Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

LAB CLINIC 4,5,6 > CURS 4 > Flashcards

CURS 4 Flashcards

1
Q

Care este profilul biochimic pentru BOLILE CARDIOVASCULARE?

A 
CPK,CPK MB
troponină
electroliți
D dimeri
profil lipidic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care este profilul biochimic pentru afectarea RENALĂ?

A 
uree, 
creatinină, 
acid uric, 
Na, K, P, Cl, Ca,
 proteine totale,
electroforeza proteinelor serice
Dozări urinare (albumine, electroliți,
creatinină, uree, acid uric)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Care este profilul biochimic pentru afectarea HEPATO-BILIARĂ?

A 
ASAT, ALAT, 
bilirubină, 
fosfatază alcalină, 
GGT, 
colinesterază, 
albumine, 
timp de protrombină
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care este profilul biochimic pentru SINDROMUL METABOLIC?

A 
glicemie, 
test de toleranță la glucoză, 
Hb glicozilată, 
colesterol total, 
HDL colesterol, 
LDL colesterol, 
trigliceride
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care este profilul biochimic pentru afectarea PANCREATICĂ?

A

amilaza

lipaza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care este profilul biochimic pentru afectarea OSOASĂ?

A

fosfatază alcalină,
Ca, P,
vitamina D

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Care este profilul biochimic in ANEMII?

A 
Fe, 
CTF (capacitatea totala de legare a fierului)
feritină, 
vitamina B12, 
acid folic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Ce tip de tuburi se utilizeaza pentru recoltarea sangelui pentru testele biochimice?

A

tuburi pentru obtinerea serului:
1. tuburi cu dop roșu (contin activatori ai coagulării)
2. tuburi cu dop galben (cu gel de separare)
!!de evitat hemoliza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce poate provoca mentinerea peste 1 minut a garoului?

A

•creșterea valorilor rezultatelor pentru unii parametri cu
mai mult de 10%
•hemoliză

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Unde se produc proteinele?

A
  • ficat
  • plasmocite (leucocite care secreta anticorpi) – Ig
  • endotelii – factori ai coagulării şi fibrinolizei
  • macrofage (un tip de celule ale sistemului imunitar nespecific-innascut)– componente ale sistemului complement
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Ce funcții au proteinele?

A
  • menţinerea presiunii coloidosmotice (albumine)
  • menţinerea echilibrului acidobazic (sisteme tampon)
  • transport – metaboliţi, vitamine, minerale, medicamente
  • enzime
  • apărarea imună –Ig, proteinele sistemului complement
  • proteine cu rol în hemostază
  • proteine semnal – hormoni, citokine
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Care sunt valorile normale ale proteinelor plasmatice?

A

6-8 g/dl

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

HIPOPROTEINEMII

Aparente

A

hemodilutie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

HIPOPROTEINEMII

Reale

A 
• deficit de aport – malnutriţie
• deficit de absorbție –
malabsorbție 
• deficit de sinteză –
insuficienţă hepatică
• pierderi 
- renale (sindrom nefrotic)
- tegumentare (arsuri)
- intestinale (enteropatie 
exsudativă)
- hemoragii severe
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

HIPERPROTEINEMII

Aparente

A

hemoconcentrație

arteface-stază!!

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

HIPERPROTEINEMII

Reale

A

• gamapatii monoclonale (mielom multiplu)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Ce reprezintă ELECTROFOREZA proteinelor serice?

A 
• Metodă de separare a proteinelor
• Migrare pe un suport solid în câmp 
electric
• Separarea se face în funcție de
Masa moleculară
Sarcina electrică
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Care sunt fractiunile proteinelor serice?

A

Albumine 50 –59 %

Globuline alfa 1 3 - 5%
alfa 2 7-9%
beta 11 – 14%
gama 16 –20%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Ce reprezintă disproteinemia din reacția de fază acută?

A 
Reacţia organismului la orice agresiune
tisulară (infecţii, 
traumatisme, 
intervenţii chirurgicale, 
infarct, 
cancer, 
arsuri extinse)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Care este mecanismul care provoaca reactia organismului la orice agresiune tisulara?

