Neurologie Flashcards
GCS in coma
GCS < 8
Ce este Delirium?
o stare de confuzie în care trăsătura principală este
lipsa atenţiei, însoţită de obicei de tulburări de comportament, cogniţie, orientare şi fluctuaţii ale nivelului de conştienţă (de la agitaţie psihomotorie până la un hipoactivitate
Mecanisme şi cauze ale comei
- Leziuni ale trunchiului cerebral
- Compresiunea trunchiului cerebral
- Leziuni cerebrale difuze
- Leziunile difuze corticale
Tulburări cerebrale difuze - cauze (18)
Supradoza (voluntară sau involuntară), inclusiv cea de alcool
• Intoxicaţia cu CO
• Traumatismul cranio-cerebral
• Hipoglicemia, hiperglicemia
• Uremia severă (vezi p. 1390)
• Encefalopatia hepatică (vezi p. 1297)
• Insuficienţa respiratorie cu retenţie de C02
• Hiperrcalcemia, hipocalcemia
• Hipoadrenia, hipopituitarismul sau hipotiroidia
• Hiposodemia, hipersodemia
• Acidoză metabolică
• Hipotermia, hiperpirexia
• Crizele convulsive - starea post-ictală sau statusul nonconvulsivant
• Bolile metabolice rare, ex. porfiria
• Leziuni corticale difuze
• Leziunile cerebrale hipoxic-ischemice, ex. stopul cardiac
• Encefalita, meningita, malaria cerebrală
• Hemoragia subarahnoidiană
Efect de masă direct din trunchiul cerebral - cauze
- Hemoragia, infarctul sau leziunile demielinizante de la nivelul trunchiului cerebral
- Neoplasmul cu localizare în trunchiul cerebral, ex. gliom
- Sindromul Wernicke-Korsakoff
Efect de masă asupra trunchiului cerebral - cauze
- Tumori, infarcte masive emisferice cu edem, hematoame, abcese
- Procese expansive cerebeloase
Cele mai comune cauze de comă sunt:
- tulburările metabolice - 35%
- drogurile şi toxicele - 25%
- leziunile cu efect de masă - 20%
- altele - inclusiv trauma, accidentul vascular cerebral sau infecţiile de la nivelul SNC.
Pacientul inconştient
Evaluare imediată şi tratament
- Verificarea căilor aeriene, respiraţia (breathing), circulaţia, dizabilitatea şi expunerea la factori de mediu.
- Evaluarea glicemiei, dacă pacientul este hipoglicemie se va administra glucoză (25 ml 50%}.
- Tratarea crizelor convulsive cu midazolam administrat per oral, iar dacă acestea persistă se va administra fenitoină intravenos.
- Dacă există febră şi meningism se vor administra antibiotice intravenos.
- Se va administra naloxon intravenos sau flumazenil (pentru supradoze) şi tiamină (în cazul encefalopatiei Wernicke) persoanelor care au consumat alcool în exces.
Pacientul inconştient
Examenul obiectiv general
- Mascară temperatura pacientului (intrarectal, dacă acesta este hipotermie). Verifică dacă prezintă semne de iritaţie meningeală.
- Verifică dacă respiraţia acestuia prezintă urme de cetene, alcool sau fetor hepatic.
- Verifică dacă prezintă semne de traumă/leziuni la nivelul coloanei, erupţii cutanate (sepsis meningococic), icter sau alte semne ale unei afecţiuni cronice hepatice, cianoză, urme de injecţii.
- Urmăreşte respiraţia pacientului, ex. dacă prezintă respiraţie de tip Cheyne-Stokes (perioade hiperpnee alternând cu perioade de apnee, ce indică disfuncţie cerebrală bilaterală sau la nivelul superior al trunchiului cerebral) sau respiraţie acidotică (Kussmaul - hiperventilaţie profundă care se întâlneşte în cetoacidoza diabetică sau în uremie).
Pacientul inconştient
Examenul obiectiv neurologic
- profunzimea comei (GCS)
- funcţia trunchiului cerebral
- lateralizarea patologiei.
