Edentatia partial intinsa si totala Flashcards
Ordinea palparii muschilor
temporal maseter pterigoidian extern pterigoidian intern geniohioidian milohioidian digastric SCM muschii limbii
Muschii mimicii=orbiculari, buccinatori, narinari
La examenul clinic al cavitatii orale se vor urmari in ordine
orificiul cavitatii orale mucoasa jugala vestibulul orall arcdele dentare suportul odontal SPP suportul parodontal palatul dur/moale limba planseu examenul ocluziei relatiile mandibulo-craniene
ZONELE FUNCTIONALE MAXILARE
Punga Einsering
Zona Ah-palparea se realizeaza dinspre anterior spre posterior, dreapta-stanga
pozitia oblica a valului palatin fiind cea mai favorabila
Zona vestibulara dreapta
Zona frontala-situata intre cele 2 plici alveolo-jugale, tractioneaza buza superioara in afara
Zonele functionale mandibulare
Punga Fisch(vestibulara laterala) este dominata de insertia muschiului buccinator
Zona vestibulara mandibulara centrala
Zonele functionale periferice linguale mandibulare
Zona linguala retro-molara Ney&Bowann
Zona linguala laterala-se poate aprecia profunzimea, aspectul, liniei oblice interne si insertia muchiului milohioidian
Zona linguala centrala-similara cu zona Ah de la maxilar si este dominata de insertia muschiului genioglos
Zona de sprijin mandibulara este< decat cea maxilara si se rezuma la tuberculul piriform si creasta edentata.
EXAMINAREA SE FACE ANAPODA adica de la STANGA LA DREAPTA, ca asa vrea FORNA.
Zona tuberculului piriform- se apreciaza orientarea, marimea, mobilitatea si calitatea fibromucoasei care il acopera precum si raportul cu ligamentul pterigo-mandibular care limiteaza DISTAL extinderea protezei.
ZONA PRIMARA DE SPRIJIN= MUCHIA CRESTEI, bolta palatina la MAXILAR
ZONA SECUNDARA DE SPRIJIN=VERSANTII CRESTEI EDENTATE
POZITIA INTERMEDIARA A LIMBII ESTE CEA MAI FAVORABILA
La nivelul planseului se examineaza versantul lingual al arcului anterior mandibular=inaltime, inclinare, modalitatea de insertie a genioglosului
Tipul de ocluzie artificiala este direct influentat de valoarea unghiului interalveolar, format din prelungirile axelor celor 2 creste alveolare reziduale
Analiza ocluziei de poate realiza prin
examen
gnatofonic
gnatosonic
T-SCAN
Calitatiloe unei ocluzii ideale
Contacte punctiforme de tipul:
cuspid foseta,
cuspid ambrazura,
margine incizala-suprafata palatinala
Sa se realizeze intre suprafete netede si convexe Sa fie multiple Stabile Uniform distribuite pe arcada Localizare precisa
Calitatea contactelor dento-dentare poate fi examinata clinic prin INSPECTIE dar de real folos este MODELUL DE STUDIU
Din multitudinea traiectoriilor mandibulare din miscarea de inchidere DOAR 2 au semnificatie functionala, cluzia terminala:
1 inchiderea in RC- relatie centrica(traiectorie ligamentara-impropriu spus)
2 inchiderea in RP-relatie de postura (traiectorie musculara)
Relatiile fundamentale mandibulo-craniene
RELATIA DE POSTURA
spatiul de inocluzie fiziologica:
frontal 2-4mm
lateral 1,8-2,7mm
RC poate fi indusa prin metoda DAWSON, RAMFJORD, LAURITZEN-BARELLE,
JACKELSON
Examenul starii de igiena
se examineaza fata V a 1.6, 1.2, 2.1
se examineaza fata O a 3.6, 3.2, 4.1
Mucoasa orala poate fi investigata paraclinic prin
testul la vitamina C coloratie intravitala examen bacteriologic examen anatomopatologic examen citologic-exfoliativ examen stomatoscopic
La proteza scheletata se va efectua analiza la paralelograf
pantomografie concentrica pantomografie excentrica ortopantomografie radiografie digitala radiografie retro-dento-alveolara cefalometrie axiala, profil,fata
ATM poate fi investigat prin
tomodensitometrie artroscopie cu fibra optica artrografie temporo-mandibulara radiografie simpla CT RMN tomografia scintigrafia osoasa
