Formațiuni prestatale românești (sec. IX-XIII) Flashcards
Transilvania (z. intra și vestcarpatică)
→cele mai vechi formațiuni prestatale românești au fost semnalate în interiorul arcului carpatic despre care vorbește cronicarul Anonymus în “Gesta Hungarorum”:
- voievodatul lui Gelu, în podișul Transilvaniei, centru la Dăbâca;
- voievodatul lui Glad. în Banat, centru la Cuvin;
- voievodatul lui Menumorut, în Crișana, centru la Biharea.
(la jumătatea sec. al XI-lea) →”Legenda Sf. Gerard” menționează existența, a două voievodate care au opus rezistență expansiunii maghiare:
- voievodatul lui Ahtum, în Banat, cu centrul la Morisena
- voievodatul lui Gyla, în centrul Transilvaniei, cu centrul la Bălgrad
(sec. al XII-lea) →”Cronica lui Nestor” confirmă existența românilor și a slavilor la venirea ungurilor în Pannonia
Țara Românească (la S de Carpați)
(1247, sec. XIII) →”Diploma cavalerilor ioaniți” amintește formațiuni prestatale românești:
- Țara Severinului în E Banatului și V Olteniei
- Cnezatul lui Ioan, în S Olteniei
- Cnezatul lui Farcaș, în N Olteniei
- Voievodatul lui Litovoi, între Olt și Jiu
- Voievodatul lui Seneslau, în stg. Oltului
Moldova (E Carpați)
→izvoarele vorbesc despre existența în spațiul est-carpatic a numeroase formațiuni prestatale:
- Codrii Cosminului
- Codrii Lăpușnei
- Codrii Orheiului
- Codrii Herței
- Câmpul lui Dragoș
- ocoale în Câmpulung și Vrancea
Dobrogea (între Dunăre și mare)
(sec. al X-lea) →atestarea unor conducători ai unor formațiuni politice atestați de sursele arheologice:
1. jupan Dimitrie (în loc. Mircea-Vodă)
2. jupan Gheorge (complexul de la Basarab)
(sec. al XI-lea) →izvorul bizantin “Alexiada”, scris de Ana Comnena, fiica împ. bizantin, vorbește despre 3 conducători din Dobrogea:
1. Tatos, S Dobrogea, Dristor
2. Satza, N-V Dobrogea, Vicina
3. Seslav, N-E Dobrogei, Preslav
→tot Ana Comnena, menționează în 1094, un alt fruntaș al vlahilor, Pudilă
(sec. al XIII-lea) →într-o diplomă a țarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este menționată Țara Cavarnei situată între Mangalia și Varna, nucleu al viitorului stat