Funcţia trunchiului cerebral - ce evaluezi
Pupilele
Mişcările globi/or oculari şi poziţia lor
Alte reflexe de trunchi cerebral
Pupilele - mărimea lor şi reacţia la lumină - posibilitati
- Midriaza unilaterală fixă (pupila este areactivă la lumină) sugerează compresiunea nervului cranian III. Acest fapt poate indica o potenţială urgenţă neurochirurgicală (Fig. 26.25).
- Pupilele mici şi reactive la lumină (pupile normale) pot apărea în comele metabolice şi a celor datorate abuzului de sedative (cu excepţia opioidelor).
- Midriaza bilaterală fixă, areactivă la lumină reprezintă un semn cardinal al morţii cerebrale. Poate să apară şi în coma profundă de orice cauză, dar, mai ales, în intoxicaţia cu barbiturice şi hipotermie.
- Mioza importantă, bilaterală, areactivă la lumină apare în leziunile pontine (ex. hemoragie) şi în cazul consumului de opioide. Drogurile care produc midriază şi operaţiile anterioare la acest nivel pot face diagnosticul dificil.
Mişcările globi/or oculari şi poziţia lor - posibilitati
• Poziţia disjunctă a globilor oculari (axe oculare divergente) indică o leziune la nivelul trunchiului cerebral, ex. ,,skew deviation” (un ochi este deviat în sus, iar celălalt în jos, Fig. 26.26).
• Devierea conjugată a globilor oculari înseamnă devierea ochilor spre leziunea din lobul frontal şi spre membrele sănătoase (datorită activităţii normale a lobului frontal care deviază globii oculari către partea opusă deficitului); sau devierea ochilor spre partea
opusă leziunii din trunchiul cerebral şi spre membrele afectate (PPRF din punte controlează privirea laterală către partea ipsilaterală; vezi p. 812) (Fig. 26.27).
• Reflexul vestibule-ocular reprezintă devierea conjugată a globilor oculari în partea opusă la întoarcerea pasivă a capului într-o direcţie (reflexul „ochilor de păpuşă”). Acest reflex dispare în coma profundă, leziunile trunchiului cerebral şi în moartea cerebrală.
• În coma uşoară, se pot observa mişcări oculare dintr-o parte în alta (ochii „ping pong”; Fig. 26.29). Acestea pot fi observate şi în coma profundă datorată leziunilor corticale extinse.
Alte reflexe de trunchi cerebral - care sunt
- Reflexul cornean
- Reflexul de vomă/tuse (prin intermediul tubului endotraheal dacă pacientul este intubat).
- Unitatea respiratorie (respiratory drive) (vezi p. 932).
Semne de lateralizare - enumeratie
1 Răspunsul asimetric la ameninţările vizuale
2 Asimetria feţei
3 Asimetria tonusului
4 Asimetria posturilor de decerebrare sau decorticare
5 Răspuns asimetric
6 Asimetria reflexelor osteotendinoase şi a reflexului
cutanat plantar
Patologii care mimează coma
- Coma psihogenă
- Sindromul de „locked-in” - paralizie completă, cu excepţia mişcărilor verticale ale globilor oculari/clipitului în infarctul pontin ventral. Pacienţii au un cortex cerebral funcţional şi sunt conştienţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, dar nu pot comunica, cu excepţia miscărilor oculare (Cadranul 26.30).
- Paralizia severă, ex. criza miastenică sau sindromul Guillain-Barre sever.
Diagnosticul diferenţial al afecţiunilor prelungite ale stării de conştienţă - enumerare
sv SMC Sindromul .locked-in" Coma Moarte confirmată prin Iestarea trunchiului cerebral
Pacienţii comatoşi îngrijire generala
- îngrijirea tegumentelor - schimbarea poziţiei (pentru a evita leziunile de decubit şi paraliziile prin presiune)
- igiena orală - aspirarea cavităţii bucale, dezinfectare cu apă de gură îngrijirea ochilor - prevenirea afectării corneene (închiderea forţată a pleoapelor, lacrimi artificiale)
- hidratare - nazogastric sau intravenos
- nutriţie - prin sondă nazogastrică sau PEG (gastrostomă percutană)
- sfinctere - cateterizare vezicală când e necesară (la bărbaţi se mai poate folosi şi condomul urinar), evacuare rectală.