A

Agenți microbieni, toxine, proteine proprii degradate -> macrofage ->
citokine -> ficat
(sinteza PRIORITARA a proteinelor de faza acută
sintea DIMINUATA a altor proteine)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Care sunt proteinele care cresc in reacția de faza acută?

A

• alfa 1 – conţine alfa1
antitripsina, alfa1
glicoproteina acidă

• alfa2 – conţine alfa2
macroglobulina,
haptoglobina

• fibrinogen – explică
creşterea VSH

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Care sunt proteinele a caror sinteza scade in reacția de faza acută?

A
  • albuminei
  • colinesterazei
  • lipoproteinelor
  • transferinei
  • factorilor coagulării
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Care sunt markerii inflamației? (valori crescute)

A
  • VSH
  • Fibrinogen
  • Proteina C reactivă
  • Aspectul electroforezei – creșterea fracțiunilor alfa 1, alfa 2
  • Procalcitonina – marker pentru infecții bacteriene generalizate (septicemii)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Disproteinemia din inflamațiile cronice apare în…

A

•Boli cu componentă imună sau autoimună (TBC, LES-lupus erimatos sistemic, PCE)
•proliferare de limfoplasmocite → sinteză de Ig → creşterea
gamaglobulinelor
(cu aspect policlonal - diversitate a Ig care cresc)

În anumite boli poate crește mai mult una din clasele de Ig
IgG – LES, hepatită cronică activă
IgA –TBC, sarcoidoză, boala Crohn, dermatomiozită
IgM - ciroză biliară, boli tropicale

în puseele de activitate pot crește şi alfa 1 şi alfa 2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

In sindromul nefrotic scad urmatoarele proteine:

A
  • proteinele totale
  • albuminele
  • transferina
  • antitrombina
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

In sindromul nefrotic CRESC următoarele proteine:

A
  • alfa 2 (conţine alfa2 macroglobulină)
  • beta (lipoproteine)
  • Che
  • fibrinogen
  • colesterol, trigliceride
  • factor XIII
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Cum se manifesta disproteinemia din bolile hepatice?

A 
• hepatite acute virale –
modificările proteinelor 
plasmatice sunt 
nesemnificative faţă de 
creşterea transaminazelor

• sindrom posthepatitic –
creşterea fracţiunii gama
indică tendinţa la cronicizare
• ciroza hepatică –proteine totale normale sau albumine scăzute
apare puntea beta-gama (perturbarea degradării Ig în ficat)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Disproteinemia din gamapatiile monoclonale=

A 
proliferări ale unei singure clone de plasmocite – sinteza unui singur tip de moleculă de Ig sau lanţuri de Ig
apare în: 
mielom multiplu
macroglobulinemie Waldenstrom 
boala lanţurilor grele
amiloidoza primară
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Cum se manifesta mielomul multiplu?

A

VSH crescută
Anemie,
leucopenie,
trombocitopenie
(plasmocitele proliferează în maduva hematogenă
și inhibă celelalte serii celulare)
Pe frotiu hematii în rulouri – se aglomerează din cauza Ig patologice

  • proteine totale crescute (pe seama fracțiunii gama)
  • proteinogramă – fracţiunea gama crescută, de aspect monoclonal
  • în urină – proteine Bence Jones (lanțuri ușoare de Ig)
  • dozarea Ig – creşterea unei clase şi scăderea celorlalte clase
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Ce sunt enzimele?

A

sunt proteina dotate cu activități catalitice specifice supuse reglării biologice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Ce sunt izoenzimele?

A
  • Forme moleculare diferite ale aceleiaşi enzime
  • Catalizează aceeaşi reacţie
  • Diferă prin proprietăţi fizico- chimice (migrare electroforetică, temperatură de inactivare)

• Localizate în organe diferite (importanţă diagnostică):
*dacă se pot doza diferențiat – informații țintite
despre organul respectiv
*dacă nu se pot doza diferențiat – trebuie ținut
cont de toate sursele de proveniență
(corelație cu clinica și cu alte teste)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Enzimele secretate activ în plasma:

A

LCAT, colinesteraza, factorii coagulării
Sintetizate de ficat
Scăderea activității lor în sânge = insuficiență hepatică
Creșterea activității lor = accelerearea proteosintezei hepatice ( sindrom
nefrotic, sindrom metabolic)

33
Q

Enzime secretate intracelular

A

CPK, LDH, ASAT, ALAT
Își exercită activitatea în celule
Creșterea activității lor în sânge = leziuni/necroze celulare

34
Q

Enzime ale secrețiilor exocrine

A

amilaza salivară, pancreatică, fosfataza acidă prostatică

Secretate în ducte excretoare
Creșterea activității lor în sânge = obstrucția ductelor excretoare sau
distrucția celulelor care le produc

35
Q

Care sunt enzimele indicatoare ale colestazei?

