gingie fixa
→comparatie: marg ging lib si varful papilelor prezinta o consistenta mai laxa,usor
depresibila la comprimare cu o sonda butonata

Question 25

25.Culoarea gingiei in conditii patologice - mariri de volum 13

Answer 25

→rosu aprins in inflamatiile acute datorita hiperemiei active - gingivita alergica
→rosu-violaceu in inflamatiile cronice datorita stazei vasculare
→palida, chiar albicioasa datorita hiperkeratozei celulelor din stratul cornos
(traumatisme,lichen plan)
→palid-lucioasa in anemii
→lizereu eritematos, rosu-aprins, localizat sau generalizat,situat la nivelul papilelor
interdentare si al marg ging lib (in SIDA)
→negru maroniu in intoxicatiile cu metale (Pb, Cu),in boala Addison, in
hemosideroza, in sindromul Peutz Jeghers

Question 26

2

Answer 26

)

Question 27

27.De ce factori depinde pozitia gingiei fata de dinte – pag52

Answer 27

In mod normal gingia se fixeaza in jurul coletului anatomic=>marg ging lib se
proiecteaza pe smalt
13
1. eruptia dentara
2. tipul constitutional
3. varsta
4. anomaliile dentomaxilare
5. inflamatia bacteriana
supraadaugata
6. parafunctiile si obiceiurile vicioase
7. traumatismele directe
8. traumatismele indirecte,ocluzale
9. efectul unor circumstante (trauma)
de cauza iatrogena
10. influenta unor afectiuni
generale

Question 28

28.Insertia epiteliala - pag 53

Answer 28

→insertia epiteliala se refera la: celulele din epiteliul jonctional situate mai apical de
fundul santului gingival, care vin in contact direct cu suprafata dintelui.
→celulele epiteliale situatie mai apical: reprezinta insertia epiteliala primara,
→ celulele epiteliale situate coronar: insertia epiteliala secundara.

Question 29

29.Stratul bazal al epiteliului gingival - pag 54

Answer 29

→Se mai numeste germinativ (capac crescuta de multiplicare)
→Cellule: forma cuboidala/alungite, asezate pe unu-doua randuri ‘‘in palisada’’
→In inflamate: mitoza celulelor accentuata: inlocuire palisada ->papilomatos;
(jonctiunea epiteliu-corion este neregulata, cu penetratii epiteliale in corion);
→Are melanocite – (din loc in loc, printre celulele stratului bazal) Exces=> culoare
albastruie pana la negru. La unii, mai pronuntata, dar fara semnificatie patologica
→turnover epitelial de circa 2 saptamani pentru epiteliul oral si 1 saptamana pentru
epiteliul jonctional.
Daca intreaba: xel bazale sunt unite de corion prin HEMIDESMOZOMI

Question 30

30.Straturile spinos si granulos ale epiteliului gingival - pag 48

Answer 30

 Stratul spinos
→stratul cel mai gros
→are un nr crescut de tonofilamentele (asezate in manunchi de tonofibrile)=> indica o
activitate crescuta de prekeratinizare
Daca intreaba: cel se unesc intre ele prin DESMOZOMI. In alcatuirea lor intra
tonofilamentele.
 Stratul granulos (granulos=are granulatii cu keratohialina)
→mai redus ca grosime fata de stratul spinos
→celule situate mai superficial elibereaza in spatiul intercelular particule granulare
care contribuie la permeabilizarea epiteliului prin glicolipide
→caracteristica principala: prezenta granulelor de keratohialina(percursor al
keratinei),
→granulele de keratohialina contin o proteina numita filagrina ce se constituie intr-o
matrice care inglobeaza si agrega tonofilamentele pt a forma keratina

Question 31

31.Stratul cornos,keratinizat al epiteliului gingival - pag 49

Answer 31

→celule aplatizate fara nuclee si organite citoplasmatice) Intreg spatiul celular este
format din keratina
→Keratinizarea: proces normal caracteristic epiteliului gingival si se realizeaza in
stadii:
1. reducerea inmultirii celulare (pana la intrerupere)
15
2. pierderea capacitatii de sinteza proteica
3. acumulare in citolasma celulelor de:
 material macromolecular; tonofilamente (citokeratina) si granulele de
keratohialina (percursori ai keratinei)
4. degenerescenta cornoasa (keratinizata) a celulelor care se incarca in totalitate
cu keratina si pierd nucleii, fenomen numit ortokeratoza
5. exfolierea progresiva din stratul cornos al celulelor situate superficial;
→In inflamatie gingivala:
1. strat cornos ingrosat: apare hiperkeratoza cu frecvente fisuri, desprinderi de
lambouri.
2. induce mitoza accentuata => apar celule cu nucelu sau fragmente
nuclare=parakeratoza (timp scurt de migrare a cel si nu au apucat sa
transforme in totalitate a continutului celular in keratina)

Question 32

32.Celulele Langerhans din epiteliul gingival - pag 49

Answer 32

→sunt prezente in epiteliul oral,sulcular si jonctional
→ citoplasma clara cu granulatii caracateristice fara legatura cu keratinizarea;
→celule fara tonofilamente, fara sistem desmozomal (unire cu alte cellule)
→provin din osul alveolar medular si se multiplica in gingie
 Functiile celulelor Largerhns(rol)
1. declansarea unui raspuns imun specific,tisular; ele prezinta informatia
antigenica limfocitelor T,pe care le activeaza (adica sunt APC)
2. dpdv imun ele actioneaza ca macrofagele in stimularea proceselor imune de
aparare antimicrobiana;

Question 33

33.Epiteliul santului gingival:morfologie si implicatii practice - pag 49 se
mai num sulcular/intern

Answer 33

acopera peretele moale al santului gingival
→este !!!slab keratinizat sau chiar nekeratinizat!!!!!- aceasta particularitate
histologica trebuie bine cunocuta,
 aceasta are o importanta esentiala in patogenia, evolutia si tratamentul
formelor incipiente de imbolnavire parodontala: gingivita cronica,
parodontita marginala cronica superficiala;
 favorizeaza producerea de microeroziuni si microulceratii urmate de
sangerari care sunt controlate in aceasta situatie printr-o atitudine
terapeutica particulara.

Question 34

34.Epiteliul jonctional - pag 50

Answer 34

→reprezinta cea mai semnificativa structura a jonctiunii dento-gingivale
16
→jonctiunea dento-gingivala este singurul loc din org expus unei cavitati
deschise unde un tesut moale (rezistenta mecanica mica) se ataseaza organic de o
structura densa (hipermineralizata)
→Localiz: apical de cea mai decliva portiune a santului gingival
→formeaza un manson in jurul dintelui, care in conditii normale, poate fi localizat:
1. numai pe smalt
2. pe smalt si pe cement
3. numai pe cement (in functie de stadiul de eruptie normal a dintelui sau de
retractie gingivala prin fenomene de involutie)
→grosimea:
 transversal: in functie de varsta (creste cu varsta apoi se reduce iar cand se
extinde spre apical)
 vertical: inaltimea variaza intre 0,25 si 1,35 mm
→structural: singura componenta a epiteliului gingival care prezinta 2 lamine
bazale, cate una pe fiecare fata:
1. lamina bazala externa - lamina bazala a epiteliului sulcular si se
conecteaza cu tesutul conjunctiv subiacent
2. lamina bazala interna - care fixeaza ep jonct direct pe suprafata dintelui
→grosime: 3-4 straturi de celule in copilarie, dar poate creste cu varsta la 10-20
straturi; pe masura ce se extinde spre apical, epiteliul jonctional se reduce in
grosime ajungand la 3-4 straturi.

