curs 5-Legea 31/1990 – societatea comerciala

Question 1

„scop lucrativ”

Answer 1

se intelege sensul larg (din Codul
civil) sau sensul restrans, respectiv orice activitate de productie, de comert sau prestare de
servicii (vz. art. 8 (2) din Legea 71/ 2011 pt redefinirea „actului de comert” si a „faptului de
comert”) ? In ce ma priveste, prin scop lucrativ in intelesul L 31/ 1990 se intelege un scop
lucrativ circumscris la intermedierea comerciala, interpretare sustinuta si de art. 8 (2) din
Legea de punere in aplicare 71/ 2011. Prin urmare, pe baza Legii 31 nu poti sa constitui o
persoana juridica societate civila cu scop lucrativ.

Question 2

.societatea in nume colectiv (SNC).

Answer 2

Societatea care se aproprie cel mai mult de sistemul Codului Civil din perspectiva
raspunderii asociatilor pentru datoriile sociale este societatea in nume colectiv (SNC).
Particularitate: asociatii raspund nelimitat (desigur, nu mai mult decat valoarea datoriei
sociale), solidar, dar subsidiar pentru datoriile sociale

Question 3

Societatea in comandita simpla (SCS)

Answer 3

intra in categoria societatilor in care
asociatii au raspundere mixta. Sunt 2 categorii: asociati comanditati – sunt asimilati cu
asociatii dintr-o societate in nume colectiv; au raspundere solidara, subsidiara - si asociati
comanditari – raspund „numai in limita contributiei la capitalul social” (formularea legii este
„pana la concurenta capitalului social subscris”).

Question 4

3. Societatea in comandita pe actiuni (SCA)

Answer 4

3. Societatea in comandita pe actiuni (SCA) – diferenta fata de SCS este ca aceasta
   societate se aproprie ca mod de functionare de regimul societatii pe actiuni, insa cele doua
   clase de actionari sunt aceleasi ca in cazul SCS.

Question 5

teoria „ridicarii valului corporatist”,

Answer 5

In cazuri exceptionale, creditorii sociali se pot totusi indrepta chiar impotriva
actionarilor sau asociatilor pentru a-si acoperi creantele, daca bunurile societatii nu sunt
suficiente (vz. art. 2371 LS introdus in anul 2007, care a consacrat pentru prima data in dreptul
romanesc teoria „ridicarii valului corporatist”, de sorginte anglo-saxona).

Question 6

procedura de constituire a soc la modul general

Answer 6

Cu exceptia SRL cu
asociat unic, intotdeauna este nevoie de incheierea unui contract care sta la baza aparitiei
societatii. In Legea 31 acest contract se numeste act constitutiv, el fiind in fond un contract de
societate.
Simpla incheiere a contractului de societate nu este suficienta, nu finalizeaza
procedura de formare a societatii, el este un act juridic necesar, dar nu si suficient. Mai trebuie
indeplinite anumite formalitati, printre care verificarea legalitatii (de catre Tribunal) a
documentelor de constituire si varsarea capitalului social, daca este cazul verificarea
existentei autorizatiilor cerute de lege pentru functionare, a altor cerinte (v. art. 36-40 LS),
dupa care are loc inregistrarea (inmatricularea) societatii in Registrul comertului si de abia din
acel moment se constituie societatea ca persoana juridica.

Question 7

Forma actului constitutiv:

Answer 7

forma scrisa (art. 5 (6) ). Exista situatii in care pentru
constituirea valabila se cere chiar forma autentica (ad validitatem). Cazul clasic: se aduce ca
aport un bun imobil. Se cere forma autentica si pentru SNC sau SCS, indiferent de forma
aporturilor. Avand in vedere raspunderea extinsa in cazul acestor ultime societati, este un mod
unic de atentionare a gravitatii raspunderii pe care si-o asuma asociatii. Caz special (sin din
punct de vedere al formei actului constitutiv): constituirea prin subscriptie publica (art. 18-
19).

Question 8

Calificarea unei persoane ca fondator
este importanta din perspectiva regimului juridic mai restrictiv (civil, penal) aplicabil acelei
persoane.

Answer 8

De ex., calitatea de persoana cu rol determinant in constituire (fondator) poate
atrage raspunderea unei persoane care nu este asociat/ actionar, dar aceasta a instrumentat din
umbra aparitia societatii respective. Calitatea de fondator necesita o anumita moralitate,
trebuie sa aiba o anumita probitate (art. 6 (2) ). Cei care au savarsit anumite infractiuni
prevazute de lege, in masura in care au fost condamnati la pedeapsa complementara de a nu
exercita calitatea de fondator (pentru ca astfel ar putea pune in pericol functionarea societatii
si interactiunea ei cu tertii), nu pot fi fondatori, nu pot participa la incheierea contractului de
societate, nici indirect, nici direct.
In general, sunt doua categorii de
subiecte care raspund penal in baza LS: cei care conduc efectiv societatea si fondatorii. In
schimb, persoanele care intra ulterior in societate ca asociati/ actionari nu au calitatea de
fondatori si nu pot fi sanctionati in aceasta calitate pentru incalcarea LS,