A

fosfataza alcalina

GGT

36
Q

Care este enzima care indica un proces de inducere?

A

GGT

37
Q

ALANINAMINOTRANSFERAZA (ALAT, GPT)

Semnificaţia testului

A

localizată mai ales în celulele hepatice (în citoplasmă)
• evaluarea stării hepatocitelor; în caz de afectare a acestora, enzima se eliberează din citoplasma lor în torentul circulator.
• detectarea şi evaluarea hepatitelor acute, cronice, evidenţierea efectului hepatotoxic a unor medicamente.

38
Q

Valori normale ale ALANINAMINOTRANSFERAZEI (ALAT)

A

0-50 UI/L

39
Q

Cand apar valori mult crescute ale ALAT? (peste 50 de ori valoarea
superioară a normalului)

A
  • hepatită virală acută sau hepatită medicamentoasă
  • necroză hepatică (intoxicaţie cu ciuperci)
  • Nivelul ASAT este şi el crescut, dar într-o mai mică măsură.
40
Q

Cand apar cresteri moderate ale ALAT?

A
  • hepatită cronică
  • hepatită virală incipientă sau în remisie
  • mononucleoză infecţioasă
  • colestază intrahepatică
  • congestie hepatică importantă în cadrul insuficienţei cardiace
41
Q

Cand apar cresteri usoare ale ALAT?

A

• ciroză hepatică activă
• hepatopatie alcoolică sau medicamentoasă
De obicei creşterile sunt acompaniate de creşteri mai mari ale
ASAT

42
Q

ASPARTATAMINOTRANSFERAZA
(ASAT, GOT)
Semnificaţia testului

A

ASAT catalizează transferul grupărilor amino între aminoacizi
localizată în citoplasma şi mitocondriile celulelor hepatice,
musculare striate, miocardice,
renale, pancreatice, şi într-o mai mică măsură, în hematii.

În caz de lezare a celulelor respective, ASAT se
eliberează în circulaţie proporţional cu extinderea afectării celulare

43
Q

Valori normale ale ASPARTATAMINOTRANSFERAZEI (ASAT)

A

0-46UI/L

44
Q

Cand apar valori mult crescute ale ASAT? (peste 20 de ori valoarea superioară a normalului)

A
  • hepatita acută virală
  • hepatită medicamentoasă
  • necroză hepatică (intoxicaţie cu ciuperci sau tetraclorură de carbon)
  • traumatisme musculare severe
  • intervenţii chirurgicale extinse
45
Q

Cand apar valori crescute ale ASAT? (10 –20 de ori peste valoarea superioară a normalului)

A
  • infarct miocardic
  • mononucleoză infecţioasă
  • ciroză alcoolică
46
Q

Cand apar valori moderat crescute ale ASAT?(5 –10 ori peste valoarea
superioară a normalului)

A
  • distrofie musculară progresivă (boala Duchenne)
  • dermatomiozită
  • hepatită cronică
47
Q

Cand apar valori usor crescute ale ASAT? (2 – 5 ori peste valoarea
superioară a normalului)

A
  • tumori hepatice primare sau metastatice
  • steatoză hepatică
  • în cursul sevrajului alcoolic
48
Q

FOSFATAZA ALCALINĂ

Semnificaţia testului

A

provine din oase, ficat, intestin, placentă şi rinichi.
Se numeşte alcalină deoarece acţionează optim la pH 9.
-secretată de osteoblaste (celule formatoare de os)
- intervine în mineralizarea osoasă, prin furnizarea de
grupări fosfat care vor forma fosfat de calciu.
• În bolile hepatice, nivelul seric al fosfatazei creşte ca urmare a excreţiei sale reduse în căile biliare.
• Testul se utilizează pentru evidenţierea remodelării
osoase normale sau patologice şi pentru evidenţierea colestazei (în corelaţie cu alţi parametri).