Question 35

35.Vulnerabilitatea epiteliului jonctional - pag 57

Answer 35

→vulnerabil fata de: agresiuni fizice si biologice se explica prin particularitatile
sale anatomice:
1. lipsesc digitatiile epiteliale => interfata epiteliu-corion este neteda, fara
ondulatii => sugereaza o nutritie saraca (prin imbibitie osmotic)
2. reducerea sau absenta keratinizarii
 keratina protejeaza impotriva agresiunii microbiene( data de pH-ul acid) si
mecanic (prin consistenta crescuta)
 lipsa keratinizarii: cel stratului bazal (care au hemidesmozomi) se deplaseaza
coronar, dar NU au tonofilamente=> coronar suprafata ep jonct e
nekeratinizata (pentru ca aderenta la dinte nu se poate face prin
intremediul keratinei)
 favorizeaza agresiunea bacteriana din placa gingivala(greu de controlat prin
igiena obisnuita)
3. numarul mai redus de punti desmozomale intercelulare (desmozomii leaga
celulele intre ele)
 explicatie: ep j este zona de maxim transfer al exsudatului si celulellor
inflamatorii din tesutul conjunctiv ->santul gingival;

Question 36

36.Santul gingival si proprietatile lichidului - pag 58

Answer 36

 Santul gingival:
→Este: spatiul dintre suprafata dintelui si epiteliul sulcular (care captuseste
marginea gingivala de la creasta pana la epiteliul jonctional)
→Delimitare:
1. peretele intern - dentar
2. peretele extern-gingival
3. baza santului, conturul coronar al ep.jonctional
→Adancimea :
1. intre 1-3 mm, media fiind de ꞊1,8mm in mod normal (masurata clinic cu o
sonda parodontala)
2. adancimea clinica > adanc histologica (nu corespunde)
 Proprietatile lichidului santului
1. Indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de
particule straine, unele cu actiune antigenica si efecte agresive
2. activarea adeziunii insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice
3. activitatea antimicrobiana complexa prin anticorpi, factori antimicrobieni,
leucocite viabile
→lichidul santului gingival provine din venulele corionului ( situat sub epiteliul
sulcular)
→cresteri de volum ale lichidului se constata: dimineata, in masticatie, prin masaj
gingival, prin periaj, in sarcina, in urma folosirii contraceptivelor, in inflamatia
gingivala, in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical

Question 37

37.Continutul lichidului santului gingival - pag 5

Answer 37

1. elemente celulare: leucocite PMN, limfocite, monocite
2. aminoacizi
3. albumine
4. IgA, IgG, IgM +α1,α2,β, gamaglobuline cu functie de anticorpi
5. fibrinogen
6. fibrinolizina
7. fractiuni proteice ale complementului C3, C4
8. glucide (datorita activitatii florei microbiene)
9. sistemul lactoperoxidazei LPO cu rol in corectarea pH-ului
10. neutrofile intregi sau fragmentate dupa supraincarcare cu bacterii si
    degranulare
11. enzime
    * lizozomale
    * enzime ca: fosfataza acida, fosftaza alcalina, lizozim, proteaze,
    betaglucoronidaza, catepsina, lacticdehidrogenaza
    * lizozimul=ditruge peretele bacterian
    18
12. electoliti: Na, K, Ca, P
13. substante medicamentoase ca tetraciclina, hidantoina (in cursul unor
    tratamente pentru infectii si afectiuni generale)

Question 38

38.Proteoglicanii din corionul gingival si desmodontiu - pag 60

Answer 38

→rol major in mentinerea integritatii corionului gingival
→componentele principale sunt de tip carbohidrati si se numesc glicozaminoglicani
→ glicozaminoglicanii sunt reprezentati prin: compusi nesulfatati si compusi
sulfatati
A. compusi nesulfatati: acidul hialuronic - functii:
1. absorbant biologic al solicitarilor mecanice
2. mentine un grad constant de hidratare in tesutul conjunctiv
3. dpdv terapeutic are o actiune antiedematoasa
4. se comporta ca o bariera in calea difuzarii unor macromolecule
5. componentele cu greutate molecuala mare ale acidului hialuronic inhiba actiunea
fagocitara a macrofagelor, iar cele cu greutate mica o stimuleaza
6. constituentul principal al invelisului pericelular si influenteaza dezvoltarea,
migrarea si inmultirea celulelor
7. rol in mentinerea si localizarea retelei de vase sangvine, in vindecarea si
regenerarea parodontiului marginal
8. degradarea lui e specifica in inflamatia gingivala
 consecinte practic: in tratamentul parodontitelor marginale profunde, acidul
hialuronic, in diferite forme de prezentare tipizate pentru uz stomatologic, este un
important factor de regenerare tisulara
B. compusi sulfatati:
* condroitin sulfat - sintetizat in exces in inflamatia gingivala
* dermatan sulfat
* heparan sulfat
* keratan sulfat
-care in general sunt agregati cu acidul hialuronic

Question 39

39.Glicoproteinele din corion si desmodontiu - pag 61

Answer 39

A.fibronectina: din tesutul conjunctiv gingival si desmodontal indeplineste
urmatoarele functii:
1. se agrega specific de proteoglicani, contibuind la structurarea substantei
fundamentale
2. intermediaza fixarea fibroblastilor pe fibrele de colagen din substanta fundamentala
3. participa la reactii in cusul vindecarii si regenerarii tisulare:
∼ adeziune plachetelor sanguine la fibrele de colagen
∼ coagulare
∼ promovarea reactiilor opsonice de catre celulele fagocitare
19
∼ promovarea migrarii fibroblastice
Fibronectinei, sub forma de fragmente produse prin actiunea unor proteaze ale bacteriilor
parodontale patogene, i se atribuie actiuni nocive:
 crestrea activitatii metaloproteazelor - accentuare a distructiilor parodontale
 reducerea proliferarii celulare
 inducerea apoptozei celulare in desmodontiu, in vitro
B. laminina: contribuie la formarea membranei bazale dintre epiteliu si corion.
 functii: atasarea de heparina, colagen, factori de crestere, celule si entactina
C. entactina: impreuna cu laminina contribuie la fixarea colagenului in membranele
bazale;
D.tenascina agregare; prezenta sa este activa in procesele de vindecare si proliferare
tumorala
E. trombospondinele: produse in special de trombocite, cu rol in migrarea, adeziunea
si cresterea mai multor celule, in special PMN si macrofage; sunt active in
procesele de vindecare
F. vitronectina: glicoproteina care activeaza fagocitoza

Question 40

40.Celulele corionului gingival

Answer 40

A.fibroblastii:
o sunt celulele cele mai numeroase in tesutul conjunctiv al gingiei sanatoase,
fiind dispusi perivascular si intre elementele fibrilare
o functiile fibroblastilor:
1. participa la sinteza de colagen (posibil si alte fibre)
2. produc proteoglicani, glicoproteine (fibronectina - rol esential in
mentinerea integritatii corionului gingival)
3. rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen
B. mastocitele: localizate in general perivascular, in mod exceptional localizate in
epiteliu;
− produc histamina prezenta in stadiile incipiente de inflamatie
− produc heparina - actiune antiinflamatoare si de control al tirmului de resorbtie
osoasa dupa inflamatie
− numarul lor scade in inflamatiile subacute si creste in inflamatiile cronice
C. macrofage, monocite, plasmocite, limfocite, PMN: putine in corionul gingiei
sanatoase si situate predominant in apropierea epiteliului jonctional;
− prezenta lor este considerata o ‘‘inflamatie fiziologica’’ - pentru eventuale
agresiuni microbiene
− numarul lor creste in inflamatia propriu-zisa
D. osteoblastii: rol osteoformator
E. osteoclasti: actiunea osteodistructiva, sunt situati mai aproape de osul alveolar
F. cementoblasti si cementoclasti: actiune de formare formare/resorbtie a cementului
radicular

Question 41

41.Functiile fibroblastilor - pag 62

Answer 41

1. participa la sinteza diferitelor tiprui de colagen si posibil al sinteza altor tipuri de
   fibre
2. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina - rol esential in mentinerea
   integritatii corionului gingival
3. rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen

Question 42

42.Fibrele corionului gingival - pag 63

Answer 42

1. fibre de colagen
   →cele mai numeroase;
   →colagenul este format din molecule rigide, rezistente la suprasolicitari si de aceea
   este foarte bine reprezentat in tendoane, piele si ligamentul periodontal
   →colagenul reprezinta 60% din componenta proteica a gingiei
   →colagenul prezinta 10 tipuri structurale
   →colagen de tip I - cel mai frecv
   o se caracterizeaza prin agregarea moleculelor sale in fibrile;
   o acestea in numar de cateva sute se grupeaza in fibre si benzi
2. fibre de reticulina (argirofile)
   →se evidentiaza prin coloratie argentica
   →fibre de colagen tip III, dispuse in mici benzi dezlanate in zonele perivasculare,
   perineurale si in corion, in imediata apropiere a epiteliului gingival
3. fibre elastice
   →putine, circa 6%
   →dispuse perivascular si aproape de osul alveolar
4. fibre de oxytalan
   →au o structura similara cu cea a fibrelor de elastina, fiind considerate o forma primara,
   nedezvoltata complet a acestora
   →rezistente la oxidarea acida
   →apar mai frecv in zonele de reparatie tisulara, ceea ce le confera un rol de indicator
   al fenomenelor regenerative
5. fibre de ancorare
   →formatiuni de colagen tip VII
   →unesc lamina bazala cu tesutul conjunctiv din corion

Question 43

43. Fibrele ligamentului supraalveolar - pag 63

Answer 43

1. fibrele dento-gingivale - de la cement si merg ascendent si lateral in corion
2. fibrele dento-dentare sau transspetale intre dinti adiacenti, traiect aproape
   orizontal
3. fibrele dento-periostale de la dinte, peste marginea alveolara si se fixeaza la periost
4. fibrele dento-alveolare de la dinte la marginea alveolara, aproape orizontal
5. fibrele alveolo-gingivale de la creasta alveolara in corionul gingival
   21
6. fibrele periosto-gingivale fixeaza gingia de os prin intermediul periostului
7. fibrele transgingivale pornesc de pe cementul supaf aprox, se indreapta spre supraf
   vestib sau orala a dintelui vecin, unde se intrepatrund cu fibrele similare din directia
   opusa
8. fibrele intergingivale traverseaza continuu corionul, paralel cu supraf vestib si orale
   ale radacinilor
9. fibrele interpapilare travserseaza spatiul interdentar in sens vestibulo-oral la baza
   papilei
10. fibrele semicirculare pornesc de pe supraf aproximala (M sau D) a radacinii unui
    dinte, ocolesc fata vestibulara sau orala si se fixeaza pe fata aproximala opusa a
    aceluiasi dine
11. fibrele circulare in numar mic, inconjoara in intregime radacina
12. fibrele intercirculare situate intre inelele de fibre circulare

Question 44

44. Principalele enzime din corionul gingival - pag 65

Answer 44

rol in:
- procesele metabolice
- keratinizare
- inflamatie, vindecare
Principalele enz sunt:
22
1. fosfataza alcalina, fosfataza acida
2. difosfo- si trifosfo-piridinnucleotid-reductaza
3. acetil.colin.esteraza
4. succin.dehidrogenaza, glucozo-6
fosfat dehidrogenaza, lactic
dehidrogenaza
5. beta-D-glucozidaza, betaglucozidaza
6. beta-galactozidaza
7. amino.peptidazele

Question 45

45. Histiochimia gingiei normale - pag 64

Answer 45

Gingia e formata dintr-un tes conj, constituent al corionului gingival, acoperit cu un
epiteliu pavimentos stratificat.
Epiteliul gingival = extern + sulcular + jonctional
Corionul gingival
Substanta fundamentala = proteoglicani + glicoproteine
Celule = fibroblasti, mastocite, macrof, pmn, plasmocite, limfocite, osteoblasti,
osteocl, cementoblasti, clasti
Fibre colagen – colagen, reticulina, elastice, oxytalan
Vase, nervi
Santul gingival – contine lich ggv, exudat inflamator ce contine leucocite, limfoc,
monoc, imunoglobuline, peroxidaza, enzime
- Glicogen
→se gaseste in epiteliu, intracelular, in concentratie invers proportionala cu gradul de
keratinizare
→este considerat un component chimic normal al epiteliului care creste in procesul
patologic de acantoliza (pierderea coeziunii celulare la niv str spinos, -> determina
aparitia unor vezicule sau bule in interiorul epiteliului)
→In corion - raspandit pretutindeni, ca si in celulele musculaturii fine a arteriolelor
→cantitatea de glicogen din corion creste semnificativ in cursul inflamatiei
Grupari sulfhidrice si disulfidice: rol in keratinizarea, diviziunea, cresterea si
permeabilitatea celulara, ca si in reactiile enzimatice
Enzime: rol in procesle metabolice, de keratinizare, in cursul inflamatiei si a
vindecarii

Question 46

46.Cementul primar, fibrilar, acelular - pag 66

Answer 46

→dispus in special in jumatatea coronara a radacinii (sau pe 2/3 din lungimea ei)
→histologic: linii de apozitie parelele intre ele si cu supraf radiculara;
o reflecta apozitia ciclica cement, care se continua in tot cursul vietii –
o -> imbunatatirea implantarii si explica procesele reparatorii dupa fracturile
radiculare
→grosimea: str acelul de la cativa µm (eruptie) la 50 µm (11-20 ani) si pana la 130 µm
la adult sau chiar >500 µm (varstnic)
→contine fibre de colagen
o intrinseci (care apartin cementului)
o extrinseci (provenite din desmodontiu)
o * Sharpey = capetele inglobate/mineralizate in cem/os
24
→la ME: cementul acelular demineralizat prezinta benzi formate din fibrile de colagen,
dispuse mai mult sau mai putin perpendicular pe supraf radacinii si care deriva, in
principal, din fibrele ligamentului periodontal, fibrele extrinseci fiind produse si
incorporate, treptat, in matricea cementului sub actiunea cementoblastilor.
→cementoblastii - celule asemenatoare morfologic cu fibroblastii si sunt situate in
desmodontiu, de-a lungul suprafetei radiculare, unde formeaza o matrice
nemineralizata - cementoid sau precement - in timp, aceasta matrice se mineralizeaza
impreuna cu fibrele de colagen.
→fibrele lui Sharpey - termen utilizat pentru a desemna toate fibrele inserate cu un
capat in cement si mineralizate la acest nivel.
Compozitia cementului fibrilar, acelular:
− substanta minerala = hidroxiapatita 61% in greutate (>celular, are 46%)
− gradul de mineralizare a cementului este mai redus la varste tinere si mai mare la
varstnici
In imbolnavirile parodontale, cementul cervical expus agresiunii microbiene din mediul
bucal se poate hipermineraliza prin aport fosfocalcic de origine salivara.

Question 47

47.Cementul secundar, celular - pag 67

Answer 47

→situat in jumatatea apicala a radacinii si la nivelul furcatiei dintilor pluriradicularilor
→grosimea intre 130-200 µm
→in portiunea mijlocie a radacinii, cementul celular poate acoperi o portiune
cementul acelular depus anterior
→dispunerea diferita a celor doua tipuri morfologice de cement - celular si acelular -
poate fi explicata prin:
o functionalitatea crescuta deasupra si sub punctul de rotatie hypomochilion al
dintelui - unde deplasarile sunt mai mari,
o ? initierea unor mecanisme de protectie printr-un metabolism mai intens, gratie
aglomerarii celulare de la aceste niveluri
Compozitie:
→ substanta minerala este mai redusa - 46% in greutate,
→ matricea organica este mai bogata, fiind bine reprezentata de colagen tip I (peste 90%)
si III(cca 5%), glicoproteine, proteoglicani.
→ cementocitele
o celule caracteristice acestui tip de cement; nu sunt prezente in desmodontiu,
o stationare in lacune ale cementului (numite impropriu cementoplaste).
o lacunele au dimesniuni si forme diferite si sunt unite intre ele prin canalicule
fine care se orienteaza preferential catre desmodontiu.
25
→ cantitatea de fibre de colagen provenite din desmodontiu si fixate in cementul
celular este mai mare decat in cementul acelular
→ fibrele Sharpey sunt numeroase si prezinta o buna mineralizare, in special
periferica, in timp ce axul central este mai slab mineralizat.