Starea vegetativă (SV)
Starea vegetativă (SV) este o consecinţă a afectării difuze corticale. Funcţiile trunchiului cerebral sunt intacte, deci respiraţia este normală, fără necesar de ventilaţie mecanică, iar pacientul pare treaz, cu ochii deschişi şi ritm somn-veghe păstrat. Totuşi, nuprezintă niciun semn de conştienţă sau răspuns la stimuli din mediul înconjurător, cu excepţia unor mişcări reflexe. Hrănirea se face prin gastrostomă. Pacienţii pot rămâne în această stare câţiva ani. Se consideră stare vegetativă permanentă (SVP) dacă nu există
recuperare după 12 luni în cazul traumei şi după 6 luni pentru oricare altă cauză. Prelungirea suportului pacienţilor după acest interval de timp ridică numeroase chestiuni etice; familiile pot aplica în
justiţie pentru retragerea alimentaţiei în cazul SVP.
Starea de minimă de conştienţă (SMC)
Starea de minimă de conştienţă (SMC) descrie pacienţii cu conştienţă limitată, adesea fluctuantă, cu răspunsuri reproductibile, dar inconstante; ex. mişcări ca răspuns la o anumită voce; râs sau plâns ca răspuns la stimuli emoţionali; vocalizare ca răspuns la întrebări. Un pacient poate ieşi din SV pentru a intra în SMC. Distincţia dintre aceste două stări necesită evaluare atentă specializată, pe o lungă perioadă de timp. Imagistica cerebrală funcţională a fost folosită
recent în acest scop.
Atacul ischemic tranzitor (AIT) - def
Atacul ischemic tranzitor (AIT) este un episod scurt de disfuncţie neurologică din cauza ischemiei cerebrale sau retiniene temporare focale, fără infarct, ex. slăbiciunea unui membru, afazie sau pierderea
vederii, care de obicei durează câteva secunde sau minute, cu recuperare completă. AIT poate prezice un AVC ischemic. Durata stabilită arbitrar de maxim 24 de ore nu mai este utilizată.
AVC ischemic/infarct cerebral - Fizpat
AVC ischemic/infarct cerebral {85%) • trombotic • stenoza unui vas de calibru mare • boală microvasculară • cardioembolic • hipoperfuzie
AVC hemoragic - Fizpat
AVC hemoragic {10%) (vezi p. 845)
• hemoragia intraparenchimatoasă (vezi p. 846)
• hemoragia subarahnoidiană (vezi p. 848)
Alte cauze de AVC
alte cauze (5%), ex. disecţie arterială, tromboză de sinus venos, vasculite (vezi p, 464).
AVC ischemic - Tromboza
Tromboza. Tromboza la nivelul ulceraţiei unei plăci aterosclerotice murale duce la embolie arterio-arterială sau ocluzie vasculară
AVC ischemic - Stenoza arterelor mari
Stenoza arterelor mari. De obicei cauzează AVC mai mult prin mecanism embolie decât prin ocluzie vasculară (care nu cauzează neapărat AVC dacă se produce progresiv şi circulaţia colaterală este
adecvată).
AVC ischemic - Boala microvasculară
Boala microvasculară. Ramuri arteriale mici, penetrante irigă parenchimul cerebral profund şi pot fi afectate de procese patologice diferite: vasculopatie obstructivă-lipohialinoză-ceea ce este consecinţa hipertensiunii. Aceasta cauzează infarcte mici, denumite „lacune” şi/sau acumulare progresivă de modificări ischemice difuze în substanţa albă profundă.
AVC ischemic - AVC cardioembolic
AVC cardioembolic. Inima este o sursă importantă de material embolie. Tromboza într-un atriu dilatat secundar fibrilaţiei atriale (şi altor aritmii) este cauza cea mai frecventă. Valvulopatiile, afecţiunile valvulare congenitale, vegetaţiile infecţioase, calcificările de cauză reumatică sau degenerativă pot cauza de asemenea embolie, Într-un segment ventricular afectat sau akinetic poate să apară tromboza murală. Un foramen ovale patent (FOP), care reprezintă o afecţiune frecventă, poate permite ocazional trecerea unui fragment de tromb (ex. de la o tromboză venoasă profundă) din atriul drept în atriul stâng când manevra Valsalva cauzează şuntarea circulaţiei sângelui prin
FOP. Fistulele arterio-venoase pulmonare pot de asemenea reprezenta o cauză pentru embolie paradoxală. Cauzele mai rare includ embolia grăsoasă după fractură de oase lungi, mixomul atrial, şi cauzele
iatrogene, ca by-passul aorto-coronarian şi embolia gazoasă. Infarctele simultane în diferite teritorii vasculare sunt foarte sugestive pentru o sursă proximală de embolie la nivelul inimii sau aortei.
