Luxatii si entorse Flashcards
LUXATIA ACROMIOCLAVICULARA
- MECANISM
- CLASIF
a. Mecanism de producere:
o direct: accidente sportive, cadere pe umar (soc traumatic la niv acromionului, care impinge mb sup catre in jos, clavicula ramanand in pozitie; apare miscare de forfecare), cadere pe corp
o indirect: cadere pe corp sau pe mana cu cotul/mana in abductie (acromion deplasat in sus, clavicula tinuta in pozitie; apare miscare de forfecare)
b. Clasificare: Rockwood (6 grade/tipuri)
• Tipul 1 – entorsa – in Rx la niv artic nu avem deplasare; apar lez a ligg acromioclaviculare, capsula fiind intacta
• Tipul 2 – rupere a capsulei, rupere a ligmentelor acromioclaviculare; raman intacte ligamentele coracoclaviculare, tinand clavicula in pozitie (putin ascensionata); exista subluxatie.
• Tipul 3 – rupere a capsulei si ligamentelor acromioclaviculare, la care se adauga si ruperea ligamentelor coracoclaviculare; clavicula este complet eliberata, ascensionata, in contact cu acromionul la marginea inferioara
• Tipul 4 – idem, dar clavicula se suprapune peste acromion, in spatele lui
• Tipul 5 – idem, dar clavicula pierde contactul complet cu acromionul (distanta intre ele poate fi de pana la de 2x ori ……), se gaseste sub trapez (prin tractiunea mm trapez)
• Tipul 6 – idem, dar clavicula se gaseste sub procesul coracoid (ft rara)
LUXATIA ACROMIOCLAVICULARA
- CLINIC
- IMAGISTIC
c. Clinic:
Inspectie: de partea luxata, apare proeminenta extremitatii laterale a claviculei (in sus si post)
Durere in pct fix in articulatia acromioclaviculara, impotenta functionala relativa (mai ales in abductie)
luxatia se poate reduce prin apasare cu degetul (in lixatie recenta), dar in momentul indepartarii mainii aceasta se reproduce – semnul clapei de pian
pacientul impinge cotul in sus, in pozitie antalgica (reduce luxatia), de-aia radiografia se face cu o greutate legata de membrul lezat
d. Radiologic
• Rx de fata – insuficienta
• Rx dinamice (pentru ca, la momentul prezentarii, pacientul isi imobz bratul pentru a inceta durerea, dar si impinge cu mana de partea cealalta cotul in sus, astfel ca reduce luxatia; de-aia, la Rx, trebuie sa facem cu mb sup lasat liber, ba chiar tras in jos de o greutate): Rx cu tractiune inf (mai mult sau egal cu 5kg) sau in pozitia de sertar post;
• Rx de faţă în poziţie de abducţie de 90° şi rotaţie externă a braţului.
• CT
• RMN
LUCATIA ACROMIOCLAVICULARA
- TRATAMENT
- COMPLICATII
e. Tratament
Reducerea unei luxatii reprezinta o urgenta (majora). Daca nu reducem luxatia, partile moi din jurul artic vor suferi retractii musc si nu vor mai permite reducerea acesteia. („nu trebuie sa apuna soarele peste o luxatie neredusa” Hippocrate); reducere inventata de sir Watson Jones: se apasa pe clavicula, se monteaza un bandaj strans intre olecran si opelota (pe extr lat a claviculei) – NU este eficienta, pentru ca miscarile resp in 24-48h se slabeste, reproducand luxatia – deci tratamentul ortopedic determina luxatia inveterata (veche)
o Luxatiile de tipul 1 si 2 ORTOPEDIC, conservator
o Luxatiile de tipul 3 sau peste: CHIRURGICAL: reducere + fixare:
- bucla de sarma ce ancoreaza clavicula de procesul coracoid/
- surub special cu floare foarte mare la capat, din clavicula in procesul coracoid
- 2 Brose Kirschner din acromion catre clavicula centromedular (Pfeminster)
- Acroplate.
Se insoteste de sutura ligamentelor coracoclaviculare. Se mentine 3 saptamani pana cand se vindeca ligg c-c, dupa care retragem mijlocul de fixare.
