EO Cardiac Flashcards

1
Q

Când apare bombarea regiunii precordiale?

A

În dilatările însemnate ale inimii și pericardita exsudativă cu colecție abundentă, în copilărie sau adolescență (cutie toracică mai elastică)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Semnul Auenbrugger

A

Bombarea regiunii epigastrice în pericardita exsudativă voluminoasă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

În ce patologie apare bombarea anterioară a hemitoracelui stâng?

A

În ACC (DSV) care evoluează cu HTP severă -> dilatarea VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Când apare retracția regiunii precordiale?

A

În pericardita constrictivă asociată cu mediastinopericardită

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Șanțul lui Harrison

A

Depresiune circulară la nivelul coastelor adevărate (inserția diafragmului) care apare în ACC cu HTAP severă datorită tracțiunii diafragmului (scade elasticitatea pulmonară)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Semnul Broadbent

A

Retracție pluricostală sistolică în mediastino pericardită (pericard îngroșat aderent la peretele toracic)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Semnul profilului sternal inversat a lui Wenckebach

A

În mediastino pericardită, în inspir, sternul este propulsat în jumătatea superioară și retractat în jumătatea inferioară (pericard aderent)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care este cauza pulsațiilor patologice de la nivelul toracelui?

A

Hipertrofia și/sau dilatarea camerelor inimii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Unde apare pulsația dată de HVS?

A

Spațiile intercostale stângi V-VIII

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Unde apare pulsația din HVD?

A

În spațiile intercostale III-V stângi juxtasternal, uneori și spațiile drepte

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Unde apar pulsațiile date de dilatarea arterei pulmonare?

A

În spațiul II intercostal stâng pe marginea sternului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

În ce boli apare dilatarea arterei pulmonare?

A

SP, dilatare poststenotică, DSV, HTAP

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Când pulsează întregul plastron sterno-costal?

A

În caz de cardiomegalie globală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Unde apar pulsațiile anevrismului de Ao ascendentă?

A

În spațiile intercostale I și II drept juxta sternal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Semnul Hirz

A

În anevrismul crosei Ao, apare o pulsație în foseta jugulară care imprimă o mișcare de ridicare-coborâre laringelui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Când apar pulsații sistolice epigastrice?

A

La persoane cu constituție astenică, în dilatările VD, anevrismul Ao abdominale, IT

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Semnul Harzer

A

Pulsații epigastrice în dilatările VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Ce este șocul apexian?

A

O pulsație unică, vizibilă și palpabilă în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară, mobilă cu poziția bolnavului și cu respirația. Este un fenomen sistolic datorat activității VS care lovește peretele toracic în timpul sistolei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Ce modificare cardiacă modifică sediul impulsului apical?

A

Dilatarea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Impuls apical deplasat în jos

A

Dilatarea VS

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Impuls apical deplasat în afara liniei medioclaviculare

A

Dilatarea VD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Unde apare impulsul apical în dextrocardie?

A

În spațiul intercostal V DREAPTA pe linia medioclaviculară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Ce influențează deplasarea orizontală a impulsului apical?

A

Poziția mediastinului și diferența de presiune între cele două hemitorace

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Cum se deplasează impulsul apical față de un hemitorace cu presiune mare?

