Învățare Flashcards
ce sunt practicile
sunt colaborative, presupun colaborare care generează un produs comun
împărtășite și înțelese prin narațiunile organizaționale și surprind cauzalitate
improvizație prin utilizare, contextualizare
Teoria Acțiunii (Argyris & Schin, 1978)
Organizația este văzută drept o strategie de realizare a unei activități complexe, iar modul în care își îndeplinește această activitate complexă se vede în strategii, norme și asumții care alcătuiesc o teorie globală a acțiunii organizației. Aceasta are la bază reprezentări sociale colective și o dublă funcție: descrierea patternurilor actuale de activitate și prescrierea celor viitoare
Teorie declarată vs teorie în uz sau implicită. Teoria în uz este ceea ce învață noii membrii în procesul de socializare și poate fi dedusă din observarea comportamentului în situații reale. Cele două nu sunt identice
piedici și strategii de generare a improvizației
piedici: proceduri stricte și inflexibile, frică de a devia, managerii
strategii de generare: valorizează eforturile de improvizație, colaborare, transferul improvizației în memoria org, structuri minimale și cultură org care să încurajeze experimentele și expertiza legată de sarcină și de munca în echipă
Învățarea și tipurile ei
restructurarea teoriei acțiunii în urma detectării și corectării erorilor
cu singur circuit (sigle loop) - când erorile detectate și corectate permit organizației să-și urmeze politicile prezente sau să își realizeze obiectivele prezente
cu circuit dublu (double-loop) - când eroarea este detectată și corectată în modalități care implică modificarea politicilor și asumpțiilor de bază ale organizației
Memoria organizației
tehnologie, bază de date
rutine și practici
personal cheie
elemente culturale
Caracteristici organizație care învață
are implementate procese rezolutive sistematice
face transfer eficient de cunoștințe în organizație
învață din experiență proprie
învață din experiența altora
experimentează cu noi modalități de acțiune
Învățare la nivel de echipă
proces temporal și dinamic care emerge în timp ce membrii interacționează într-un mediu social și temporal.
derivă din experiențe împărtășite ale membrilor
conduce către o schimbare relativ permanentă în nivelul colectiv de cunoaștere și comp al echipei