Question 48

48.Spatiul dentoalveolar: desmodontiul - pagina 67

Answer 48

→forma de clepsidra, mai ingust in zona de rotatie a dintelui - hypomochlion si mai
larg cervical si apical,
→pe Rx apare ca o zona de radiotransparenta crescuta
→pozitia hypomochlion - mai aproape de apex, aproximativ la unirea a 2/3 coronare
ale radacinii cu 1/3 apicala,
→latimea spatiului DA inspre coronar va fi mai mare decat spre apical,
datorita amplitudinii mai mari a bratului de parghie de 2/3 fata de 1/3 din
lungimea radacinii.
→in medie, spatiul dento-alveolar masoara 0.35 mm spre coroana dintelui, 0.25 mm
spre apex si 0.17 mm in zona hypomochlion.
→ componentele desmodontiului sunt: substanta fundamentala, celule, fibre, vase si
nervi S
Dimensiunea spatiului dento-alveolar si deci ale desmodontiului variaza in functie de:
− varsta: mai larg la adolscenti si tineri decat la varstnici
− gradul de eruptie: este mai ingust la dintii neerupti si inclusi
− gradul de functionalitate a dintelui:
o este mai larg la dintii cu functie normala, activi si in hiperfunct/suprasolicitari
o mai ingust la dintii fara antagonisti
− inflamatia desmodontiului
− afectiuni sistemice: sclerodermia se insoteste de o largire a spatiului

Question 49

49.Celulele mezenchimale si fibroblastii din desmodontiu - pag 69

Answer 49

 Celulele mezenchimale nedifentiate
→celule stem originare din celulele ectomezenchimale ale crestei neurale,
→inalt potential de transformare in celule ca: fibro, cemento si osteoblasti;
→rol esential in procesele de structurare normala a desmodontiului, osului aveolar
si cementului;
→participa, alaturi de alte sisteme reparatorii, la fenomenele de regenerare dupa
interventii chirurgicale asupra parodontiului marginal;
 Fibroblastii
→formeaza majoritatea celulara a desmodontiului
→sunt orientati cu axul lung paralel cu al principalelor fibre
Sinteza
26
→functia principala consta in sinteza moleculelor de colagen care formeaza fibrile
si fibre
→sintetizeaza matricea de proteoglicani din jurul fibrelor
Degradare
→actioneaza si in sens invers, prin degradarea fibrilelor de colagen
→de catre o colagenaza a carei activitate
o creste in inflamatii si
o scade in administrarea locala si generala de tetraciclina

Question 50

50.Alte celule din desmodontiu - pag 69

Answer 50

1. celule mezenchmale nediferentiate
2. fibroblastii - majoritatea celulara a desmodontiului
3. osteoblastii
   o sunt situati in desmodontiu, inspre osul alveolar, in zonele de osteoformare si
   osteomodelare alveolara;
   o pot fi situati si in interiorul osului alveolar, in lacune, ca osteociti
4. cementoblastii - sunt dispusi spre supraf cementului si participa in
   cementogeneza
5. osteoclastele + osteoblastii - in remodelarea osului alveolar
6. odontoclastele
   o celule cu rol in rezorbtia tesuturilor mineralizate, inclusiv cementul,
   o fara a se integra functional cu cementoblastii;
   o de altfel, remodelarea cementului este un fenomen mai rar decat remodelarea
   osului alveolar
7. celulele epiteliale –
   o sau resturile epiteliale Malassez (care provin din teaca lui Hertwig)-
   o inalt potential odontogenic,
   o contribuie la repararea cementului si mentinerea homeostaziei lig period
   o prevenind anchiloza si resorbtia radiculara
8. celulele de aparare –
   o macofage, mastocite, PMN, limfocite -
   o in numar redus in desmodontiul normal

Question 51

51.Fibrele de colagen din desmodontiu: componenta, plexul
intermediar,fibrele indiferente - pag 69

Answer 51

→cele mai numeroase, in proprotie de 53-74%
→fibrele de colagen sunt formate din fibrile
→numeroase fibre de colagen sunt grupate in benzi groase, care in totalitate formeaza
sistemul ligamentului periodontal
→numarul de benzi de colagen este
o la dintii recent erupti: circa 50.000/mm2 radicular
27
o la dintii maturi, functionali, 28.000/mm2
o dintii nefunctionali 2.000/mm2;
→diametrul benzilor e la dintii recent erupti 2-3µm, se dubleaza la dintii maturi,
functionali
→plex intermediar
o s-a evidentiat la cobai; la om nu s-a dovedit prezenta lui;
o rezultat prin indepartarea capetelor fibrelor de colagen in zona mijlocie a
traseului lor dintre radacina dintelui si os alveolar;
→orientarea fibrelor:
o traseu oblic, dinspre coronar spre apical si dinspre os spre dinte;
o traseul ondulat - asigura un rol in preluarea solicitarilor exercitate asupra
dintelui.
→capetele fibrelor principale inglobate in osul alveolar si cement si care reprezinta
portiunile mineralizate sunt fibrele Sharpey; dintre acestea, cele incluse in osul
alveolar sunt mai putine si mai distantate pe unitatea de supraf decat cele incluse in
cement
→plexul fibrelor indiferente,
o format din fibre cu directie paralela cu supraf radacinii
o mai evident in jumatatea apicala a radacinii;
o fibrele ‘‘indiferente’’ pot fi inglobate partial in cement

Question 52

52.Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal - pag 70

Answer 52

1. fibrele crestei alveolare
   * usor oblice
   * de la marginea osului alveolar spre cementul radicular,
   * sub epiteliul jonctional
2. fibrele dento-dentare sau transeptale
   * sunt asociate fibrelor omonime ale ligamentului supraalveolar si se dispun
   interdentar
3. fibrele orizontale
   * sunt dispuse perpendic pe axul longitudinal al dintelui,
   * de la creasta alveolara la cementul radicular
4. fibrele oblice
   * sunt cele mai numeroase si
   * constituie elementul principal de sustinere a dintelui in alveola;
   * de la osul alveolar, spre cement, unde se insereaza mai apical decat pe os
5. fibrele apicale
   * se intind radiar, oblic sau chiar vertical
   * de la varful radacinii la osul inconjurator;

Question 53

53.Componentele osului alveolar - pag 70

Answer 53

Osul alveolar este o prelungire apofizara a oaselor maxilare si este format din:
1. osul alveolar propriu-zis
2. osul alveolar sustinator

Question 54

54.+55.+57. Osul alveolar propriu-zis, Lamina dura, Os fasciculat - pag 71

Answer 54

→osul alveolar prorpiu-zis este compus dintr-o lama subtire de os care inconjoara
radacina si serveste drept suport de insertie capatului osos al fibrelor
ligamentului periodontal
→este reprezentat de corticala interna a osului alveolar
→marginea coronara a osului alveolar este ondulata si corespunde in primele faze de
eruptie dentara, jonctiunii smalt-cement a dintilor; la dintii adulti, functionali, se
situeaza la 1-1,5 mm de aceasta jonctiune;
Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:
− lamina dura - radiologic apare sub forma unei benzi lineare de radioopacitate
crescuta
− lamina cribriforma - prevazuta cu orificii prin care trec vase sanguine, limfatice
si nervi din desmodontiu in osul spongios subiacent;
→in fazele initiale de evolutie, lamina dura (corticala interna), are o structura de os
fasciculat caracterizat prin prezenta de numeroase celule:
o osteocite de forma rotunda sau stelata situate in lacune;
o celulele stelate trimit prelungiri citoplasmatice spre osteocite din lacunele
invecinate printr-o retea de canalicule radiare.
→matricea osului este formata din benzi de fibre de colagen si are un grad variabil de
mineralizare
→formarea matricei extracelulare incepe in centrul unor complexe sferice alcatuite din
agregari de colagen, proteoglicani, vezicule secretate de osteoblasti;
→primul semn de calcificare se produce prin depunere de hidroxiapatita in centrul
acestor vezicule - hidroxiapatita se depunde ulterior prin fenomenul de EPITAXIE, de
crestere a cristalelor de hidroxiapatita, cu formarea unor sfere cu diamentrul de 1500-
3000 Å si care se constituie in noduli din care se devolta retaua de os fasciculat;
→pe masura ce copilul creste, la adolescent, osul fasciculat este treptat si partial inlocuit
cu os lamelar

