Emil Durkheim

Question 1

In conceptia lu Durkheim crima este

Answer 1

un fenomen normal, utila
intalnita in toate societatile cunoscute si in toate timpurile
criminalul si inovatorul sunt asemanatori

Question 2

Constiinta colectiva

Answer 2

concept a lui Durkheim
ansamblul credintelor comune majoritatii membrilor unei societati
forta colectiva este data de tipul de solidaritate din societate

Question 3

Solidaritatea mecanica reprezinta

Answer 3

un grad de redus de diferentiuere interna a indivizilor
constiinta colectiva acopera constiinta individuala\
sentimentele impartasite in comun au o forta extrema fata de criminal

Question 4

Solidaritatea organica reprezinta

Answer 4

un grad ridicat de diferentiere interna
constiinta colectiva este mai redusa iar reactiile fata de incalcarea regulilor sun slabe

Question 5

Solidaritatii mecanice ii corespunde dreptul…

Answer 5

represiv prin sanctiuni represive

Question 6

Solidaritatii organice ii corespunde dreptul…

Answer 6

restitutiv prin sanctiuni restitutive

Question 7

Universaliatea si normalitatea crimei, in conceptia lui Durkheim, sunt rezultatul

Answer 7

variatiilor individuale si colective, o societate in care constiintele indivizilor ar fi absolut identice este de neconceput

Question 8

In conceptia lui Durkheim, definitia crimei cuprinde doua elemente:

Answer 8

1. un act care lezeaza constiinta colectiva
2. reactia sociala sub forma pedepsei

Question 9

In conceptia lui Durkheim, principala victima a criminalului este

Answer 9

societatea; crima afecteaza sentimentele, reteaua de solidaritate stabilita intre indivizi

Question 10

In conceptia lui Durkheim, in societatile fundamentate pe principiul solidaritatii mecanice pedeapsa are urmatoarele trasaturi

Answer 10

razbunarea si suferinta ca mijloc de razbunare

Question 11

In conceptia lui Durkheim, in societatile fundamentate pe principiul solidaritatii organice pedeapsa are urmatoarele trasaturi

Answer 11

nevoia de razbunare ia locul nevoii de aparare
furia este inlocuita cu spiritul de prevedere
suferinta fizica este eliminata

Question 12

In conceptia lui Durkheim, de ce este necesara pedeapsa? Care sunt scopurile? (functia principala)

Answer 12

Scop principal
reactia fata de crima este o conditie a existentei societatii, in sensul de mijloc de reafirmare si conservare a sentimentelor colective afectate de crima
scopul este refacerea solidaritatii sociale afectata de actul criminal, a acelor sentimente vii si puternice care leaga indivizii unii de altii.
refacere si intarirea constiintei colective
Scop secundar
indreptarea criminalului si descurajarea celor care i-ar putea urma exemplul

Question 13

In conceptia lui Durkheim, singura care poate limita aspiratia individului este

Answer 13

socitatea, care joaca rol moderator prin ierarhizarea ocupatiilor, profesiilor, o estimare a cantitatii de bunastare asociata fiecarei pozitii

Question 14

In conceptia lui Durkheim, cum se realizeaza limitarea aspiratiilor de catre societate?

Answer 14

prin praguri maxime si minime intre care sunt plasate asteptarile indivizlor.
Omul cauta sa se imbunatateasca dar ceea ce este esential este faptul ca aceste cautari sunt limitate intre granitile fixate de societate
societate impune pana unde este rezonabil sa isi proiecteze individul dorintele

Question 15

In conceptia lui Durkheim, anomia este

Answer 15

Starea in care societatea nu isi mai poate indeplini rolul si apare in cazul transformarilor sociale de anvergura.
Cand societatea este tulburata, fie ca este vorba despre o criza dureroasa, fie prin transformari fericite dar prea bruste, devine temporar incapabila sa exercite aceasta actiune.
In situatii normale, scala aspiratiilor individului este dependenta de cea a posibilitatilor de care acesta dispune, iar cresterea rapida a bogatiei afecteaza acest echilibru.
Societatea care actiona ca o frana morala in calea extinderii nemasurate a pasiunilor individului este acum incapabila sa le tempereze.