AVC ischemic - Hipoperfuzia
Hipoperfuzia. Hipotensiunea severă, de exemplu în cazul unui stop cardiac, duce la infarcte în zonele de graniţă între diferite teritorii vasculare,
în mod particular în caz de existenţă a unei stenoze severe în segmentul proxima! al arterelor carotide, Regiunea parieto-occipitală, teritoriile irigate de artera cerebrală medie (ACM) şi artera cerebrală posterioară (ACP) este în mod particular vulnerabilă
Disecţia arterelor carotide şi vertebrale - frecventa, mecanism
Disecţiile sunt responsabile pentru 1 din 5 cazuri de AVC la pacienţii sub 40 de ani şi uneori sunt consecinţa unui traumatism cervical banal
sau a unei mişcări de hiperextensie; de exemplu o mişcare de distorsiune bruscă a gâtului asociată cu extensia (.,whiplash”), manipulări osteopatice, spălarea părului într-un salon de coafură sau exerciţiile fizice. Bolile mitigate ale ţesutului conjunctiv, de exemplu forma parţială a sindromului Marian poate să fie un factor predispozant.
Factor de risc AVC
1 Hipertensiune 2 Fumat 3 Stil de viaţă 4 Alcool 5 Colesterol crescut 6 Fibrilaţie atrială 7 Obezitate 8 Diabet 9 Stenoză carotidiană severă 10 Apnee în somn
Alţi factori de risc şi cauze mai rare de accident vascular cerebral
• Trombocitemia, policitemia şi alte stări de hipervâscozitate - trombofilia (ex. deficienţa de proteina C, factorul V Leiden) prezintă asociere slabă cu AVC ischemic arterial, dar predispune la tromboză
venoasă cerebrală.
• Anticorpii anticardiolipină şi anticoagulantul lupic (sindrom antifosfolipidic; vezi p. 459) predispun la AVC ischemic arterial la pacienţii tineri
• Contraceptivele orale care conţin doză mică de estrogen nu cresc semnificativ riscul de AVC, doar probabil în cazurile în care se asociează cu alţi factori de risc, ex. hipertensiune arterială necontrolată şi fumatul.
• Migrena este o cauză rară pentru infarctul cerebral.
• Vasculitele (LES, lupusul eritematos sistemic), poliartrita nodoasă, arterita cu celule gigante (ACG), angeita granulomatoasă a SNC, reprezintă cauze rare de AVC.
• Amiloidoza poate să cauzeze hemoragii cerebrale recurente (vezi p, 1357).
• Hiperhomocisteinemia predispune la AVC ischemic trombotic. Tratamentul cu acid folie nu reduce riscul şi incidenţa.
• HIV, neurosifilis, boli mitocondriale, boala Fabry (vezi p. 1367).
• Substanţele simpatomimetice precum cocaina şi probabil medicamentele antigripale cu eliberare fără prescripţie medicală, care conţin vasoconstrictoare; neurolepticele la pacienţii vârstnici
• CADASIL (cerebral dominant arteriopathy with subcortical infarcts and leukoencephalopathy; arteriopatie cerebrală autosomal dominantă cu infarcte subcorticale şi leucoencefalopatie) este o cauză ereditară rară pentru AVC is chemic şi demenţă
Atacul ischemic tranzitor (AIT)
Tablou clinic - generalitati
AIT-ul cauzează pierderea bruscă a unei funcţii, cu durată de obicei doar de câteva minute, cu revenire completă şi fără zonă de infarct evidenţiată imagistic. Definiţia clasică anterioară în care AIT era cu
durata de sub 24 de ore nu mai este folosită.
Hemipareza şi afazia sunt manifestările cele mai frecvente
AIT Circulaţia anterioară - Sistemul carotidian - simptome
Circulaţia anterioară Sistemul carotidian • Amauroză fugace • Afazie • Hemipareză • Sindrom senzitiv de hemicorp • Tulburări de vedere tip hemianoptic