Question 9

obiectul de activitate ca element al actului constitutiv, el presupune doua
paliere:

Answer 9

domeniu principal (cod CAEN din 4 cifre) si obiect principal (cod CAEN din 4 cifre),
activitati secundare (cod CAEN din 4 cifre). Ambele paliere reflecta impreuna affectio
societatis al fiecarei societati comercialev. Aceasta distinctie porneste de la faptul ca asociatii
vor sa desfasoare acea activitate care cred ei ca le va aduce succes, dar in acelasi timp isi lasa
deschisa posibilitatea de a desfasura si alte activitati, daca va fi nevoie.

Question 10

„rezerva”.

Answer 10

Rezerva nu este capital social dar are aceeasi
natura de pasiv, de fond propriu al societatii, este partea din profitul societatii care prin lege
trebuie dedusa si pusa la dispozitia societatii in fiecare an pana cand ajunge la un nivel minim
de 20% din valoarea capitalului social (art. 183 LS). Rezerva este un element suplimentar de
protectie a creditorilor sociali, da confort acestora ca exista substanta economica in societate
in plus fata de echivalentul in active al capitalului social.

Question 11

Singurul mod in care se schimba valoarea capitalului social

Answer 11

Singurul mod in care se schimba valoarea capitalului social este numai pe baza vointei
asociatilor, acestia incheie un act de modificare a actului constitutiv prin care modifica
valoarea capitalului social. Aceste schimbari sunt de regula determinate de catre asociati la
discretia lor, dar in anumite cazuri legea ii obliga sa modifice valoarea capitalului social (de
ex., pentru a acoperi pierderile societatii). Concluzia este ca realitatea capitalului social nu
corespunde cu realitatea aporturilor aduse.

Question 12

legea stabileste o valoare nominala minima

Answer 12

Doar ca in cazul a doua tipuri de
societati, SA si SCA, legea stabileste o valoare nominala minima a actiunii, de 0,1 lei pe
actiune, valoare sub care nu se poate cobori. Cu exceptiile pe care le vom discuta ulterior, si la
societatile comerciale se pastreaza principiul egalitatii partilor de interes (din punct de vedere
valoric – fara derogare - si al drepturilor conferite). Capitalul social se calculeaza ca suma
tuturor partilor de interes exprimate la valoarea lor nominala. Aceasta valoare „nominala” a
capitalul social apare inscrisa la RC si in registrele contabile ale societatii.

Question 13

Suma minima capital social SCA si SA

Answer 13

La momentul la
care s-a introdus aceasta limita, a fost preluata limita din directiva, de 25 000 de euro, la
cursul de schimb de la acea data si asa s-a ajuns la nivelul de 90 000 de lei; acest nivel poate fi
modificat prin HG in functie de evolutia ratei de schimb, dar Guvernul nu a aplicat pana acum
aceasta prevedere.

Question 14

poti sa distribui dividende din capitalul social

Answer 14

Din capitalul social nu poti sa distribui dividende, dar discutabil poti din primele
capital daca se indeplinesc anumite conditii. Insa primele de capital pot fi folosite fara
restrictie la majorarea capitalului social.

Question 15

valoarea nominala trebuie sa coincida cu valoarea aportului contribuit

Answer 15

Am mentionat anterior ca valoarea nominala a partilor de interes poate sa nu coincida
cu valoarea aportului contribuit de asociat. Aceasta discrepanta poate functiona numai intr-un
singur sens, si anume valoarea nominala poate fi doar mai mica decat valoarea de piata a
aportului. Invers nu este posibil in dreptul romanesc (adica, sa subscrii un aport de o valoare
mai mica decat valoarea nominala a partilor de interes primite, adica parti de interes emise cu
discount). Diferenta intre valoarea aportului si valoarea nominala a partilor de interes primite
in schimb se numeste „prima”. Prima nu intra in capitalul social, ea este tot un element de
pasiv si intra in rezerva de prima.

Question 16

Elemente specifice ale regimului aporturilor in cazul societatile comerciale:

Answer 16

este
obligatoriu ca la fiecare forma de societate sa fie contribuite aporturi in numerar, chiar daca
sunt contribuite si alte tipuri de aport; nu se poate constitui nicio forma de societate care sa nu
includa si aporturi in numerar (art. 16 alin. (1) LS). Aporturile in natura sunt admisibile la
toate formele de societate comerciala, nu inseamna insa si ca sunt obligatorii. Daca nu se
prevede altfel in actul constitutiv, societatea devine proprietara acestor aporturi in natura de la
data dobandirii personalitatii juridice, adica a inmatricularii (art. 65 alin. (1) LS).

Question 17

La SA si SCA - regimul aporturilor este mai liberal.

Answer 17

La SA si SCA - regimul aporturilor este mai liberal. Se poate contribui pe langa
aport in numerar si natura, si aport in creante. La SA cu subscriptie publica nu sunt
permise aporturile in creante la constituire. Aporturile in creante nu sunt permise la
majorarea capitalului social la nici o forma de SA.

Question 18

aportul in creante la srl

Answer 18

La SRL se poate contribui doar aport in numerar si aport in natura; nu poti sa
contribui aport in creanta (dar poti contribui aporturi in bunuri incorporale altele decat
creantele).

Question 19

aportul in creante la srl-creantele). Mecanismul de sanctionare in cazul in care se incalca aceasta interdictie:

Answer 19

Mecanismul de sanctionare in cazul in care se incalca aceasta interdictie: SRL nu
poate fi inmatriculata si nu poate functiona in mod valabil. Daca totusi se inmatriculeaza
societatea cu incalcarea acestei interdictii, subscrierea aportului in creanta este lovita de
nulitate absoluta si in functie de importanta acelui asociat pentru societate, ar putea fi lovit
intregul act constitutiv de nulitatea absoluta si drept consecinta ar putea fi ceruta nulitatea
societatii in baza art. 56 lit. a) LS (dupa ce s-a pronuntat nulitatea asupra actului constitutiv).
Oricum, asociatii raspund civil fata de creditorii sociali pentru ca au aceptat acest tip de aport,
daca el le-a produs prejudicii creditorilor.

Question 20

Varsarea aporturilor-SA cu subscriere imediata si simultana a capitalului social

Answer 20

pana la constituire trebuie
varsate aporturi reprezentand cel putin 30% din capitalul social subscris. Diferenta se poate
varsa in maxim 12 luni pentru aportul in numerar, iar pentru aportul in natura si cel in creante
in maxim 2 ani de la momentul inmatricularii (art. 9 LS). Spre deosebirea de varsarea in
transe a aportului la majorarea capitalului social, la constituirea SA LS nu prevede obligatia
platii integrale si a primei alaturi de cei 30% din valoarea nominala a actiunilor.

Question 21

SA constituit prin subscriptie publica, aportul

Answer 21

SA constituit prin subscriptie publica, aportul in natura trebuie varsat integral pana la
inmatriculare iar aportul in numerar poate fi varsat 50% pana la inmatriculare si restul in
termen de 12 luni (art.21).

Question 22

La SRL, SNC si SCS regimul este restrictiv – aporturile

Answer 22

La SRL, SNC si SCS regimul este restrictiv – aporturile trebuie varsate integral la data
constituirii capitalului social (art. 91 LS). Incalcarea acestei obligatii impiedica inmatricularea
societatii si este sanctionata penal in cazul SRL (art. 275 (1) lit. c ) LS).

Question 23

Chiar daca are o dimensiune fizica, materiala, sediul social este un concept juridic.
Sanctiunea incalcarii acestei cerinte:

Answer 23

Chiar daca are o dimensiune fizica, materiala, sediul social este un concept juridic.
Sanctiunea incalcarii acestei cerinte: imposibilitatea inmatricularii iar daca lipsa sediului
social intervine ulterior constituirii este o contraventie la legislatia fiscala si pote duce chiar la
dizolvarea societatii in baza art. 237 (1) lit. c) LS.

Question 24

Din

anul 2004, in baza L 359/ 2004 societatea declara pe propria raspundere

Answer 24

Din
anul 2004, in baza L 359/ 2004 societatea declara pe propria raspundere ca indeplineste
cerintele de functionare dpdv sanitar, sanitar-veterinar, prevenirea incendiilor, mediu, ceea ce
permite inmatricularea ei rapida, urmand ca ulterior sa obtina autorizatiile propriu-zise (daca
este cazul).

Question 25

CUI

Answer 25

CUI (codul unic de inregistare fiscala, care este CNP-ul societatilor comerciale) – este
emis de autoritatea fiscala din orasul unde se afla ORC. ORC se ocupa de obtinerea CUI, in
baza L 359/ 2004.

Question 26

Art 57, 58-cum opereaza nulitatea societatii

Answer 26

nulitatea nu opereaza automat, ea trebuie pronuntata de instanta daca nu
este posibila remedierea cauzei de nulitate (conceptual, similar cu refacerea actului nul
din C.civ.). Pana la termenul la care se pot depune concluzii in fond (deci, nu la termenul
cand se discuta exceptiile) la tribunal, societate are posibilitatea de a remedia. Daca se
pronunta nulitatea, ea opereaza retroactiv. Societatea intra ope legis in lichidare (desi art. 227
alin. (1) lit. c) mentioneaza acest lucru ca o cauza de dizolvare) dar tertii de buna credinta care
au tratat pana atunci cu societatea sunt protejati (art. 59 LS).