49
Q

Fosfataza alcalină valori normale 98-279 UI/L

A

Adulți: 98-279 UI/L
Copii: valori până la triplul
valorilor de referinţă la adult

50
Q

Cand apar cresteri marcate ale fosfatazei alcaline?

A

Afecţiuni hepatice:
• obstrucţia căilor biliare (calculi, tumori, fibroză, infecţii)
• leziuni hepatice care dislocă parenchimul hepatic
(tumori maligne primare sau metastatice, abcese)
• ciroză biliară

Afecţiuni osoase:
• boala Paget (remodelare osoasă cu resorbție și depunere de
os prin proliferare osteoblastică/ creșterea FA)
• unele tumori osoase însoţite de proliferare osteoblastică.
Valoarea normală a fosfatazei alcaline nu exclude prezenţa
metastazelor osoase (pot fi metastaze osteolitice)

51
Q

Cand apar cresteri moderate ale fosfatazei alcaline?

A

Afecţiuni hepatice:
• hepatită virală
• mononucleoză infecţioasă
• ciroză hepatică

Afecţiuni osoase:
• Rahitism (deficit de vitamină D/absorbție scăzută a Ca/
hipocalcemie/ secreție de PTH/ mobilizarea Ca osos/demineralizare osoasă/ proliferare osteoblastică/ creșterea FA)
• osteomalacie
Alte boli:
• hiperparatiroidism (mobilizarea Ca osos/demineralizare osoasă/ proliferare osteoblastică/ creșterea FA)

52
Q

Factori care influențează valorile testului fosfatazei alcaline

A

• hemoliza poate afecta rezultatul testului
• un interval mai mare de 8 ore de la recoltare la efectuarea
determinării poate afecta rezultatul testului
• nivele crescute pot apare după administrare recentă de vitamină
D, perfuzie cu albumină (preparată din placentă umană),
medicamente care produc colestază, perioada de vindecare a fracturilor sau după intervenţii chirurgicale pe os

• nivele crescute apar la:
copii şi adolescenţi (pe seama creşterii scheletului)
gravide (FA placentară!)
femei la menopauză
persoane vârstnice
53
Q 
GAMAGLUTAMIL TRANSFERAZA (GGT)
Semnificaţia testului
A

GGT se găseşte în ficat şi epiteliul căilor biliare (sursa principală a
activităţii serice), rinichi, prostată, testicule, splină, creier şi pancreas.

Enzima este influenţată de agenţii inductori (alcool, medicamente).
Testul este utilizat pentru:
evidenţierea afectării hepatice induse de alcool, monitorizarea sevrajului la alcool, investigarea diferitelor afecţiuni hepatice
În afecţiunile hepatice care evoluează cu colestază apar creşteri ale γGT corelate cu creşterea fosfatazei alcaline.

54
Q

Valori normale ale gamaglutamil transferazei

A

Femei: 7 –32 UI/L

Bărbaţi: 11 – 50 UI/L

55
Q

Cand apar cresterile gamaglutamil transferazei?

A 
• colecistită
• litiază biliară
• obstrucţii ale căilor biliare
• cancer al căilor biliare
• alcoolism
• metastaze hepatice
• ciroză hepatică 
• leptospiroză (boală infecțioasă evoluând cu colestază 
avansată
56
Q

COLINESTERAZA (Che)

Semnificaţia testului

A

Testul măsoară activitatea unei enzime serice (pseudocolinesteraza), care este produsă în ficat şi care hidrolizează acetilcolina şi alţi esteri ai colinei.
Determinarea colinesterazei serice este utilizată pentru
• evaluarea funcţiei proteosintetice a ficatului
• preoperator pt. evaluarea răspunsului pacientului la succinilcolină (un miorelaxant care este în mod normal hidrolizat de către colinesteraza serică)
• pentru a evidenţia expunerea la compuşi organofosforici (inhibitori
ai enzimei).

57
Q

Care sunt valorile colinesterazei?

A

Variabile, în funcţie de metoda utilizată.

4 500 –10 000 UI/L

58
Q

Cand apar scăderi ale colinesterazei?