f. Complicatii: Luxatie neredusa, inveterata prin insuf mentinerii reducerii; limiteaza miscarea de abductie a umarului in timp, de aceea trebuie tratat prin tratament CHIRURGICAL (red deschisa + stabz prin parti moi invecinate)
• Dewar-Barrington – presupune rezectia varfului coarcoidei impreuna cu atasurile, unde se insera capul scurt al bicepsului si coracobrahialul (= coraco-biceps) si transplantarea acestora pe clavicula (contr determina tractiunea claviculei in jos – reducere activa, permanenta si mentinerea in artic a-c)
• Weaver-Dunn (mai indicata) – reconstructia ligamentelor coracoclaviculare folosind ligamentul coracoacromial; apoi bandaj Dessault 3 S, apoi reeducare funct a umarului
• Considerent estetic
LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
- MECANISM
- CLINI
a. Mecanism – maj indirect: caderea de la acelasi nivel cu bratul in abductie, extensie si retroductie, rotatie ext (reflex in caderi pe spate)
b. Clinic:
durere + impotenta functionala
pozitie umila: rotatie externa si abductie elastica (semn caracteristic; dupa ce facem adductia pasiva a bratului, el revine in pozitie de abductie) (abductia plastica apare in fr de col chirg de humerus)
examinand din fata – asimetrie a umerilor: in mod N umarul e rotund prin prezenta capului humeral in artic, sub mm deltoid; daca artic e luxata, capul humeral se gaseste in axila, astfel ca acromionul se continua in unghi drept cu partea lat a bratului = umar in epolet
la palpare (la pers slabe) se poate evidentia suprafata neteda a cavitatii glenoide;
LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
- COMPLICATII
- TRATAMENT
d. Complicatii:
precoce
la nivelul partilor moi din jur
• la nivelul n. axilar – trece dinspre origine catre mm deltoid prin spatele colului chirurgical, prin spatiul humerobirondotricipital => pareza (leziune functionala in 90% din cazuri; anestezie, hipoestezie, imposib contr mm deltoid, temporar imposib realizarii abductiei)
• vasculare – vasele axilare; det ischemie perif
=> examinarea pulsului periferic si examen neurologic inainte si dupa reducerea luxatiei
fractura de trohiter (tubercul mare) – de obicei se reduce spontan dupa reducerea luxatiei
fractura marginii anterioare a glenoidei => fragment marginal anterior intracapsular
fractura de tubercul mic (trohin)
fractura de col chirurgical de humerus (= fractura luxatie)
e. Tratament:
o ORTOPEDIC: reducerea luxatiei
• metoda lui Hipocrate – parghie de gradul I
• metoda Kocher – in 4 etape ( se apuca cu o mana articulatia radiocarpiana si cu cealalta mana cotul pacientului; se executa in urmatoarea ordine: tractiune interna – rotatie externa – adductie – rotatie interna si asezarea mainii pe umarul contralateral); este periculoasa pentru persoanele in varsta – se pot produce fracturi de diafiza humerala.
• metoda scaunului – spatarul scaunului se fixeaza in axila pacientului; se apuca cu o mana antrbratul si cu cealalta mana cotul; rotatie externa, capul humeral sare si intra in cavitatea glenoida
• pentru a reduce luxatia este necesara anestezia/ analgezia (exceptie la pacientii varstnici, care pot avea contraindicatii la anestezice/analgezice si au de obicei musculatura hipotrofica – permite reducerea fara anestezie).
• dupa reducere – imobilizare 3 saptamani in bandaj Dessault/orteza
Leziunile capsulei articulare nu se vindeca intotdeauna. Cu cat varsta la care se produce luxatia este mai mica, cu atat reproducerea luxatiei este mai probabila. Daca luxatia se reproduce – avem de a face cu o luxatie recidivanta, cu episoade multiple (10-15 luxatii; chiar si la miscari foarte simple, nu la traumatisme) ce va duce in timp la artroza articulatiei. Pentru a observa mai bine leziunile de parti moi ale umarului – RMN. Trb tratament chirurgical.
- punga lui Broca/ leziune Bancart (? punga lui Broca cred ca e spatiul care se face in tesutul conjunctiv din jurul articulatiei atunci cand luxatia nu este redusa). Leziunile Bankart sunt leziunile labrumului glenoidal, in partea anterioara (anteroinferioara), asociate cu luxatia scapulohumerala.
o CHIRURGICAL (pt luxatia recidivanta) Bristaw – Latarjet – Rezeca vf procesului coracoid si il introduce printr-o bresa in tendonul mm subscapular si il aplica de 1-2 suruburi pe marg ant a cav glenoide. Principiu: mm subscapular se gaseste la partea ant a artic scapulo-humerale si exercita rol de contentie a artic ant (se opune prin tonus musc iesirii capului humeral din articulatie); daca efectuam abductie umar, acest muschi subscapular pleaca in sus si dezgoleste capsula artic, facand-o mai susceptibila la luxatii; prin bresa din tendon, mm e fixat in poz N si, indiferent daca facem abductie, el nu mai pleaca din fata artic = artroriza. Deci face augmentare a glenei dpdv osos la partea ant, fiind benefic pt a impiedica reaparitia luxatiei. Dupa operatie – imobilizare 3 saptamani in orteza, apoi recuperare
Bankart – pentru leziunile Bankart = desprindere burelet glenoidian de pe marg ant glena; manevra presupune reatasarea labrumului (bureletului) glenoidal la marginea anterioara a cavitatii glenoidale de unde s-a desprins. (ccum se fac cu ancore prefabricate introduse in glena, de care sunt atasate suturi neresorbabile de care se poate prinde labrumului si astfel se sutureaza); Odata cu aceasta, in cazul interventiilor deschise, se realizeaza si o plastie a muschiului subscapular – se sutureaza parte peste parte, ceea ce duce la o tensionare suplimentara a muschiului (operatia Putti – Platt).