Question 55

56.Osul lamelar si osul haversian

Answer 55

Osul lamelar  realizat de osteoblasti prin aparitia succesiva de lamele
circumferentiale, separate prin straturi de os de apozitie sau rezidual
→se dispune sub forma unor lamele concentrice, in jurul unui vas central; aceasta
pozitie caracterizeaza osul haversian
29
→in spatiul tridimensional, unitatea osului haversian este reprezentata printr-un
sistem cilindric denumit osteon
- osteoane primare - osteoanele recente, care nu au suferit procese de
remodelare
- osteoane secundare
 formate in urma resorbtiei partiale si a formarii de noi osteoane,
 procesul fiind caracterstic remodelarii osoase prin fenomene de apozitie
si resorbtie
→resorbtia osoasa
- se realizeaza in principal prin celule mari, multinucleate: osteoclaste situate
in depresiuni ale suprafetei osoase denumite lacune Howship,
- dar poate fi rezultatul actiunii unor celule mononucleare, inculzand
macrofage si osteocite
- resorbtia este stimulata de factorul de activare a osteoclastelor, o citokina +
posibil alte citokine si prostaglandine

Question 56

58.Osul medular spongios - pag 72

Answer 56

→apartine osului alveolar sustinator (form din spong + corticala ext)
→osul medular, spongios sau trabecular este alcatuit din numeroase spatii captusite
cu un strat celular denumit endosteum
→spatiile intraosoase sunt separate prin septuri dispuse sub forma unor trabecule,
care jaloneaza in apropierea laminei dura traseul functional al fibrelor Sharpey
→se gaseste in cantitate mare la tuberozitatea maxilara si in zona molara si
premolara inferioara
→maduva osoasa are functie hematopoetica si in raport cu varsta este:
* rosie - bine vascularizata, la tineri
* cu fenomene de degenerescenta grasa, la adulti
* cenusie, cu o degenerescenta avansata de tip fibros si calcara, la varstnici
→osul medular folosit in autotransplante pentru umplerea defectelor alveolare,
produse in parodontitele marginale cronice, se recolteaza din zone bogate in
maduva osoasa, in special de la nivelul tuberozitatii maxilare - si are sanse
crescute de integrare daca se recolteaza la varsta tanara;
→la varstnici, reducerea spatiilor medulare prin condensare ososa, compenseaza
atrofia procesului alveolar si poate explica, partial, rezistenta mai mare la solicitari
a acestui os, in lipsa inflamatiei bacteriene, astfel incat dintii cu coroana clinica
alungita nu prezinta intotdeauna o mobilitate patologica manifesta

Question 57

59.Corticala externa - pag 72

Answer 57

→apartine osului alveolar sustinator (form din spong + corticala ext)
→formata in principal din os haversian si poate fi V sau O
→grosimea sa
30
o V este mai redusa la incisivi, canin si premolari si
o mai mare pe fata O
→corticala externa este acoperita de periost, un strat fibros care include si celule:
osteoblasti, osteoclate si precursorii lor precum si un sistemul vascular (activ in cursul
fenomenelor de regenerare) si un sistem nervos bine determinat

Question 58

60.Conturul crestei marginale a osului alveolar - pag 72

Answer 58

→variaza in functie de forma radacinii si este, in general, paralel cu JSC
→in zonele unde radacina prezinta o supraf neteda, fara denivelari, maginea crestei
alveolare are un traiect drept.
→in zona convexitatilor radacinii, marginea crestei alveolare prezinta un traiect
rotunjit spre apical (aspect concav, de scoica)
→unde supraf radacinii este concava, traiectul marginii alveolare este convex, arcuat
ascendent

Question 59

61.Dehiscenta si fenestratia - pag 73

Answer 59

→sunt defecte prin resorbtie la nivelul corticalei externe a osului alveolar, care duc la
descoperirea radacinii subiacente.
→ dehiscenta
o reprezinta o lipsa de os situata marginal
o ca o palnie deschisa coronar si mai ingusta spre apical;
→ fenestratia
o reprezinta un defect osos circumscris,
o situat sub marginea crestei alveolare;
favorizeaza aparitia dehiscentei sau a unei fenestratii care se transforma in
dehiscenta:
→ osul spongios este redus pana la disparitie la dintii frontali, unde, in apropierea
marginii aveolare, osul propriu-zis si corticala externa fuzioneaza;
→ vascularizatia perioastala este saraca in zonele unde periostul si mucoasa sunt subtiri
si intinse, asa cum se intampla pe supraf convexa a radacinilor, mai ales la dintii
vestibularizati sau oralizati
→ concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta cu
predicletie in zonele aproximale ale radacinilor;
→ dehiscenta si fenestratia se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou de
vecintate biine vascularizat

Question 60

5

Answer 60

o se depunde in zonele de tractiune si
o se remodeleaza prin resorbtie functionala in zonele de presiune
→acest fenomen de structurare si restructurare permanenta asigura stabilitatea
dintelui in alveola in cursul procesului de eruptie continua, activa si de mezializare
fiziologica
→anchiloza radacinilor - in mod obisnuit nu se produce datorita potentialului inalt de
regenerare a desmodontiului;
→in timpul procedurii de replantare, extractia dintelui, urmata de:
o indepartarea mecanica a desmodontiului,
o deshidratarea si alterarea celulara prin mentinerea extraalveolara un timp
inelungat si
o decontaminarea suprafetei radiculare cu antiseptice drastice
determina alterari ireversibile ale desmodontiului
→ in astfel de cazuri, replantarea este urmata frecv de
o resorbtii osoase alveolare si radiculare si
o uneori de anchiloza radiculara;

Question 61

63.Plexul vascular periodontal - pag 74

Answer 61

→la mandibula circulatia sanguina se realizeaza prin artera alveolara inferioara si
ramurile sale:
32
* a mentoniera
* a sublinguala
* a bucala
* aa faciale
33
→la maxilar:
34
* aa alv sup: ant, post
* a infraorbitala
* a palatina
35
→arterele principale trimit a colateralele=> se anastomozaza si formeaza:
− plexul subalveolar
− reteaua (sau plexul) interalveolara
→plexul subalveolar da arteriolele periodontale ascendente (longitudinale
intraseptale) - au traiect arcuat pe langa apex si ascendent in desmodontiu
→plexul interalveolar - situat in septurile interdentare trimite ramuri oblice si
transversale => perforeaza lama cribriforma
→plexul vascular periodontal rezulta prin anastomoza:
→arteriolele periodontale ascendente (din plex subalv)
→ramuri oblice si transversal (din plex interalv)
→reteaua vasculara gingivala a plexului cervico-gingival (prin anastomoze in
portiunea coronara a spatiului dento-alveolar)
→pe sectiunea orizontala - ramurile plexului periodontal au aspect radiar
→in sectiunea verticala - se prezinta ca plex longitudinal cu numeroase ramificatii
ce ii confera aspect denticular, dintat;

Question 62

64.Surse de vascularizare ale gingiei - pag 75

Answer 62

Gingia este vascularizata din 3 surse:
1. plexul periostal
2. plexul intaalveolar (cred ca voia sa zica inter..)
3. plexul periodontal
→arteriole din plexul interalveolar: strabat corticala externa a osului alveolar -> ajung
in gingie prin ramuri arcuate si tangentiale la suprafata crestei
→aceste vase principale: dau arteriole terminale pentru mucoasa - cu dispozitie ‘‘in
palisada’’
→arteriolele terminale: se divid in capilare care iriga papilele corionului pana sub
lamina bazala

Question 63

65.Particularitati ale vascularizatiei gingivale evidentiate pe sectiune
verticala - pag 75

Answer 63

1. versantul extern (spre marginea gingivala libera)
   * prezinta in profunzime un plex arterial( format din ramuri groase,
   anastomozate intre ele)
   * din plex pleaca ramuri paralele => patrund in axul papilelor corionului
   pana in apropierea epiteliului
   * De aici au traicet arcuat, usor ondulat, subepitelial;
2. versantul intern (spre dinte si epiteliu jonctional)
   * prezinta un plex cervico-gingival (in continuarea plexului periodontal