Cinematica mandibulara poate fi evaluata prin
mandibulokineziografie
inregistrarea diagramei Posselt
investigarea miscarilor Functionale
Relatiile mandibulo-craniene
articulatoare simulatoare chei de ocluzie arcuri faciale examen gnatofotostatic(fotografie intraorala in relatie de IM, RC, fata si profil)
PLANURI
SIMON
DREYFUS
HADJEAN-unghiul dintre frunte si piramida nazala
Indicatii PPAA si PPAS
ORICE TIP DE EDENTATIE, de electie pentru clasa I ,II Kennedy, dar si III si IV pot beneficia de aceasta terapie
terapia fixa poate bloca dezvoltarea suturilor la copii
Contraindicatii PPAA si PPAS
stare generala afectata, psihic alterat infectii acute/cronice leziuni precanceroase cavitatile neasanate campurile protetice nefavorabile(necesita terapie preprotetica chirurgicala)
PPAA ACRILICA INDICATII
arcade dentare integre la care urmeaza extractii etapizate frontal si lateral
arcade dentare integre la care apare o bresa frontala redusa
arcade partial edentate, protezate fix la care urmeaza ablatia si refacerea lor
arcade protezate mobil la care urmeaza noi extractii cu transformarea in ET
Protezarea de urgenta- scop
conservarea integritatii morfologice si functionale a ADM
dirijeaza cicatrizare
fenomenele de resorbtie osoasa pot fi reduse
organizarea trabeculelor osoase
Protezarea mobila releva urmatoarele aspecte
ogligativitatea izolarii substructurilor organice
impiedicarea migrarii odontale si imobilizarea elementelor odonto-parodontale
protejarea parodontiului marginal si dirijarea cicatrizarii lui
refacerea temporara a functiilor pierdute prin preparare
conservarea rapoartelor mandibulo-craniene
Elementele structurale ale PAA
SEI
ARCADA DENTARA ARTIFICIALA
CONECTOR PRINCIPAL
EMSS
Legile biomecanice
Chayes
Conod
Ant
Akerman-Legea clor 3 H, heteronumar, heteromorfism, heteropozitie
Conector Every si Conector Spoon (T)
miniconector Kemmeny
EMSS
crosete acrilice
crosete metalice
crosete acrilice
alveolare
dentare
dento-alveolare
crosete metalice
metalice din folie/banda
metalice din sarma rotunsa/semirotunda
metalo-acrilice
crosete din sarma
cervico-alveolare deschis dental cervico-alveolar deschis edental cervico-alveolar interdentar cervico-ocluzal deschis dental sau crosetul cu UMAR cervico-alveolar deschis edental croset bidentar croset intors crosetul interdentar croset cu patrice croset cu 3 brate croset alveolar(muco-alveolar) croset cu caseta
crosetele metalo-acrilice
alveolare
dentare
dento-alveolare
Protezarea FLEXIBILA Indicatii
pacienti alergici la acrilate
situatii in care nu se pot folosi crosete turnate
pacienti cu torusuri/tuberozitati voluminoase
considerente estetice de mascare a recesiunii gingivale
evitarea stresului pe unitatile odontale restante
Protezarea FLEXIBILA contraindicatii
stare generala alterata infectii acute/cronice bacteriene leziuni precanceroase nebuni igiena precara atrofia marcata a campului protetic spatiu protetic posterior <4-6mm prezenta unui overbite> 4mm
BIOMATERIALE PPA SCHELETATA
Aliaje nobile=continut crescut de Au, continut redus de Au, pe baza de Ag-Pd,pe baza de Pd
Aliaje nenobile= nichel crom, crom-cobalt, fier, titan
Biomateriale acrilice= polimetaacrilatul de metil termopolimerizabil
polimetaacrilatul de metil autopolimerizabil
Conectorul principala la PAS
Sub forma de bara-design redus dar grosime crescuta ce modifica esential relieful boltii palatine
Are latimea de 6-7mm si grosimea de 3mm
Pe sectiune poate fi: rotund, ovala, semioval cu suprafata plana spre mucoasa
Cea mai utilizata este bara semiovala deoarece asigura prin forma confort si rezistenta
Barele Maxilare pot fi transversala/sagitale
Barele linguale pot fi plasate V/L/dentar au forma de semiluna deschisa posterior iar pe sectiune pot fi: rotunde, ovale, semieliptice, bifilare sau semipara