LUXATII DE COT
- CLINIC
- Dg
a. Examen clinic:
cot globulos, marit de volum, deformat; procesul coronoid e post de paleta humerala
nu poate face extensia completa
brat aparent scurtat, olecranul poate proemina lateral
b. Diagnostic clinic: la un cot neluxat, tinut in flexie 90o – epicondilul lateral cu epicondilul medial si olecran trebuie sa formeze un triunghi echilateral. In extensie, cele 3 repere sunt coliniare. La un cot luxat, se strica reperele. (dificil de observat acest aspect in edem)
LUXATII DE COT
- COMPLICATII
- TRATAMENT
c. Complicatii:
deschiderea luxatiei (rar)
compresie vasculara in partea anterioara (a. brahiala)
compresie nervoasa – nervul median sau/si ulnar
leziuni osoase asociate
• fractura epicondilului medial (epitrohlee) (cu fragm intraartic inclavat) – trb tratament chirg pt extragerea fragm si reaplicare de la locul desprinderii
• fractura apofizei (procesului) coronoid ulnar – compromite major stabilitatea cotului; trb reducere, dar apoi mentinerea se realizeaza cu tratament chirurgical prin surub/altele
prinderea nervului median intre cele 2 fragmente osoase (in timpul luxatiei sau dupa reducere, prin prinderea in calus)
d. Tratament:
o reducere – un ajutor mentine contraextensia (sau o chinga). Operatorul apuca cu o mana antebratul pacientului si cu cealalta mana varful olecranului – pentru a permite ulnei sa sara varful coronoid, reducem luxatia si mentinem o pozitie de flexie. Manevra se poate realiza si in decubit ventral.
o dupa reducere – imobilizam 2 saptamani (pentru a evita complicatiile – la cot)
- Osificari periartic – caracteristice artic cotului; mecanismul fiziopatologic insuficient cunoscut; imobz artic cotului (3 S) cu atela brahio-palmara pt vindecareaform capsulo-lig rupte in luxatie, dar dupa, cand se incepe recuperarea funct, pot sa apara osificari periartic prin constituirea unor mici focare hemoragice in jurul artic care pot duce la initierea unor focare de osificare care pot conflua si pot realiza o „camasa„ completa in jurul artic cotului – determina redoare artic
- prevenire prin kinetoterapie
LUXATII DE SOLD
- CLASIF
- MECANISM
- LEZ ASOCIATE
- IMAGISTIC
a. Clasificare: 4 tipuri de luxatii o posterosuperioara (iliaca) – cea mai frecv, pozitie patognomonica (extensie, rotatie interna si adductie) o posteroinferioara (ischiadica) – flexie, rotatie interna, adductie o anteroinferioara (obturatorie) – flexie, rotatie externa, abductie o anterosuperioara (pubiana) – extensie, rotatie externa, abductie
b. Mecanism de producere:
o mecanismul “tabloului de bord” – se loveste de bordul masinii (de obicei pasagerul din dreapta, cel din stanga fiind oprit de volan)
o poate avea loc o luxatie cu protruzie acetabulara
c. Leziuni asociate:
fractura peretelui posterior de cotil (acetabul)
fractura parcelara a capului femural
paralizia de nerv sciatic – leziuni ale nervului sciatic comun (cel mai frecvent) – 1/5 din totalul luxatiilor.
d. Imagistic – CT,RMN
LUXATII DE SOLD
- TRATAMENT
- COMPLICATII
e. Tratament – reducere
o manevra Bohler – apucam gamba si formam 90o flexie (coapsa pe bazin, gamba pe coapsa) – atunci cand capul este situat in spatele cavitatii acetabulare
o pacientul in pat, medicul in sezut langa pacient, isi pune piciorul peste umar
o pacientul in decubit ventral, cu mb. inferior atarnat, formeaza 90o bazin- coapsa-gamba
f. Complicatii tardive
necroza de cap femural – trb montarea unei tractiuni continue, pt ca in luxatiile post de sold, cand iese din artic, rupe capsula artic si deci produce ruperea pedicului vasc ce vascz capul femural, avand risc de NAVCF; tractiunea continua invinge tonusul musc de la niv artic soldului si det presiune 0 la niv cartilajului artic (presiunea in artic e data de musc, in care oasele de imping una in cealalta; rata de NAVCF poate fi scazuta prin scaderea presiunii pana la 0); tot apare, dar e incetinita; in timp poate duce la deformarea capului femural si la aparitiza coxartrozei;
coxartroza – trb inclouire chirg a artic soldului cu proteza de sold (aprox 90% dintre pacientii cu luxatii traumatice de sold ajung la necesitatea protezarii)