Question 64

66.Particularitati ale vascularizatiei parodontiului marginal - pag 75

Answer 64

1. existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase, formate din
   * arteriole si venule, capilare,
   * limfatice
   * nervi mielinizati,
   * situate intr-o teaca conjunctiva, care strabat axul lung al papilelor
   gingivale;
2. arteriolele terminale prezinta o tunica musculara subtire, iar contactele axonimioblaste sunt numeroase, ceea ce sugereaza o reglare vasomotorie bine
   controlata;
3. la nivelul diviziunii arteriolei->capilare: comportamentul vasomotor se aseamana
   cu al unui sfincter precapilar, (contact strans inntre celule endoteliale si mioblasti,
   intre mioblasti si axoni) -> confera acestei zone un rol esential in reglarea
   circulatiei;
4. vasele prezinta numeroase anastomoze arterio-venoase sub forma unor:
   * vase cu traiect sinuos,
   * cu infasurari repetate si cu
   * aspect de ghem vascular,
   * in special in apropierea coletului dar si apical
   * (adica in zonele de maxima amplitudine a deplasarilor functionale ale dintelui)
5. reteaua vasculara este bine reprezentata si in pofida caracterului sau ‘‘terminal’’
   => asigura o buna circulatie in teritoriul parodontal (chiar atunci cand unele vase
   sunt blocate sau sectionate chirugical)
   →efectele provocate de fumat, frig, stress=> pot favoriza apartia leziuni cu caracter
   ischemic => scad rezistenta la agresiuni microbiene si grabesc evolutia gingivitelor
   si parodontitelor

Question 65

67.Particularitati ale vaselor limfatice capilare din parodontiul marginal -
pag 76

Answer 65

→se deosebesc de capilarele sanguine prin:
1. lipsa hematiilor din lumen
2. endoteliu ce prezinta intreruperi intercelulare
3. absenta laminei bazale in jurul vaselor
4. prezenta unor valve in lumen
→pe traseu au noduli limfatici (rol in aparare imuna )
→vasele limfatice din corionul gingival-> patrund printre ligamentele
supraalveolare-> se raspandesc in retea fina pe suprafata cementului si printre
fibrele ligamentului periodontal (situate alaturi de vasele sangvine)
→la apex: vase limfatice din pulpa dentara=>strabat spatiile medulare catre canalul
mandibular/infraorbital (parasesc oasele maxilare la nivelul orificiului
mentonier/infraorbial)
37
→traseu: este in general paralel cu al vasele sanguine si trece prin ganglionii limfatici
(inainte de a repatrunde in circuitul sanguine)
→drenaj:
* gingia maxilarului - ganglionii cervicali profunzi
* gingia mandibulei - ganglionii submentonieri, subangulomandibulari, cervical
* vasele desmodontale – aceleasi statii ca mai sus

Question 66

68.Inervatia parodontiului marginal - pag 77

Answer 66

→fb nervoase ale parod marg urmeaza (de regula) caleaa vaselor, cu care formeaza
complexe neuronale
* complexele sunt ghidate si sustinute de fascicule de tesut conjunctiv
* sunt: filamentele nervoase aferente si eferente, formatiunile senzitive si
senzoriale
→gingia maxilarului este inervata de:
* nn. alveolari superiori: anteriori, mijlocii si posteriori -Vest
* ramuri din infraorbital - vest
* n. palatin mare -pal
* nn. Nazopalatini - pal
→gingia mandibulei este inervata de:
* n.bucal - vest
* n. mentonier - vest
* n.sublingual - ling
→ramuri terminale ale NAI asigura inervatie senzitiva : fb nerv patrund in
desmodontiu prin zona periapicala si prin orificiile laminei dura => dupa ce
pierd teaca de mielina => se termina prin 4 tipuri de formatiuni:
1. terminatii nervoase libere ale fibrelor nervoase nemielinizate - specializate in
receptionarea stimulilor durerosi
2. terminatii nervoase fuziforme inconjurate de o capsula fibroasa - localizate in
principal la apex
3. corpusculi Ruffini si Krause - in zona apicala
4. terminatii nervoase ondulate, spiralate - in regiunea mijlocie a
desmodontiului

Question 67

69.Osteopenia si osteoporoza - pag 84

Answer 67

 Osteopenia - reducerea masei osoase prin demineralizare
* consta in afectarea componentei minerale cu pastrarea structurii organice,
* apare printr-un !!dezechilibru!! intre decalcifiere (care predomina) si
apozitie (care se diminueaza odata cu varsta)
* este asociata cu reducerea prin demineralizare a inaltimii marginii crestei
alveolare, in special, la femei in perioada de dupa menopauza.
38
 Osteoporoza - afectiune osoasa caracterizata prin
* fragilitatea masei osoase redusa prin demineralizare
* cresterea riscului de fractura;
* aceasta este legata in primul rand de densitatea minerala a osului dar si de
trama organica trabeculara (trama=matrice);(adica le afecteaza pe
amandoua

Question 68

70.Enumerati factorii si indicatorii de risc variabili si invariabili - pag 85

Answer 68

 Factorii invariabili
1. sexul feminin
2. varsta avansata
3. constitutia scheletului (gracila, tip constitutional cu volum osos mai redus)
4. ereditatea
 Factorii variabili
39
1. menopauza precoce
2. menopauza posthisterectomie/postovarectomie
3. dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenti
4. sedentarismul
5. fumatul
6. abuzul de alcool si cafea
7. alimentatia bogata in proteine, sare si fosfati

Question 69

71.Metode de apreciere a gradului de osteoporza si resorbtii osoase in
boala parodontala - pag 86

Answer 69

→daca intreaba: relatia Osteop-BP=osteoporoza reduce densitatea osoasa la niv
crestei alve=> favorizeaza resorbtia osoasa prin infectie parod.
1. absortiometria fotonica (simpla si dubla: SPA, DPA)
2. absortiometria energiei razelor X (DXA)
3. radiografia sustractiva digitala pentru osteoporoza
4. CT cantitativ (QTC)
5. masurarea inaltimii crestei alveolare(RX)
6. sangerarea papilara si gingivala
7. pierderea jonctiunii gingivo-dentare
8. adancimea pungilor parodontale
9. mobilitatea clinica si mai precis instrumentala
10. pierderea dintilor, edentatia in forme clinice variate pentru boala parodontal

Question 70

72.Regenerarea si reparatia - pag pag 88

Answer 70

 Regenerarea reprezinta un proces de refacere, reproducere in intregime sau partial
a unui organ sau tesut, cu restaurarea functiilor initiale.
* e o restaurare structurala comparabila cu starea initiala
* consta in refacerea totala sau partiala a osului alveolar, cementului
radicular si ligamentului periodontal
 Reparatia consta in vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal
FARA o restaurare ad inegrum: completa, morfologica si functionala.
* Este o repunere in stare de functionae a structurilor recuperate terapeutic

Question 71

73.Celulele care participa la regenerarea parodontiului marginal - pag 88

Answer 71

→Rol important atribuit celulelor osoase si conjunctive =au potential
regenerant
→Originea si natura cel regeneratoare ale parod mg au fost atribuite cel asoc
ligam period care:
* Ar impedica mineralizarea si anchiloza (in anumite conditii)
* Pot actiona ca osteoblasti si cementoblasti => promoveaza regenerarea
* Pot fi implicate si in mineralizarea tisulara (alteori)
→Actual: principalele cellule cu potential regenerativ apartin:
* Osului alveolar
* Ligamentului periodontal (rol prioritar in acest sens)

Question 72

74.Ce sunt regenerarea tisulara ghidata si regenerarea osoasa ghidata -
pag 89

Answer 72

 Regenerarea tisulara ghidata - RTG - reprezinta un ansamblu de masuri
terapeutice prin care se urmareste restaurarea structurilor moi si mineralizate
ale parodontiului marginal distruse prin liza bacteriana;
 Regenerarea osoasa ghidata - ROG - reprezinta ansamblu similar de masuri
terapeutice prin care se urmareste inaltarea crestei osoase edentate

Question 73

75.Proteine de morfogeneza osoasa DEM - pag 92

Answer 73

→Capacitatea de a induce formarea de cartilaj si os (studii)
→DEM= derivati ai matricei smaltului
→sunt izolati din muguri dentari recoltati de la porcine ca derivati ai matricii
smaltului
→rol in procesele regenerative ale sistemului gingivo-parodontal ( in special in
dehiscenta osului alveolar si in resorbtiile osoase angulare).
→ Vindecarea se bazeaza efecte precum: efectul angiogenic, vasculoformator.
* stimuleaza vasculogeneza in teritoriul desmodontal si al osului alveolar
afectat de distructie
44
* favorizeaza reparatia tisulara
→Alte aplicatii: in pungi parodontale instrumentate mechanic (dupa unii autori)
→principalii constituienti sunt
1. amelogeninele (mai mult de 95%) (sunt proteine matriceale derivate din
celulele epiteliale ale tecii lui Hertwig cu rol in cementogeneza in timpul
formarii radacinii)
2. alte proteine matriceale (enamelina, ameloblestinam, amelotina, apina),
3. factorul de transformare a cresterii - beta ( TGF - beta),
4. proteine si diverse proteinaze;
→intervin in regenerarea parodontala prin
1. stimularea chemotaxiei,
2. stimularea proliferarii si diferentierii cementoblastelor, osteoblastelor,
fibroblastelor
3. prin inducere a agiogenezei
→aplicate pe suprafata radiculara conditionata in prealabil cu acid fosforic, acid
citric sau EDTA =>DEM-urile se absorb de hidroxiapatita, colagen si suprafata
radiculara (pot persista 2-4 saptamani ca un complex insolubil)
→aderenta de suprafete este influentata in mod negativ de prezenta sangerarii si a
altor proteine;

Question 74

76.Factorul de crestere derivat plachetar PDGF - pag 92

Answer 74

→este o glicoproteina cu calitati:
1. mitogene si
2. chemotactice pentru fibroblaste si celulele osului alveolare
3. rol in angiogeneza
→se foloseste in combinatie cu: factorul de crestere insuluin-like sau cu fosfatul
beta-tricalcic
→se obtine prin: preparere autologa (adica de la tine) a plasmei imbogatite plachetar
(PRP) prin adosul unui anticoagulant urmat de=> centrifugare
→aplicat local (prin continutul de fibrinogen-> reactioneaza cu trombina) si induce
formarea cheagului de fibrina capabil sa stimuleze colagenul in matricea
extracelulara;
(cu alte cuvinte e PRP cu anticoagulant care se centrifugheaza, gen de aia se numeste
plachetar

Question 75

77.Fibrina imbogatita plachetar PRF- pag 93

Answer 75

→se obtine ca o membrana prin centrifugarea sangelui autolog (adica de la tine) )
fara adaos de anticoagulant (PRP era cu anticoag)
→aplicata local: accelereaza procesul de vindecare (prin eliberare treptata a
factorilor de crestere si a glicoproteinelor matriceale)

Question 76

78.Factorului de crestere al fibroblastelor FGF - pag 93

Answer 76

→rol in stimularea proliferarii fibroblastelor si a celulelor mezenchimale
nediferentiate
→actiune angiogenetica =>contribuie la repararea si regenerarea tisulara;

Question 77

79.Alti factori cu rol restaurativ, regenerativ al structurilor parodontiului
marginal - pag 93

Answer 77

1. angiopoietina si factorul de crestere endoteliala vasculara-initiaza vasculogeneza si
   proliferarea cel endoteliale in tesutul traumatizat/ischemic
2. factorul de crestere placentar-contribuie la revascularea tesuturilor ischemice
3. factorul de crestere insulin-like si trombocitari
   →Daca intreaba: ASTIA CARE URMEAZA SUNT PENTRU OS SI GINGIE:
4. transplantul osos medular autolog - cu rol regenerator dar s-au demostrat si
   fenomene de anchiloza si resorbtie radiculara
5. hidroxiapatita- da fel de osteoinductie=> regererare si vindecare in BP
6. acid hialuronic

Question 78

80.Mecanisme de actiune ale tetraciclinei in stimularea proceselor
regenerative ale parodontiului marginal - pag 94

Answer 78

1. cresterea atasarii fibroblastilor( din corionul gingival si din desmodontiul )de
   componenta fiblrilara, colagenica (adica ataseaza celulele de fibre)
   * se datoreaza formarii fibronectinei in prezenta tetraciclinei
   * Fibronectina inhiba ( in acelasi timp) inmultirea celulelor epiteliale si tendinta
   de a patrunde in spatial ramas dupa evidarea continutului pathologic al
   pungilor par
   * (reprezinta elementul esential pe care se bazeaza actualmente regenrarea
   tisulara ghidata)
2. activitate intensa anticolagenolitica
3. inhibarea hormonului paratiroidian si prin aceasta => actiune protectoare fata de
   resorbtia osului alveolar
4. actiune antiinflamatoare de lunga durata
   →toate sunt dublate de actiunea antimicrobiana a tetraciclinei pe germenii patogeni
   parodontali

Question 79

81.Functiile cementului radicular - pag 78

Answer 79

Cementul radicular indeplineste 3 functii principale:
1. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal=> se realizeaza conditii pentru ca
solicitarile asupra dintelui sa fie transformate din presiuni -> tractiuni asupra
cementului;
46
2. Depunere continua in cursul vietii (prin apozitie de noi straturi) => mareste
suprafata radiculara si imbunatateste conditiile de implantare
3. Depunerea continua: esentiala pentru:
* mezializarea fiziologica
* eruptia dintelui,
* permite rearanjarea orientarii si dispozitiei fibrelor din ligamentul periodontal
in cursul acestor procese fiziologice;

Question 80

82.Functia de structurare si restaurare tisulara a desmodontiului si
ligamentului periodontal - pag 79

Answer 80

→origine: tesutul mezenchimal al folicului dentar (stratul cel mai intern al
mezenchimului in contact cu organul smaltului, cel mai aproape de EAR si in jurul
tecii Hertwig);
→cel din mezenchimul folicului dentar se pot diferentia in:
* cementoblasti
* fibroblasti
* odontoblasti
* cel mezench se gasesc si in ligamentul periodontal matur (rol in formarea
cementului, colagenului si a osului alveolar)
→lig perio si desmodontiul se afla intr-un continuu si constant proces de modelare si
restructurare functionala;
→celulele si fibrele sunt treptat inlocuite cu altele noi, printr-o activitate mitotica
inalta, (in special a fibroblastilor si a celulelor endoteliale)
→Fibroblastii:
1. au functie colageno-formatoare
2. se pot dezvolta spre osteoblasti si cementoblasti
3. au si activitate colagenolitica si fagocitara asupra colagenului
4. se ataseaza de fibra de colagen prin intermediul fibronectinei (au capacitate
migratorie de-a lungul fibrelor)
5. se comporta ca o membrana periostala pentru cement si osul alveolar

Question 81

83.Ce asigura functia de preluare a solicitarilor dentare de catre
desmodontiu si ligamentul periodontal - pag 80

Answer 81

1. rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
2. transmiterea fortelor ocluzale catre osul alveolar
3. protectia fomatiunilor vasculo-nervoase
4. mentinerea unor relatii normale gingivo-dentare

Question 82

84.Teoria sistemului vasco-elastica - pag 80

Answer 82

→atribuie rolul principal fluidului desmodontal ( rol in deplasarea dintelui si de
absorbtie a socurilor)
→fluidul e reprezentat in principal de: sange si lichidul extracellular (fibrele
ligamentare avand un rol secndar)
1. fortele de impact imping lichidul extracelular din desmodontiu -> spatiile osului
medular (prin orificiile laminei dura)
2. dupa depletitita lichidului intercellular=> fibrele ligamentului periodontal se intind
(prin dezondulare) => produc o compresie a vaselor din care se exravazeaza un
ultrafiltrat sanguin care reface volumul lichidului intercelular; (in special in cazul
arteriolelor stenozate

Question 83

85.Teoria tensiunii ligamentare - pag 80

Answer 83

→atribuie rolul principal fibrelor de colagen care:
* in cursul solicitarilor prin impact=>se dezonduleaza si transmit tensiunea sub
forma de tractiune asupra osului aveolar
→osul alveolar sufera o deformare elastica transitorie, care este neutralizata de osul
bazal al maxilarului si mandibulei (daca nu este excesiva)

Question 84

86.Teoria tixotropica - pag 80

Answer 84

→sustine ca desmodontiul (in intregime= deci si fibrele ligamentului periodontal) , au
comportamentul unui sistem sau gel tixotropic si
* explica reactia fata de solicitari prin modificari de vascozitate ale acestuia;
→tixotropia reprezinta
* lichefierea reversibila a unui gel, sub influenta actiunilor mecanice
* proprietatea unui gel de a se fluidifica atunci cand este supus la o vibratie ori
agitatie mecanica si de a deveni din nou, semisolid, dupa indepartarea cauzei
mecanice;

Question 85

87.Fiziologia osului alveolar - pag 82

Answer 85

Osul alveolar
→este o apofiza a oaselor maxilare
→prezinta fenomene de remaniere si restructurare in tot cursul evolutiei
ontogenetice;
o in copilarie si adolescenta: predomina procesele formatorii (de apozitie si
structurare functionala)
o la tineri si adulti: caract fenomenele de restructurare, de remaniere
(echilibru intre apozitie si resorbtie) (in raport cu relatiile interdentare,
ocluzale)
o la varstnici: predomina procesele de involutie, de reducere in volum a osului
alveolar
→ inflamatia bact interfereaza cu evolutia normala, ontogenetica a osului alvelar
48
→adaugare factori favorizanti=> determina fenomene distructive (frecvent ireversibile
pe cai naturale, in absenta tratamentului) adica daca nu faci nimic, sunt irevers
Procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar se realizeaza prin RESORBTIE SI
APOZITIE osoasa
Formarea osului nou are loc in 2 etape principale:
1. producerea de catre osteoblasti a unei noi matrici organice
2. mineralizarea matricii
* formarea de os alveolar nou e controlata de hormoni si factori locali de crestere
* Daca intreaba care: Estro, Prog, Andro, Vit D, Calcit etc

Question 86

88.Implantarea dentara - pag 81

Answer 86

→este asigurata de complexul functional cement-desmodontiu-os alveolar care
actioneaza prin:
1. fixarea fibrelor ligamentelor periodontale
2. preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui=> transformarea in tractiuni
dispersate (in mod echilibrat) in osul alveolar propriu-zis=>transmise osului
sustinator prin trabecule osoase
3. asigurarea unui suport integru de-a lungul radacinii dentare care se constituie intrun brat de parghie intraalveolar (de circa 2/3 din lungimea totala a dintelui).
→Aceasta portiune, intre radacina clinica si coroana clinica a dintelui, caracterizeaza
starea de implantare normal a dintelui. ??
Implantarea dentara depinde de:
− lungimea radacinilor
− nr radacinilor si gradul de divergenta al acestora
− suprafata radacinilor
− forma si volumul radacinilor: drepte, arcuate, filifomre, voluminiase in portiunea
terminala
− prelungiri din corpul oaselor maxilare care intaresc osul alveolar: liniile oblice
mandibulare, creasta zigomatico-alveolara si extremitatea frontala a apofizei palatine
in dreptul incisivilor centrali
− varsta, starea constitutionala si de sanatate a persoanei

Question 87

89.Factorii care controleaza resorbtia osoasa - pag 84

Answer 87

Factorii care controleaza resorbtia osoasa sunt in general citokine ca:
1. interleukina 1, inteleukina 6
2. limfotoxine
3. factorul de necroza a tumorilor(TNF-β)
4. gama-interferonul
 prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic: effect de stimulare a
resobtiei osoase de tip osteoclazic.
De prin carte: daca intreaba alte chestii care au trb cu resorbtia
49
a) PTH- effect resorbtiv pe os;
b) Prog-resorbtie si apoz;
c) deficit de vit D3-resorbtie os

Question 88

90.Factorii de protectie al osului alveolar - pag 84??

Answer 88

In carte sunt trecuti ca fact de pritectie a formarii osoase. Sunt trecuti ca “factorilocali
de cretere”
1. factorul de crestere produs de osteoblasti si trombocite
2. factori de crestere asociati cu heparina
3. factori de crestere insulin-like
4. factorul de transformare a cresterii (TGF-β)
5. proteinele de morfogeneza osoasa (DEM)
De prin carte: daca intreaba alte chestii care au trb cu protectia impotriva resorbtiei,
sau cu apozitia:
a) Estro-reduc res os asociata cu menop; sinteza colag;
b) Prog- apoz, dar si resorbtie os
c) Testo- stimul OPG(osteoprotegerina) care reduce demin; reduce activ IL6, PG
d) Vit D3- homeostazia Ca
e) Calcit- ihniba res os

Question 89

91.Fiziologia ligamentului supraalveolar - pag 77

Answer 89

Ligamentul supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:
1. asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant - ceea ce devine
evident in cursul eruptiei active
2. intareste structura corionului gingival=>confera marginii gingivale libere
consistenta si rezistenta fata de impactul alimentar exercitat in conditii fiziologice
3. se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra
marginii gingivale libere si in santul gingival
4. asigura o transmitere a presiunilor de masticatie din zonele active la restul dintilor
(prin fibre dento-dentare sau transseptale) in conditiile unor:
* arcade integre, fara brese edentate,
* chiar in lipsa punctelor de contact,
* in incongruentele DA cu spatiere
5. formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de
* agresiunea microbiana
* extinderea inflamatei
* a proliferarii epiteliului joncional si sulcular in desmodontiu

Question 90

92.Rolurile functionale ale atritiei - pag 95

Answer 90

1. scade riscul de producere a cariilor ocluzale: Atritia F. Oc la DP. reduce
   relieful ocluzal accidentat => reduce retentia PB si resturilor fermentescibile
   50
    previne situatia : carii ocluzale => devierea masticatiei in zone mai putin
   afectate => scade autocuratirea pe dintii cariati=> instalare inflamatia
   parodontiului marginal
2. reduce din bratul de pargie extraalveolar (reprezentat de coroana clinica a
   dintelui).
    Prin atritia F. Oc la DP
    Coroana clinica are tendinta de alungire si de suprasolicitare a
   parodontiului profund (in cursul eruptiei continue )
3. reduce gradul de inclinare al pantelor cuspidiene (atritia F. Oc la DP) => se
   reduc rezultantele oblice si orizontale ale fortelor axiale si paraaxiale nocive;
4. transforma contactul interdentar: (atritia F. Prox la DP): din zona redusa
   (initial) => zona extinsa
    =>imbunatateste deflectia alimentelor (in mod progresiv), catre zonele
   periferice ale versantiilor gingivali
    =>asigura o protectie mai buna a papilei interdentare
    => asigura stimulare a dinamicii vasculare din corion.

Question 91

93.Rolurile functionale ale contactului interdentar - pag 96

Answer 91

1. transmiterea echilibrata a fortelor mastic: din zonele active -> la restul dintilor
   (al caror parodontiu marginal va primi stimuli functionali)
2. protejeaza papila gingivala de impactul direct, traumatic al alimentelor
3. directioneaza bolul alimentar pe versantii gingivali si alveolari =>contribuie la
   stimularea dinamicii vasculare din corion

Question 92

94.Mezializarea fiziologica - pag 96

Answer 92

→DEF: procesul de migrare a dintilor in directie meziala, catre planul mediosagital.
→Cauze:
1. Insuficient cunoscute
2. presupunere: datorat succesiunii de eruptie a dintilor dinspre mezial spre
distal=> ultimii dinti exercitand presiuni dinspre distal catre dintii erupti
anterior
3. presupunere: ca urmare a unor rezultante de forta din timpul masticatiei
→Se produce:
1. resorbtie osoasa in directia de deplasare a dintilor
2. apozitie in directie opusa ( apoz de os lamelar bogat in fibre Sharpey)
→rol activ:
1. contiguitatea arcadelor dentare neintrerupte de brese edentate
2. prevenirea formarii spatiilor retentive sub zonele de contact interdentar