A

• ciroză hepatică cu decompensare parenchimatoasă.
stază hepatică
• intoxicaţie cu organofosforice (parathion, malathion)
• malnutriţie, malabsorbţie
• anemii severe
• reacţii de fază acută (infarct miocardic, infecţii,
intervenţii chirurgicale)
• hipotiroidism sever
• deficit genetic (rar)

59
Q

Când apar valori crescute ale colinesterazei?

A
  • sindrom nefrotic
  • dislipidemii de tip IIb, IV şi V
  • obezitate abdominală
  • diabet cu suprapondere
  • hipertiroidism
  • perioada de vindecare a hepatitei acute
60
Q

In ce situatii colinesteraza are activitate scăzută?

A 
 Proteosinteză hepatică
deficitară (ciroză, hepatită cronică)
 Expunere la compuși organofosforici
 Deficit genetic
 Malnutriție, malabsorbție
 Sarcină
 Anemii severe
 Infarct miocardic
 Insuficiență cardiacă cronică
 Arsuri extinse
 Neoplazii
 Infecții cronice
 Hipotiroidism
61
Q

In ce situatii colinesteraza are activitate crescută?

A 
 Sindrom nefrotic
 Obezitate abdominală
 Hiperlipoproteinemii de tip
IIb, IV, V
 Hipertiroidism
62
Q

AMILAZA

Semnificaţia testului

A

Amilaza este o enzimă sintetizată de glandele salivare şi de pancreas şi excretată în tubul digestiv.
Rolul său este de a descompune amidonul. O mică cantitate de amilază este produsă şi de trompele uterine.
Testul este utilizat pentru investigarea afectării pancreasului sau a glandelor salivare.

63
Q

Valori normale ale amilazei

A

15-100 UI/L

64
Q

Cand creste valoarea amilazei?

A

• pancreatita acută (creşterile apar la 3 – 6 ore de la debutul durerii). Nivelul revine la normal după 48 –72 de ore (mai tardiv dacă există şi insuficienţă renală asociată); după acest interval se urmăreşte amilazuria
• acutizările pancreatitei cronice
• obstrucţii ale ductului pancreatic sau ampulei Vater
• afecţiuni de vecinătate ale pancreasului: ulcer perforat,
colecistită acută, ocluzie intestinală, infarct intestino mezenteric
• afecţiuni ale glandelor salivare (inflamaţii, calculi, tumori, parotidită epidemică (oreion)
• intoxicaţia cu alcool

65
Q

CREATINFOSFOKINAZA
(CPK)/CREATINKINAZA CK
Semnificaţia testului

A

• CPK este o enzimă care catalizează fosforilarea creatinei în celulele musculare, miocardice şi
cerebrale. Creşterea ei în sânge indică lezarea celulelor din care provine.
• Testul se utilizează pentru diagnosticarea
– infarctului miocardic,
– a bolilor musculare

66
Q

Cate tipuri de izoenzime ale CPK exista?

A

Există 3 izoenzime ale CPK:
• CPK MM– în muşchii scheletici şi în miocard creşterea CPK MM sugerează afectare musculară
• CPK MB– în miocard creşterea CPK MB denotă afectarea miocardului
• CPK BB – în creier, tubul digestiv şi tractul genitourinar creşterea CPK BB poate apărea în afectarea SNC.
• CPK BB este şi un marker de
monitorizare a răspunsului
la tratament în cancerul de sân, prostată şi pulmonar.

67
Q

Valori normale pentru CPK total si CPK MB

A

CPK total femei: 24 – 170 UI/l
bărbaţi: 24 – 195 UI/l

CPK MB < 24 UI/l

68
Q

Cand crește CPK total? (creatinfosfokinaza)

A 
• infarct miocardic 
• chirurgie cardiacă
• boli musculare (distrofie musculară progresivă, dermatomiozită )
• defibrilarea cardiacă
• convulsii
• electromiografie
• injecţii i.m.
• hipotiroidism
• delirium tremens, alcoolism cronic (dacă pe acest fond apare un 
episod de intoxicaţie acută, creşterile CPK pot fi comparabile cu cele 
din infarctul miocardic).
• intoxicaţia cu monoxid de carbon
69
Q