Question 16

In conceptia lui Durkheim, anomia se afla intr-o stare cronica in cazul

Answer 16

zona comertului si zona industriei.
cautarea permanenta, pasiunea pentru infinit prezentata in societatea moderna este in realitate expresia starii de anomie, stare patolgica, srusa de nemultumire si disperare.

Question 17

Conform lui Merton, ordinaea sociala este rezultatul

Answer 17

luptei dintre individ si societate; originea comportamentelor deviante rezida asadar in impulsurile biologice, care, in anumite situatii sunt mai puternice decat constrangerile sociale

Question 18

Intentia lui Merton in studiul sau este de a identifica

Answer 18

surele culturale si sociale ale deviantei.
,,Scopul nostr fundamental este de a descoperi cum anumite structuri din sociale exercita o presiune categoria asupra anumitor indivizi din societate, de a se angaja mai degraba in comportamente deviante decat comportamente conformiste’’

Question 19

Conform lui Merton, indiferent de tipul de societate, atingerea obiectivelor este conditionata

Answer 19

de utilizarea anumitor mijloace, acceptate si promovate social, normele sociale limiteaza optiunile indivizilor privind caile de a atinge obiectivele legitime, excluzandu-le pe unele care, din punct de vedere individual pot parea mai eficiente

Question 20

Conform lui Merton, accentuarea exclusiva sau exagerata a mijloacelor in raport cu scopurile propuse indivizilor poate conducere la

Answer 20

,,uitarea’’ scopurilor pentru care au fost create.
Astfel, societatea devine inchisa, incapabila de schimbare, conformitatea fiind caracteristica principala

Question 21

Conform lui Merton, accentuarea obiectivelor, in sensul ca orice mijloc este permis pentru atingerea scopurilor, face ca societatea sa fie

Answer 21

slab integrata

Question 22

Conform lui Merton, elementul central in intelegerea deviantei si definitia anomiei are legatura cu

Answer 22

alegerea mijlocului prin care omul ajunge la obiective

Question 23

Conform lui Merton, anomia apare ca urmare a

Answer 23

1. decalajului intre valorile promovate de catre societate si mijloacele legitime de a le atinge
2. disconcordanta intre structura culturala si structura sociala. Din perspectiva structurii culturale, aceleasi obiective sunt propuse tuturor indivizilor indiferent de pozitia lor sociala; Din perspectiva structurii sociale, accesul la mijloace este insa conditionat de dispunerea neuniforma a resurselor in structura sociala.

Question 24

Tipuri de adaptare la starea anomica, conform lui Merton

Answer 24

1. Conformitatea: este definita ca acceptare deopotriva a scopurilor culturale si a mijloacelor institutionale; este comportamentul cel mai raspandit, care confera societatii stabilitate si comunitate
2. Inovarea: constituie modul de adaptare specific indivizilor care accepta scopurile propuse de catre societate, dar utilizeaza mijloace interzise institutional. Presiunea catre inovare se exercita in maniere diferite, in functie de diferentele existente intre straturile din care este compusa structura sociala.
3. Ritualismul: internalizare perfecta a mijloacelor institutionale, indivizii isi reduc aspiratiile pana la punctul in care acestea pot fi satisfacute. Individul adopta o strategie caracterizata de frica de actiune deoarece ambitiile inalte pot genera frustrari si presupun pericole, pe cand aspiratiile scazute produc satisfactie si securitate.
4. Retragerea: tipul de adaptare cel mai putin frecvent, individul care adopta aceasta strategie renunta atat la scopul reusitei sociale, cat si la mijloacele institutionale. Individul se asocializeaza, ramane membru al societatii exclusiv in masura in care constituie o problema sociala.
   5.Rebeliunea: tip de adaptare colectiva care presupune indepartarea de la valorile societatii. Individul propune un program: lipsa echilibrului dintre obiective si practicile institutionale trebuie rezolvata nu prin ajustari partiale si succesive ale sistemului social, ci prin transformarea integrala a sistemului.

Question 25

Conform lui Sutherland, exista 2 moduri de explicare a comportamentului criminal

Answer 25

explicatia de tip situational - care pune accentul pe elemente concomitente crimei explciatia de tip genetic - presupune analiza elementelor anterioare momentului comiterii crimei. situatia obiectiva/situatia subiectiva.

Question 26

Explicatia genetica a comportamentului crimina, de Sutherland, cuprinde urmatoarele elemente:

Answer 26

1. comportamentul deviant este invatat 2. comportamentul criminal este invatat in interactiune cu alti indivizi, in procese de comunicare verbala si non verbala 3. cea mai importanta parte a acestei invatatri se desfasoara in cadrul grupurilor personale familiare 4. invatarea include tehnici de comitere a crimei si o anumita orientare a mobilurilor, imboldurilor, rationalizarilor si atitudinilor 5. aceasta orientare specifica e invatat pornind de la definirea favoranila sau defavorabila a normelor legale. In anumite grupuri indivizii definesc normele legale in termeni favorabili, in alte grupuri definitiile sunt defavorabile 6. individul devine delicvent din cauza excesului de definitii favorabile incalcarii legii in raport cu definitiile favorabile respectarii ei. Orice individ asimileaza cultura grupurilor din care face parte, aceasta poate fi compusa din patternuri criminale, non criminale sau neutre in raport cu geneza crimei. Conform principiului asocierilor diferentiale, individul devine criminal datorita contactului cu patternurile criminale si izolarii de patternuri non-criminale. 7. Ascoierile diferentiale variaza in frecventa, durata, prioritate si intenmsitate. Prioritatea este importanta deoarece genereaza o anumita selectivitate, data de expunerea la un anumit tip de definitii 8. procesul de invatare a comportamentului criminal include mecanismele presupuse de orice proces de invatare 9. comportamentul criminal este expresia acelorlasi nevoi si valori ca si comportamentul non criminal.

Question 27

Criminalitateea gulerelor albe de Sutherland

Answer 27

Criminalitatea specialistilor din deverse domenii, a oamenilor de afaceri, a oamenilor politici, etc. Pe langa costurile financiare, pentru SUtherland mai importante sunt efectele criminalitatii gulerelor albe asupra relatiilor sociale. Criminalitatea gulerelor albe incalca increderea sociala si genereaza neincredere, afecteaza morala sociala si produce dezorganizare la scara larga. De ce nu apar in statisticile oficiale? Explicatia sta in modul de implementare a dreptului penale, care conducere la segregarea administrativa a criminalilor. Spre deosebire de infractiunile indivizilor din zonele defavorizate ale societatii, cercetate de politisti, procurori si judecate de instantele de drept penal, faptele gulerelor albe sunt analizate de inspectori si comisii de tip administrativ sau de instante de drept civil. Pentru indivizii de upper class, sanctiunile sunt de regula de natura civila sau administrativa. Aplicarea legii este conditionata de pozitia sociala a celui vizat si mai important influenteaza continutul legii deoarece reprezentantii upper class stabilesc care sunt comportamentele permise sau interzise.

Question 28

Conform lui Sutherland, diferentierea societatii si diveristatea normativa impun analizaarea rolului jucat in interesele indivizilor in utilizarea legii

Answer 28

-interesul de a se raport la o normal legala -interesul de a interpretare intr-un anumit fel o normala legala -interesul de a sustine adoptarea unei anumite norme legale Primele doua pozitii se refera la segregarea administrativa a criminalilor iar ultima este legal predominant de protejarea anumitor pozitii.

Question 29

Conform lui Becker, termenul de outsider surprinde

Answer 29

esenta dezacordului dintre individ si grup, generat de interactiunea prin care este impusa norma. -are dublu sens

Question 30

Conform lui Becker, comportamentul deviant este

Answer 30

-rezultatul interactiunii dintre individ si grup. Presupune 2 elemente: un act prin care este incalcata o norma si reactia grupului generata de incalcare. -nu este obligatoriu ca individul considerat deviant sa fi comis in mod real actul care a condus la etichetarea sa -procesul de etichetare nu este infailibil -comportamentul deviant nu este de tip mecanic, variaza in functie de factori (momentul comiterii actului, statusul persoanei care a comis actul, victima actului, consecintele comportamentului, etc)

Question 31

Conform lui Becker, tipologia comportamentului deviante este

Answer 31

-cei care incalca norma si sunt perceputi ca devianti -care care nu incalca norma, dar sunt considerati devianti -cei care incalca norma fara a fi desemnati drept devianti devianta secreta-daca autorul ar fi descoperi ar fi etichetat drept deviant.

Question 32

Conform lui Becker, cariera sociala deviantului este

Answer 32

1. Incalcarea normei. -ideea angajamentului individului in societatea conventionala: cu cat angajamentul este mai intens cu atat pierderile generate de etichetarea sa ca deviant vor mai mari. Incalcarea normei poate fi ocazionala sau poate fi inceputul carierei deviante. 2. Desemnarea publica drept deviant. Persoana inceteaza sa mai fie persoana dinainte, primeste un nou status care va marca interactiunile sale cu indivzii din societatea conventionala. Eticheta de deviant tinde sa configureze statusul principal al individului iar ceilalti se vor astepta sa prezinte si alte caracteristici asociate cu aceasta eticheta. Desi unii pot abandona acest tip de comportament, presiunea actioneaza in sensul amplificarii comportamentului deviant. 3. Intrarea intr-un grup deviant organizat. Apartenenta la un grup devianta implica adeziunea la subcultura specifica acestuia definita ca ansamblul de idei si puncte de vedere asupra lumii sociale, de maniere si adaptare, precum si activitati.Un element central este sistemul de autojustificari care are ca functie neutralizarea atitudinilor conformiste pe care devinatii le pot inca simti cu propria devianta.

Question 33

Conform lui Goffman, institutia totala este

Answer 33

-un hibrid social, rezultat al asocierii dintre comunitatea de rezidenta si organizatia formala - are un ,,caracter delimitator'' deoarece are tendinta de a delimita spatiul social de o anumita categoria de indiizi, activitati si scopuri. Acestea se desfasoara in acelasi loc, in prezenta unui numar mare de indivizi din aceeasi categorie, au aceleasi obligatii si se supun aceleiasi unice autoritati, toate activitatile sunt strict programate, scopul fiind de a asigura indeplinirea obiectivelor institutiei. -trasatura centrala poate fi descrisa ca fiind daramarea franitelor care separa in mod normal domeniile vietii -tinde sa excluda complet alegerile personale si uniformizarea indivizlor. -institutii totale: penitenciar, manastiri, cazarmi militare, camine pentru orfani si saraci, asezaminte psihiatrice.

Question 34

Conform lui Goffman, traseul parcus de institutionalizat este marcat de presiunile exercitate de insitutie cu scopul de a

Answer 34

sterge conventiile sociale interiorizate anterior de catre individ. -au rolul de a elima cat mai mult din eul civil si a-l determina sa asimileze regulile si modelele de comportament caracteristice institutiei totale. Aceste presiuni poarta numele de ,,procese de injosire a eului''

Question 35

Conform lui Goffman, procese de injosire a eului sunt:

Answer 35

1. Restrangerea identitatii: consta in deposedarea de rolurile pe care individul le juca in viata civila, unele dintre acestea fiin pierdute pentru totdeauna. stigma. 2. Procedeurile de internare (fotografiere, perchezitie, dezbracare, etc.) : auca scop modelarea si codificarea individului, astfel incat sa poata deveni un obiect in mecanismul birocratic de administrare a pedepsei. Socializarea rolului de detinut incepe prin comunicarea obligatiilor intr-o maniera care sa il provoace, ,, testele de supunere'' care au rolul de a testa temperamentul detinutului. Propria imagine se va modifica si va fi perceput drept detinut. 3. Procedeele defigurare contribuie la modificare identitatii individului. Detinutul pierde ,, trusa de identitate'' adica acele instrumente cu care in afara institutiei isi modeleaza infatisarea. 4. Procele de contaminare sunt generate de faptul ca institutionalizatul se afla in permanenta in prezenta altora. Sufera diverse contaminari: divulgarrea informatiilor referitoare la biografia sa, contaminarea fizica directa, expunere totala, contaminare interpersonala, amestecul in relatia cu persoanele apropiate, etc. -sunt forme elementare si directe de agresale a eului.

Question 36

Conform lui Goffman, principalul efect al institutionalizarii este:

Answer 36

deculturatia - dezvatare care il face temporar incapabil sa se descurce cu anumite caracteristici ale vietii de zi cu zi in afara institutiei. ,,adaptarea perfecta'' la mediul inchisorii are drept ,,perfecta inadaptare'' la mediul liber.

Question 37

Conform lui Goffman, strategiile individuale de adaptare la viata institutionala totala sunt grupate in:

Answer 37

1. retragerea situationala -individul este dezinteresat de exterior -da atentie doar evenimentelor petrecute in proximitatea sa pe care le priveste intr-un mod pur personal 2.tactica inflexibila -provocari la adresa instituiei -refuzul de a colabora cu personalul 3. colonizarea -starea de institutionalizat este dezirabila, conditiile din penitenciar ii satisfac nevoile -incearca sa isi prelungeasca sederea incalcand in mod intentionat regulile 4.tactica ,, convertirii'' -se autodefineste in functie de asteptarile institutiei -asopta un stil disciplinat, moralist, este entuziast si de afla la dispozitia personalului instituiei 5. tactica ,,minimalizarii riscurilor'' -combinatie de adaptari secundare, colonizare, convertiri si loialitate fata de grup pentru a avea sanse maxime sa iasa nevatamat psihic si fizic -presupunere la renuntarea la lumea din afara penitenciarului pana la limita colonizarii dar evitand convertirea si incercand sa se sustraga pe cat posibil srcinilor trasate de administratia inchisorii, unmeori sacrificand interesele colegilor de detentie.

Question 38

Conform lui Goffman, adaptarile secundare sunt:

Answer 38

-practici care nu provoaca in mod direct personalul, dar le permist institutionalizatilor sa obtina satisfactii interzise sau permise prin mijloace interzise. ex. micul comert -adaptarile secundare pot fi insa privite ca adaptari de grup, fiind invatate de c atre individ in interactiunile grupului.

Question 39

Conform lui Goffman, procesele de reorganizare a eului presupun

Answer 39

elaborarea unui discurs in care faptele anterioare intrarii in instituie sunt prezentate intr-o maniera de natura sa justifice starea in care acesta se afla.

Question 40

Conform lui Goffman, ,,detinutul de cariera'' se refera la

Answer 40

-perceperea detentiei ca o stare fireasca -privarea de libertate este regula, iar starea de libertate este exceptia - penitenciarul este elementul de baza pe care isi construieste identitatea -,,criminalul irecuperabil''

Question 41

Conform lui Foucault, ,,ortopedia morala se explica prin

Answer 41

fundamentul contradictoriu al penitenciarului: pregatirea oamenilor pentru viata libera prin privarea de libertate.