Inima p2 Flashcards
Atriul stang comparat cu cel drept
Mai mic in volum decat atriul drept
Pereti mai grosi decat atriul drept ( in medie 3 mm)
Atriul stang forma
Alcatuit din: componenta venoasa care receptioneaza sangele din venele pulmonare, un vestibul si un auricul
Forma cuboidala
Prezinta un sept pozitionat oblic
Baza ventriculului stang orificiul AV stang valva mitrala
Peretele posterior formeaza peretele anterior a sinusului pericardic oblic
Auricul stang
Auriculul stang este mai lung, mai ingust si mai curbat decat cel drept, o prelungire asemanatoare cu un deget, cu calibru redus la jonctiunea sa cu atriul
Muschii pectinati sunt mult mai mici decat cei contralaterali
Conformatia ingusta a auriculului predispozitie pentru formarea trombilor
Cele 4 vene pulmonare se deschid pe fetele posterolaterale ale atriului stang , 2 pe fiecare parte.
Ventriculul drept - perete ventriculului
Creasta supraventriculara
Peretele ventriculului drept este relativ subtire – 3-5 mm
Componentele de intrare si iesire ale ventriculului, sustin si inconjoara cuspizii valvelor tricuspida si pulmonara, sunt separate la nivelul plafonului ventricular de o proeminenta numita creasta supraventriculara (crista supraventricularis)
Reprezinta o structura musculara, groasa, puternic arcuita, care se extinde oblic anterior si spre dreapta pe peretele septal interventricular.
Ventricul drept - regiuni de intrare si de iesire
Regiunile de intrare si iesire se extind in sens apical inspre si dinspre componenta prieminenta trabeculata a ventriculului
Regiunea de intrare este si ea deasemenea trabeculata\
Regiunea de iesire (infundibulul) are predominant pereti netezi
Ventriculul drept – configuratia interna
rabeculele carnoase
Muschii papilari
Cordajele tendinoase (tendinous cords), se insera la nivelul marginii libere a valvelor atrioventriculare
Trabeculele septomarginale sau septale traverseaza inspre peretele inferior al ventriculului banda moderatoare.
Rolul benzii moderatoare ca parte a sistemului conductor al inimii contine fasciculul atrioventricular drept inspre varful ventriculului inainte de a patrunde in muschiul papilar anterior .
Banda moderatoare poate fi scurta/groasa, lunga/groasa, scurta/subtire, lunga/subtire si ocazional absenta.
Trabeculele septoparietale
Valva tricuspida
3 cuspizi localizati:
anterosuperior
septal
inferior (posterior)
Cordajele tendinoase (cordajele tendinoase adevarate):
structura fibroasa de colagen
Sustin cuspizii valvelor atrioventriculare.
De obicei au originea in mici proeminente pe varfurile sau marginile treimii apicale a muschilor papilari
Se insera pe marginile libere ale cuspizilor
Sunt clasificate in:
De ordin I
De ordin II
De ordin III
Muschii papilari ai ventriculului drept
Muschiul papilar anterior (cel mai bine reprezentat) se intrepatrunde cu capatul drept al trabeculei septomarginale
Muschiul papilar inferior (deseori bifid sau trifid)
Muschiul papilar septal (medial, mic) al conului.
Valva pulmonara
Asigura fluxul de iesire din ventriculul drept
Surmonteaza infundibulul
Prezinta 3 valvule semilunare
Terminologia Anatomica (2011) face referire la valvulele anterioara, posterioara si septala pe baza pozitionarii din timpul vietii fetale
Acest aranjament se schimba de-a lungul dezvoltarii, la adult devenind:
Valvula anterioara
Valvula dreapta
Valvula stanga
Ventricul stang
regiune de intrare
regiune de iesire
componenta apicala
Prezinta o regiune de intrare asigurata de valva mitrala (ostium venosum)
Prezinta o regiune de iesire asigurata de valva aortica (ostium arteriosum)
Prezinta o componenta apicala trabeculara
Valva mitrala
Orificiul / inelul, cuspizi/ cordaje tendinoase /muschi papilari
Cuspizii valvei mitrale:
Cuspidul anterior (aortic, septal, ‘mare’ sau anteromedial)
Cuspidul posterior (ventricular, ‘mic’ or posterolateral)
Comisura Anteromediala (inferoseptala)
Comisura Posterolateral (superoposterioara)
Valvulele semilunare ale valvei aortice
Posterioare, dreapta si stanga se refera la pozitia din timpul vietii fetale. Inainte ca rotatia inimii sa fie complete
Termenii care corespund la adult sunt: anterior, stang si drept.
Sinusurile aortice(ale lui Valsalva) sunt mai proeminente decat cele ale trunchiului pulmonar.
Grosimea relativa a peretilor inimii
VS prezinta un perete mai gros decat VD deoarece propulseaza sangele impotriva unei rezistente mai mare; circulatia sistemica este mai lunga decat circulatia pulmonara
Peretii atriilor sunt subtiri datorita faptului ca umplerea ventriculara se face gravitational, necesitand putin efort din partea atriilor
Nodulul sinoatrial
In peretele AD
Seteaza rata de baza-70-80
Reprezinta pacemaker-ul
fiziologicIs the normal pacemaker
Impulsul de la nodulul sinoatrial catre atrii
Impulsul catre nodul AV prin caile internodale
Nodul atrioventricular localizare
Localizat in grosimea septului interatrial.
Inervatia inimii
Simpatica - Creste frecventa cardiaca si forta contractila
Parasimpatica (ramuri ale nervului Vag) - Scade frecventa cardiaca
Vascularizatia prorpie a inimii
Arterele – arterele coronare (dreapta si stanga) (in santul atrioventricular), artera marginala, artera circumflexa a inimii si artera interventriculara anterioara.
Venele – Vena mare a inimii, venele cardiace anterioare, venele cardiace mici