A

Contralateral

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Impulsul apical este deplasat ipsilateral
Față de un hemitorace retractat prin atelectazie sau fibroză pulmonară
26
Ce influențează poziția în sens vertical a impulsului apical?
Poziția diafragmului
27
Ce boli duc la deplasarea în jos a impulsului apical?
Cele care evoluează cu hiperinflație alveolară (emfizem, criza de astm bronșic)
28
Care boli deplasează impulsul apical în sus?
Cele care cresc presiunea intra-abdominală (meteorism, ascită, hepatosplenomegalie, tumori abdominale voluminoase)
29
Ce duce la creșterea în intensitate a impulsului apical?
HVS
30
Impuls "în dom"
Impuls apical de intensitate crescută care ascensionează lent - HTA, SAo, IAo
31
Impuls apical intens cu ascensiunea rapidă
IMi, IVS
32
Ce dă falsul impuls apical?
Dilatarea VD, care împinge VS posterior, iar pulsația este datorată VD
33
Bolile care evoluează cu scăderea în intensitate a impulsului apical
SMi Pericardita exsudativă sau constrictivă Boli grave ale miocardului
34
Cauzele extracardiace ale diminuării intensității impulsului apical
Obezitate | Emfizem pulmonar
35
Când crește suprafața impulsului apical?
Dilatarea VS
36
Când devine fix impulsul apical?
În mediastinopericardită
37
Clacment sistolic în spațiul intercostal V stâng
SMi - prin închiderea valvei Mi indurate
38
Clacment diastolic în spațiul intercostal II stâng
În orice boală care evoluează cu HTAP - închiderea cu putere a valvelor sigmoide pulmonare
39
Clacment diastolic în spațiul intercostal II dreapta
În HTA - prin închiderea valvelor sigmoidiene Ao
40
Ce este freamătul cardiac?
Echivalentul palpator al unui suflu cardiac
41
Freamăt diastolic în spațiul intercostal V
Echivalentul suflului distolic de STENOZĂ MITRALĂ
42
Freamăt sistolic în spațiul intercostal II drept
Echivalentul suflului sistolic de STENOZĂ AORTICĂ
43
Freamătul sistolic în spațiul intercostal II stâng
Echivalentul suflului sistolic de STENOZĂ PULMONARĂ
44
Freamăt sistolic în spațiile IV-V intercostale stângi parasternal
DSV
45
Semnul palpatoric caracteristic pericarditei acute uscate
Frecătura pericardică - palpată în zona mezocardiacă, atât în sistolă cât și în diastolă, se accentuează la aplecarea corpului înainte
46
Cum se produce zgomotul I cardiac?
Prin închiderea simultană a valvelor AV și prin contracția V
47
Caracteristicile zgomotului I
Durată mai mare, tonalitate joasă, intensitate maximă în ZVS, sincron cu impulsul apical și pulsul periferic
48
Ce semnifică zgomotul II?
Începutul diastolei ventriculare, se produce prin închiderea valvelor sigmoidiene de la baza arterelor mari
49
Caracteristicile zgomotului II
Tonalitate înaltă, durată mai scurtă, intensitate maximă în zonele aortică și pulmonară
50
Fenomenul Potain
Dedublarea fiziologică a zgomotului II în inspir, care dispare în expir - apare la majoritatea tinerilor sănătoși
51
Când apare zgomotul III și ce semnifică?
Este un zgomot cardiac care apare la majoritatea copiilor și tinerilor sănătoși, dispărând după 30-40 de ani. Survine imediat după zgomotul II, expresia acustică a umplerii ventriculare rapide
52
Caracteristicile zgomotului III
Diastolic, imediat dupa zgomotul II, intensitate mică, tonalitate joasă, intensitate maximă în ZVS
53
Când apare zgomotul IV și ce semnifică?
La sfârșitul diastolei, înaintea zgomotului I, coincide cu SA
54
Când pot fi diminuate ambele zgomote cardiace?
Obezitate, pleurezie stângă, emfizem pulmonar, tumori mediastinale, pericardita exsudativă și constrictivă
55
Diminuarea zgomotului I
Datorată scăderii forței de contracție a miocardului: miocardite, cardiomiopatii, IMA, IC IMi - nu închide bine mitrala BAV grad I, BRS
56
Diminuarea zgomotului II
Stenozele valvelor sigmoidiene
57
Accentuarea ambelor zgomote cardiace
Perete toracic subțire | Hipertiroidism
58
Accentuarea zgomotului I
Hipertrofiile V Umplere V insuficientă - Ex, tk SMi - valva indurată
59
Accentuarea zgomotului II în zona Ao
HTA ATS Ao IAo
60
Accentuarea zgomotului II în zona pulmonară
Boli care evoluează cu HTAP: SMi, CPC, ACC
61
Dedublarea patologică a zgomotului I
În BLOC DE RAMURĂ datorită contracției ventriculare asincrone
62
Dedublarea fixă a zgomotului II (întârziere pulmonară)
SMi, CPC, SP, DSA, BRD
63
Dedublarea zgomotului II prin fenomen Potain inversat (întârziere aortică)
HTA severă SAo BRS
64
Caracteristicile clicurilor
Durată scurtă, tonalitate înaltă
65
Clicul de deschidere al mitralei
În SMi, imediat după zgomotul II
66
DDX SMi - dedublare Z2/clic de deschidere a Mi
Distanța mai mare a clicului față de Z2 Dedublarea se aude mai bine în zona pulmonară, iar clicul se aude în ZVS Clicul se distanțează de Z2 în inspir profund
67
Clicul mezosistolic
Prolaps de valvă Mi
68
Clicul de ejecție Ao/P
Dat de deschiderea valvelor sigmoide sub tensiune, survine imediat după zgomotul I Boli: stenoza valvelor sigmoidiene, dilatarea arterelor
69
Clicul pericardic
Protodiastolic, în ZVS, poate iradia pe toată suprafața cardiacă, intensificat în inspirație - Pericardita constrictivă
70
Ce este galopul?
Asocierea unui al treilea zgomot în diastolă, prin intensificarea zgomotelor III, IV
71
Galopul ventricular/protodiastolic
Prin intensificarea zgomotului III - apare în IVS, IVD
72
Galop atrial/presistolic
Accentuarea patologică a Z4 - apare în insuficiența ventriculară, scăderea complianței ventriculare (cardiopatie hipertensivă, SAo, SP)
73
Galopul mezodiastolic/ de sumație
Sumarea la mijlocul diastolei a Z3 și Z4 | În tk, BAV gradul I
74
Galop dublu/ ritm cvadruplu
Accentuarea patologică a Z3 și Z4, percepute separat - în bk
75
Caracterizarea semiologică a suflurilor
1. Localizare - raportat la o zonă de Au 2. Propagare/iradiere 3. Situare în ciclu cardiac - sistolic/diastolic/sistolo-diastolic 4. Durată - lung (holo)/ scurt (proto/mezo/tele) 5. Intensitatea - grade I-VI 6. Tonalitate - obișnuite/uruituri/ sufluri cu frecvență înaltă 7. Timbru - aspirative/șuierătoare/aspre 8. Condiții care modifică intensitatea - poziția, respirația, efortul fizic, manevrele care cresc rezistența periferică
76
Suflu de grad I
Cel mai slab suflu perceptibili, se aude doar după un anumit timp (acomodarea urechii)
77
Suflu de grad II
Suflu slab, care se aude chiar de la aplicarea stetoscopului
78
Suflu de grad III
Suflu moderat, care dispare la ridicarea unei margini a capsulei
79
Suflu de grad IV
Suflu care se aude și cu o margine a stetoscopului
80
Suflu de grad V
Suflu foarte intens care se aude cu capsula stetoscopului la câțiva cm de torace
81
Suflu de grad VI
Cel mai intens suflu posibil
82
Intensitatea maximă a suflurilor diastolice
Grad III/IV
83
Clasificarea suflurilor cardiace
Organice, funcționale, accidentale (inocente, benigne)
84
Care este cauza suflurilor organice?
Valvulopatii produse de leziuni valvulare proprii
85
Stenozele valvulare
Coalescența marginilor libere ale valvulelor cu deschiderea incompletă
86
Insuficiența valvulară
Defecte (lipsă de substanță) la nivelul marginilor libere cu închiderea incompletă
87
Care este cauza suflurilor de ejecție?
Stenoza valvelor sigmoidiene
88
Caracteristicile suflurilor de ejecție
Sufluri sistolice, componentele cu frecvență înaltă iradiază spre vârful inimii (fenomenul Gallavardin), sistolice (încep imediat după Z1, se termină înainte de Z2), caracter crescător-descrescător, aspre, răzătoare
89
Iradierea suflului de ejecție din SAo
Spre clavicula dreaptă, spre vasele mari ale gâtului
90
Caracteristici ale suflului de ejecție din SP
Atinge apogeul după mijlocul sistolei și se accentuează în inspir
91
Care sunt cauzele suflurilor sistolice de regurgitare?
Insuficiențele AV, DSV, PCA
92
Caracteristicile suflurilor de regurgitare
Pansistolice, uneori pot să treacă și în diastolă (sufluri continui), în platou, tonalitate înaltă, caracter de țâșnitură de vapori
93
Suflul de IMi
Intensitate maximă în ZVS, iradiază în axilă, de-a lungul coastei V
94
Fenomene stetacustice în prolapsul de valvă Mi
Clic mezosistolic + suflu telesistolic, pot exista și independent
95
Suflul de IT
Intensitate maximă de-a lungul marginii stângi a sternului inferior, accentuează în inspir (semnul Carvallo), după efort, la apăsarea ficatului
96
Suflul din DSV
Suflu de regurgitare intens, cu intensitate maximă pe marginea stângă a sternului
97
Suflul de mașinărie al lui Gibson
PCA - suflu sistolo-diastolic, continuu, după instalarea HTAP - componenta diastolică dispare
98
Cum se numesc suflurile diastolice din stenozele AV?
Sufluri de umplere ventriculară
99
Suflul din SMi
Suflu diastolic cu caracter de uruitură, cu accentuare progresivă spre zgomotul 1, perceput strict la apex, mai intens în decubit lateral stâng
100
Suflul de ST
Suflu presistolic, fără accentuare spre zgomotul I, accentuat în inspirație
101
Sufluri de regurgitare sigmoidiană
Sufluri diastolice, cu caracter aspirativ, moale, cu intensitate descrescătoare până la jumătatea diastolei
102
Suflul de IAo
Mai intens în ortostatism, cu toracele aplecat înainte, în expir și după ridicarea brațelor
103
Suflul Cole-Cecil
Suflu de IAo care se aude mai bine în regiunea mijlocie a hemitoracelui stâng și la apex
104
Suflul Graham-Steel
Suflu de IP, asemănător cu cel din IAo, dar cu accentuare în inspir
105
Din ce cauză apar suflurile funcționale?
Valvele sunt indemne, dar insuficiente datorită dilatării inelului valvular
106
Când apar suflurile accidentale?
Acestea apar în absența unor alterări anatomice sau funcționale prin creșterea vitezei de curgere a sângelui, scăderea vâscozității sângelui, cauze ?
107
Caracteristicile suflurilor accidentale
Sistolice, nu iradiază, scurte (mezosistolice), intensitate redusă (maxim grad III), variabile cu poziția (accentuate în clinostatism), cu respirația (accentuate în expir), dispar o dată cu cauza, apar în lipsa altor semne de boală CV
108
Caractere auscultatorice ale frecăturii pericardice
Zgomot superficial, aspru sau moale, doar în aria matității absolute, perceput în sistolă și în diastolă, accentuat prin presiune cu stetoscopul și în timpul manevrei Valsalva, dispare cu acumularea de lichid în pericard
109
În ce boli se poate ausculta frecătura pericardică?
Faza inițială uscată a unei pericardite acute, IMA, stări severe de deshidratare, uremie