Conectorul principal maxilar placuta poate avea sprijin atat mucozal cat si dento-mucozal
Conectorul mandibular placuta poate avea doar sprijin dento-mucozal
Conectorul principali sub forma de placuta au o latime >10mm si o grosime de 0,3-0,5 mm
Crosetele se impart in
A. Crosete sistemice: Ney(1, 2, 1-2, 3), croset cu actiune posterioara, croset inelar
Roach: 1 CLUSTIR
2 pense simple M-D, compuse M-D, dubla cu extremitate libera
croset unibar, cingatoare, inelar
Sistemul ROACH foloseste fetele proximale ale dintilor=estetic
B. Crosete speciale:
Akers, Bonwill, Equi-pose, Nally-martinet, half-half, Croset
continuu( Houset), sageata, RPI, T cuconector secundar
prelungit
Functiile crosetelor
MENTINERE =se opune deplasarilor involuntare de desprindere(brat retentiv al crosetului)
SPRIJIN= se pune actiunii de infundare, prin PINTEN(interni/exten) la intern necesita acoperirea dintilor cu microproteza
PASIVITATE=nu exercita forte active dupa ce e aplicat pe dinte
RECIPROCITATE-se realizeaza prin slefuirea fetei pe care se aplica bratul opozant (ex. croset RPI) se neutralizeaza efectul bratului retentiv
INCERCUIRE=>180 grade, doar portiunile rigide, asigura stabilitate orizontala in sens sagital si transversal
STABILITATE=se opune deplasarilor orizontale(brat opozant rigid)
MENTINEREA INDIRECTA=prin portiunea terminala a bratelor flexibile retentive a crosetelor circulare orientate spre edentatie
Se obtine prin jumatatea Distala, subecuatoriala orientata spre edentatie a portiunii orizontale a crosetului divizat in T
Se obtine prin bratele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze cu prag gingival
EMSS SPECIALE CONTRAINDICATII
Pacienti cu stare generala alterata
nebuni
in clasele IV Lejoyeux
EMSS SPECIALE AVANTAJE
Realizeaza o foarte buna mentinere, sprijin si stabilizare a protezelor
Asigura o buna solidarizare a protezei la elementele restante
Prin distributia corecta a fortelor la nivelul CP se pot amortiza intr-o anumita masura fortele ce se transmit de la proteza la dintii restanti
Se depreciaza greu, avand rezistenta in timp
Exista posibilitatea de reoptimizare
EMSS SPECIALE DEZAVANTAJE
Necesita o pregatire a medicului si o dotare a laboratorului de TD
Sunt laborioase
necesita exigente in executie si materiale speciale, dificil de procurat
Necesita preparari complexe impunand devitalizare deintilor suport
EMSS CONJUNCTOARE
BARE-STEG, DOLDER, GILMORE
CAPSE
CULISE INTRACORONARE/EXTRACORONARE
TELESCOPARE
Telescoparea se poate face
coronar
corono-radicular
radicular
Cand se acopera dintii stalpi cu microproteze
pacient cu boala carioasa
igiena orala deficitara
cand dintii nu prezinta retentivitati naturale
remodelarea fetelor laterale necesita sacrificiu major de substanta
remodelarea lacaselor ocluzale ce implica sacrificiu mare de substanta
nivelarea planului de ocluzie presupune slefuiri importante
cand dintii restanti restanti prezinta mobilitate patologica
exista microproteze vechi necorespunzatoare
cand dintii prezinta abrazie accentuata
este necesara realizarea unor rapoarte ocluzale normale
viitoarea proteza va fi prevazuta de E SPECIALE MSS
Aplicarea de dispozitive radiculare
se recurge la dispozitive corono-radiculare:
cand raportul coana radacina este in favoarea coroanei
dintii prezinta mobilitate patologica
se impun masuri de ancorare fizionomice ale protezei
TELESCOPATELE se pot utiliza la pacienti cu DESPICATURI LABIO PALATINE
LA pacienti cu rezectii de maxilar/mandibula
culise intracoronare- de electie in zona frontala
TELESCOPATELE se pot utiliza la pacienti cu DESPICATURI LABIO PALATINE
LA pacienti cu rezectii de maxilar/mandibula
culise intracoronare- de electie in zona frontala
Obiectivele amprentarii preliminare=materialul de amprenta trebuie sa se opreasca la 2-3mm de linia ghirlandata
biologice
functionale
mecanice
Amprenta preliminara se realizeaza in conditiile mobilizarii periferiei de catre medic
Materiale de amprenta preliminara
alginat
siliconi
mase termoplastice
Miscarile realizate de medic in timpul amprentarii
miscari nefunctionale
functionale
functionale automatizate
Se exercita presiune dinspre posterior spre anterior pentru indepartarea surplusului de material
Clasificarea amprentelor functionale
muco-statice=portamprente cu margini scurte, material cu fluiditate crescuta
marginile amprentei vor fi inalte, subtiri si necesita retusare
muco-dinamice=se realizeaza cu port-amprente functionalizate
Pacientii care nu pot suporta protezele:
campuri protetice deficitare
coordonare deficitarea a musculaturii ADM
toleranta scazuta a tesuturilor moi
parafucntii ce duc la instabilitatea protezei
aprecierea nerealista a conditiei de edentat total neprotezat
reflexe de voma exagerate
intoleranta psihologica a protezelor chiar daca acestea au stabilitate acceptabila
Misch & Judy impart ET in 4 clase
A(abundant)-se poate insera orice tip de implant
B(barely)-pot fi inserate implante intraosoase cilindrice/tronconice de dimensiuni reduse, prognosticul fiind mai rezervat decat in situatia A
C(compromised)=posibila inserarea doar in zona frontala a mandibulei a implantelor cilindrice de dimensiuni reduse, la maxilar nu se pot insera cele endoosoase
D(deficient)=nu se pot insera implanturi decat dupa aditia osoasa
Spiekerman si procentajul ofertei osoase
30%-rezerva osoasa slaba
50%-rezerva osoasa acceptabila
20%-rezerva osoasa corespunzatoare
Cel mai folosit sistem de ancorare care face legatura intre infrastructura si suprastructura este
bara de conjunctie(mezostructura)
Dezideratele ce trebuiesc indeplinite la inserarea de 2 implante cilindrice in spatiul interforaminal la mandibula:
a) Linia care uneste cele 2 implante extreme nu trebuie sa fie dispusa in afara arcului crestei
b) Bara sa uneasca cele 2 implante de la extremitati
c) bara trebuie sa fie perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de prelungirea celor 2 creste reziduale si sa aibe o lungime de minim 20mm
Tipuri de implante utilizate in ET
INTRACORTICALE(SUBCORTICALE)
SUBPERIOSTALE- induc osteoliza(2 timpi)
INTRAOSOASE-cele mai utilizate
TRANSOSOASE
Implante transmandibulare
in atrofii accentuata clasa D Mitsch
osteoporoza
mandibula cu atrofie si fracturi asociate
esecuri cu diferite tipuri de implante
Transmandibular Implant Sistem TMI
Au-70%
Ag-12,8%
Cu-12,2%
Pt-5%
Se practica la pacienti supusi radioterapiei si ca mijloc de contentie si imobilizare in fracturi de mandibula
Adancimea santului peri-implantar normal
1,3-3,8mm
Tot ce este peste aceasta valoare are conotatie patologica
Sangerarea periimplantara
Poate fi declansata de medic la examinarea tesuturilor sanatoase/poate fi simptomul principal al unei inflamatii gingivale si se poate instala inainte de aparitia semnelor histologice de inflamatie
Sangerarea la EXAMINARE este semn de resorbtie osoasa sau sant periimplantar adanc
Sangerarea spontana se produce in faze avansate ale pierderii implantului
O pierdere medie osoasa de 1,5mm din marginea osoasa se produce in primul an dupa aplicare suprastructurii protetice, urmata de o pierdere verticala de 0,2mm/an
Succesul unui implant dentar osteointegrat
Lipsa mobilitatii
Lipsa radiotransparentei periimplantare
Pierdere osoasa verticala < 0,2mm/an
Lipsa durerii, disconfortului, procesului infectios
Designul implantului sa nu impiedice realizarea unei restaurari protetice fixe/mobile fizionomice atat pentru pacient cat si pentru medic
Rata de succes de 85% la 5 ani de la incarcarea protetica si de 80% la 10 ani
