Cardiologie Flashcards
Frecvenţa nodului sinusal la femei fata de barbati
Frecvenţa nodului sinusal este uşor mai crescută la femei.
Caracteristic ritm sinusal normal
Ritmul sinusal normal este caracterizat de prezenţa undelor P pe ECG care sunt pozitive în Dl şi DII (vezi Fig. 30.18), dar negative în AVR.
Definitie Aritmia sinusală
Fluctuaţiile tonusului vegetativ determină schimbări ale ratei de descărcare a nodului sinusal. în inspir, tonusul parasimpatic scade şi frecvenţa cardiacă creşte, iar în expir frecvenţa cardiacă scade.
La cine e normala Aritmia sinusală
Această variaţie este normală, în special la copii şi la tineri
Def + Simptome Bradicardia sinusală
Frecvenţele cardiace diurne mai mici de 60 b.p.m. şi <50 b.p.m. în cursul nopţii, în prezenţa ritmului sinusal, sunt definite ca bradicardii sinusale. Bradicardia sinusală este de obicei asimptomatică, cu excepţia frecvenţelor cardiace foarte joase şi este considerată fiziologică la sportivi la care apare datorită tonusului vagal crescut.
Tahicardia sinusală - Def
Tahicardia sinusală este definită ca ritm sinusal cu o frecvenţă cardiacă peste 100 b.p.m.
Automatismul accelerat - cum se poate produce?
Acest mecansim poate fi accelerat fie prin creşterea pantei depolarizării diastolice sau prin modificarea potenţialului prag
Activitatea declanşată (trigger) + postdepolarizări + post potenţiale precoce
Afectarea miocardică poate determina oscilaţii ale potenţialului transmembranar la sfârşitul potenţialului de acţiune. Aceste oscilaţii, numite ,,postdepolarizări”, pot atinge potenţialul prag şi pot produce astfel aritmii.
Dacă apar înainte ca potenţialul transmembranar să atingă valoarea prag (de obicei la sfârşitul fazei 3) se numesc „post-potenţiale precoce” (E în Fig. 30.38B), iar atunci când apar după ce potenţialul transmembranar atinge potenţialul prag se numesc „post-potenţiale tardive” (D în Fig. 30.38B).
Oscilaţiile anormale pot fi agravate de.. (Activitatea declanşată (trigger)
Aceste oscilaţii anormale pot fi agravate de către catecolamine, tulburări hidroelectrolitice, hipoxie, acidoză şi anumite medicamente sau cardiostimulare, ulterior ducând la apariţia aritmiilor. Tahicardiile
atriale din intoxicaţia digitalică au ca mecanism activitatea declanşată (trigger). De asemenea, iniţierea aritmiilor ventriculare în sindroamele de QT lung poate avea la bază acest mecanism
Reintrarea + perioda refractară (a), + conducerea prin calea (B)
Reintrarea (Fig. 30.38C) apare atunci când există ţesut miocardic normal dispus circular în jurul unui „miez” inexcitabil (ex. la nivelul unei regiuni cicatriciale). Tahicardia poate fi iniţiată de către o extrasistolă,
dacă aceasta găseşte una dintre căile ce formează circuitul în perioda refractară (a), ceea ce determină un bloc unidirectional, iar cealaltă cale este excitabilă. Dacă conducerea prin calea (P) este suficient de lentă, calea (a) va ieşi din perioada refractară, permiţând
activarea retrogradă a miocardului şi închiderea circuitului. Dacă timpul necesar conducerii la nivelul circuitului este mai lung decât perioadele refractare, conducerea la nivelul circuitului de reintrare se va
menţine, traducându-se prin pase de tahicardie. Majoritatea tahicardiilor paroxistice regulate au la bază acest mecanism.
Bradicardia sinusală Cauzele extrinseci
hipotermia, hipotiroidismul, icterul colestatic şi hipertensiunea intracraniană
• tratamentul cu betablocante, digitalice sau alte medicamente antiaritmice
• sindroamele mediate neural (a se vedea secţiunea următoare)
Bradicardia sinusală Cauzele intrinseci
. Cauzele intrinseci includ:
• ischemia acută şi infarctul nodului sinusal (complicaţie a infarctului miocardic acut)
• modificări degenerative cronice, cum ar fi fibroza la nivelul atriului şi a nodului sinusal (boala de nod sinusal).
Boala de nod sinusal sau sindromul bradi/tahi - cauze
apare ca urmare a fibrozei idiopatice a nodului sinusal. Alte cauze de fibroză, cum ar fi cardiopatia ischemică, miocardita sau cardiomiopatiile pot determina de asemenea acest sindrom. Pacienţii dezvoltă episoade de bradicardie sau pauze sinusale (Fig. 30.39B), şi episoade de tahiaritmii atriale paroxistice cauzate de afectarea atrială difuză.
Sindromul de sinus carotidian
apare la vârstnici şi determină frecvent bradicardie. Poate determina sincopă
Sincopa reflexă (vasovagală)
Sincopa reflexă (vasovagală) afectează mai frecvent adulţii tineri, dar poate aparea ca prim episod şi la pacienţii vârstnici (vezi p. 1029). Are ca substrat o varietate de situaţii (fizice şi/sau emoţionale) care afectează sistemul nervos autonom. Răspunsul hemodinamic poate fi predominant bradicardic (cardioinhibitor), vasodilatator (vasodepresor) sau mixt.