Cand apar cresteri ale izoenzimelor

A

• CPK MB

  • infarct miocardic
  • chirurgie cardiacă

• CPK MM

  • traumatisme musculare, sindrom de strivire
  • intervenţii chirurgicale cu afectarea musculaturii scheletice
  • şoc cu hipoxie musculară
  • boli musculare
  • injecţii i.m multiple

• CPK BB

  • anumite forme de cancer pulmonar, prostatic şi de sân
  • leziuni cerebrale
70
Q

Distrofia musculară progresivă: înlocuirea ţesutului muscular cu ţesut adipos şi fibros

A

Creșterile enzimelor musculare sunt mai exprimate în fazele
incipiente ale bolii și devin tot mai puțin evidente pe măsura
evoluției bolii

71
Q

DERMATOMIOZITA

A

Boală autoimună
Creșteri ale enzimelor musculare în puseele de activitate ale bolii
Scad ca răspuns la tratamentul imunosupresor
Diferențiere față de bolile neurologice care afectează musculatura
(myastenia gravis)

72
Q

In ce momente cresc valorile creatinfosfokinazei?

A
  • hemoliză a probelor
  • la sportivii de performanţă
  • injecţii i.m
  • efortul fizic intens , efort muscular în cursul travaliului
  • hipotermie
  • consum de alcool
  • tratament cu litiu, acid aminocaproic, salicilaţi în doze mari
73
Q 
LACTAT DEHIDROGENAZA (LDH)
Semnificaţia testului
A

• LDH catalizează transformarea acidului piruvic în acid lactic
• apare în aproape toate celulele, ceea ce limitează întrucâtva
utilitatea ei diagnostică. LDH se găseşte sub forma a 5 izoenzime:
- LDH1 şi LDH2 se găsesc în miocard, eritrocite şi rinichi
- LDH3 se găseşte în plămâni
- LDH4 şi LDH5 se găsesc în ficat şi musculatura striată.

Creşterile activităţii serice ale LDH indică necroza sau lezarea
celulelor care conţin enzima.
Se face dozarea activității ei globale – interpretare în context clinic
• Testul se utilizează în diagnosticarea infarctului miocardic (încorelaţie cu CPK), a infarctului pulmonar, în anemia Biermer, boli
hepatice şi musculare și ca marker tumoral în cazul seminoamelor
şi tumorilor testiculare cu celule germinale.

74
Q

Valori normale lactat dehidrogenaza

A

240 – 480 UI/L

75
Q

Cand apar valori crescute ale lactat dehidrogenazei?

A

anemia megaloblastica
siclemie (anemie falciforma)
malarie

76
Q

In ce momente apar cresteri marcate?

A
  • hipoxie marcată, şoc
  • infarct pulmonar
  • cancere generalizate
  • leucemii acute, leucemia granulocitară cronică
77
Q

Cand apar cresteri usoare ale lactat dehidrogenazei?

A
  • hepatite
  • congestia hepatică
  • ciroză
  • delirium tremens
78
Q

Factori care modifica valorile LDH ului?

A
  • hemoliza poate modifica rezultatul testului(LDH se eliberează din hematii)
  • pacienţii cu proteze valvulare au nivele crescute ale LDH datorită hemolizei cronice
  • nivele crescute apar în caz de intervenţii chirurgicale recente sau sarcină, în efortul fizic intens sau post partum
79
Q

pe scurt

A

Boli hepatice:
Citoliză - ALAT, ASAT (cresc)
Colestază - FA, GGT (cresc)
Proteosinteză - Che (scade)
Boli osoase - FA (creşte în caz de proliferare
osteoblastică)
Pancreatită - amilază (creşte)
Boli hematologice - LDH (creşte)
Boli musculare - CPK (MM), LDH, ASAT(cresc)
Infarct miocardic - CPK total şi MB, ASAT, LDH
(cresc)

ALAT – boli hepatice
ASAT – boli hepatice, cardiace, musculare
FA - colestază, boli osoase
GGT - colestază, medicamente, alcool
Che - insuficienţă hepatică (scade!)
Amilază – boli pancreatice, salivare
LDH – boli hematologice musculare, cardiace, hepatice

LAB CLINIC 4,5,6 (3 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions