Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

ATI Nao > Curs 1 > Flashcards

Curs 1 Flashcards

1
Q

Ce este stopul cardiorespirator?

A

Stopul cardiorespirator se defineşte ca fiind încetarea activităţii cardiace
şi respiratorii, care, în lipsa unor măsuri ferme de resuscitare, duce la decesul
pacientului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Cand apar leziunile cerebrale ireversibile?

A

dupa 5 min de la oprirea circulatiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Tulburarile de ritm intalnite in stopul cardiac

A

fibrilaţia ventriculară,
tahicardia ventriculară fără puls,
disociaţia electromecanică
asistolia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

De cate feluri pot fii cauzele stopului?

A

2
cardiace
noncardiace

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care sunt cauzele cardiace ale stopului?

A

-bolile coronariene sunt cele mai frecvente cauze de stop cardiorespirator,
boala cardiacă ischemică este cea mai
frecventă cauză de stop cardiac la adulţi
infarctul miocardic acut
anomalii aterosclerotice
tromboza acută coronariană
anomalii anatomice ale circulaţiei coronariene.
- bolile noncoronariene
cardiomiopatia obstructivă sau
neobstructivă,
tulburările de ritm,
boala cardiacă hipertensivă,
insuficienţa cardiacă congestivă
bolile inflamatorii (miocardite),
bolile valvulare,
traumatismul cardiac,
tamponada cardiacă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Boala cardiacă ischemică este cea mai
frecventă cauză de stop cardiac la adulţi. a/f

A

a

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Cauzele noncardiace ale stopului

A

-obstrucţia căilor aeriene superioare prin:
corpi străini, aspiraţia conţinutului gastric, a sângelui, laringospasm, bronhospasm, edemul laringian
-insuficienţa respiratorie determinată de:
traumatisme toracice severe, embolia pulmonară, afecţiuni neuromusculare care implică musculatura respiratorie, leziuni cerebrale cu afectarea centrului respirator
ƒ tulburări metabolice sistemice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Cauzele reversibile ale stopului

A

Hipovolemia
Hipoxia
Hiper/Hipopotasemia
Hipoglicemia
Hipotermia
Tablete/toxine
Tamponadă cardiacă
Pneumotorace sub tensiune (Tension
pneumothorax)
Tromboza (coronariană, pulmonară)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Lantul supravietuirii

A

1 recunoaşterea cât mai precoce a situaţiilor care pot determina stop cardiac şi solicitarea cât mai rapidă a ajutorului
-2 stopul cardiac a survenit- important începerea resuscitării cardiorespiratorii cât mai precoce;
3 importanţa defibrilării precoce;
4 tratamentul din perioada postresuscitare, în care este esenţială menţinerea funcţiilor organismului, în special a inimii şi mai ales a creierului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Ce prezinta pacientii cu stop?

A
  • stare de inconştienţă;
  • absenţa respiraţiei;
  • absenţa activităţii cardiace.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cum se verifica prezenta circulatiei?

A

Verificarea prezenţei circulaţiei se face prin palparea pulsului carotidian sau la nivelul unei artere mari (artera femurală, artera brahială)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Ce presupune resuscitarea cardiorespiratorie?

A

Resuscitarea cardiorespiratorie presupune o secvenţă de măsuri cuprinse
în suportul vital bazal şi suportul vital avansat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

care este primul pas cand ajungi aproape de victima?

A

Primul pas care trebuie efectuat după ce se ajunge în vecinătatea victimei este verificarea siguranţei pentru: victimă, salvator şi persoanele din
jur.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Ce este suportul vital bazal?BLS

A

Suportul vital bazal reprezintă ansamblul de măsuri de resuscitare aplicate în cazul stopului cardiorespirator, fără utilizarea unor echipamente specifice şi care se adresează menţinerii libertăţii căii aeriene şi suportului ventilaţiei şi al circulaţiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Scopul BLS?

A

Scopul BLS este asigurarea unei perfuzii minime a organelor vitale (creier, inimă), care să permită supravieţuirea până la restabilirea circulaţiei spontane

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Ce manevre se fac in cazul in care victima nu raspunde?

A

Dacă victima nu răspunde, se solicită ajutor sau se apelează numărul de urgenţă 112, apoi se aşează victima în decubit dorsal, se efectuează
hiperextensia capului şi ridicarea bărbiei pentru a elibera calea aeriană
Dacă nu este suficientă această manevră, se efectuează subluxaţia anterioară a mandibulei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Cum se evalueaza prezenta respiratiei?

A

menţinând capul în hiperextensie şi
utilizând metoda „priveşte-ascultă-simte”, respectiv priveşte mişcările toracelui,
ascultă zgomotele respiraţiei şi simte fluxul de aer la apropierea obrazului
salvatorului de buzele victimei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Cat trebuie sa dureze evaluarea respiratiei?

A

nu mai mult de 10 secunde!!

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Ce facem cu victima,daca aceasta respira normal?

A

Dacă victima respiră normal atunci se aşează în poziţie laterală de siguranţă , se solicită ajutor (salvatorul va trimite sau va pleca după ajutor) şi se apelează numărul de urgenţă 112.
Se continuă supravegherea victimei cu atenţie în special la respiraţie, urmărind dacă aceasta rămâne normală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

De ce il punem pe pacient in pozitia lateral de siguranta?

A

Poziţia laterală de securitate previne obstrucţia căii aeriene şi eventuala aspiraţie a conţinutului gastric

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Ce facem daca victima nu respira sau respiratia este anormala?

A

Dacă victima nu respiră sau respiraţia este anormală, se apelează numărul de urgenţă 112, se aşează în decubit dorsal pe un plan dur şi se începe masajul cardiac extern cu o frecvenţă de 100 compresiuni/minut.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

De ce depinde eficienta masajului cardiac?

A

Eficienţa resuscitării depinde în mare măsură de calitatea masajului cardiac efectuat, motiv pentru care compresiunile toracice trebuie efectuate corect ca frecvenţă şi amplitudine, asigurând deplasarea toracelui cel puţin 5 cm (fără a depăşi 6 cm).
După fiecare compresiune, toracele trebuie lăsat sărevină la poziţia iniţială fără a ridica mâinile de pe toracele victimei.
Compresiunile şi relaxarea toracică trebuie să aibă aceeaşi durată de timp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Cat trebuie sa dureze o respiratie artificiala?

A

o secunda

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Cand se intrerupe masajul cardiac?

A

Resuscitarea nu se întrerupe până la sosirea ajutorului calificat, trezirea
victimei (se mişcă spontan, deschide ochii, respiră normal) sau epuizarea salvatorului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Cum produce o obstructie cu corp strain un stop cardiac?

A

Acest tip de obstrucţie poate provoca stop cardiac prin asfixia mecanică a victimei.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Care sunt persoanele predispuse la obstructii ale caii aeriene?

A

-starea de conştienţă alterată,
-intoxicaţie cu alcool sau droguri/medicamente,
-alterarea reflexului de tuse sau înghiţire (accident vascular cerebral, boală
Parkinson),
-boli respiratorii,
-tulburări mentale,
-demenţă;
-vârsta înaintată

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

De cate feluri poate fii obstructia?

A

usoara
severa

28
Q

Cum este victima in obstructia usoara?

A

victima este conştientă,
răspunde la întrebări,
poate respira
este capabilă să tuşească.
În acest caz, ea va fi încurajată să tuşească
pentru eliminarea corpului străin, fiind supravegheată în permanenţă pentru
observarea agravării obstrucţiei căii aeriene

29
Q

Cum este pacientul in obstructia severa?

A

-tusea devine ineficientă
-respiraţia victimei este zgomotoasă, şuierătoare în faza iniţială
-victima poate să fie conştientă,
răspunde la întrebări prin mişcarea capului, dar nu este capabilă să vorbească.
- aceasta ţine o mână la gât, tuşind în acelaşi timp, în încercarea de a elimina corpul străin
Dacă obstrucţia nu a putut fi înlăturată, pacientul devine inconştient, prezintă apnee şi în final stop cardiac

30
Q

Care sunt ritmurile socabile?

A

fibrilatia ventriculara
tahicardie ventriculara fara puls

31
Q

unde se aseaza cele doua padela ale defibrilatorului?

A

subclavicular drept şi celălalt pe linia axilară mijlocie sub axilă

32
Q

Ce este suportul vital avansat(ALS) si ce presupune el?

A

Suportul vital avansat reprezintă un ansamblu de tehnici invazive asociate
suportului vital bazal şi presupune: defibrilarea cordului, asigurarea căii
aeriene (intubaţia oro-traheală), abordul venos, administrarea medicaţiei.
În cadrul suportului vital avansat este inclusă şi îngrijirea pacientului resuscitat în secţia de terapie intensivă.

33
Q

Cand se intrerup compresiunile si cate secunde au voie sa fie intrerupte?

A

În cursul resuscitării, compresiunile toracice nu se întrerup mai mult de 10 secunde şi doar pentru manopere absolut necesare precum defibrilarea, intubaţia traheală, abordul venos.

34
Q

Imediat după administrarea şocului se continuă compresiunile sternale şi ventilaţiile în secvenţă de 30:2 timp de……….

A

2 minute

35
Q

Dupa administrarea socului,cand se indica reluarea resuscitarii?

A

Este importantă reluarea compresiunilor toracice imediat dupăadministrarea şocului, deoarece chiar şi o întrerupere de 5-10 secunde poate reduce semnificativ şansele de resuscitare.

36
Q

Ritmul si pulsul se verifica imediat dupa aplicarea socului. a/f

A

F
Nu se verifică ritmul şi nu se palpează pulsul imediat după aplicarea
şocului şi se continuă imediat BLS cu compresiunile toracice.

37
Q

Cate socuri se aplica inainte de administrarea medicatiei?

A

3

38
Q

Ce medicatie se administreaza dupa al 3-lea soc?

A

adrenalină -1 mg (apoi 1 mg la fiecare 3-5 min)
amiodaronă - 300 mg (diluată în 20 ml glucoză 5%)

39
Q

La ce este utila capnografia?

A

Utilizarea capnometriei/capnografiei poate detecta revenirea circulaţiei spontane (succesul resuscitării) fără a întrerupe compresiile toracice.

40
Q

Care sunt ritmurile nesocabile?

A

asistolie
disociatie electromagnetica

41
Q

Care este protocolul de tratament in ritmurile nesocabile?

A

Protocolul de tratament al ritmurilor neşocabile include: compresiuni
toracice şi ventilaţii în secvenţă de 30:2 timp de 2 minute, după care se
evaluează ritmul.
Dacă aceste este în continuare unul neşocabil se continuăRCP.

42
Q

Cum si la ce interval se administreaza adrenalina?

A

Adrenalina se administrează în bolusuri de 1mg i.v. la 3-5 minute interval imediat ce se poate asigura abordul venos.

43
Q

care sunt principiile ALS?

A

1 defibrilarea cordului
2 asigurarea caii aeriene
3 lovitura precordiala
4 accesul i.v.
5 medicatia
6 tratamentul cauzelor reversibile
7 ingrijirea postresuscitare

44
Q

care sunt posibilitstile de asigurare a caii aeriene si a ventilatiei?

A
  • respiraţii gură-gură, gură-nas
  • ventilaţie pe balon;
  • doar compresiuni toracice ţinând calea aeriană deschisă (cu sau fărăadministrare de oxigen), dacă nu e posibil abordul căii aeriene;
  • utilizarea dispozitivelor supraglotice;
  • intubaţia oro-traheală;
  • lipsa abordului căii aeriene şi a ventilaţiei, caz în care se vor efectua
    doar compresiuni toracice.
45
Q

Cum se administreaza adrenalina in ritmurile nesocabile?

A

În situaţia ritmurilor neşocabile,adrenalina se administrează de la începutul resuscitării, 1 mg la fiecare 3-5 min până la sfârşitul resuscitării

46
Q

Cum se administreaza adrenalina in ritmurile socabile?

A

În prezenţa ritmurilor şocabile, adrenalina se administrează imediat după al treilea şoc, doza fiind de 1 mg la 3-5 minute, administrată i.v. sau intraosos, cât timp pacientul se află în stop cardiorespirator

47
Q

Care este medicamentul de elecţie în tratamentul şocului anafilactic?

A

adrenalina

48
Q

Adrenalina este a doua linie de tratament în şocul cardiogen. a/f

A

A

49
Q

care sunt antiaritmicele recomandate in stop?

A

amiodarona si lidocaina

50
Q

……………… este antiaritmicul de elecţie în stopul cardiac prin FV/TV fără puls

A

amiodarona

51
Q

Cum se face tratamentul cauzelor reversibile?

A

se va face în paralel cu măsurile de resuscitare în cadrul ALS.

52
Q

La ce se refera ABCDE?

A
  • se verifică starea pacientului urmărind permeabilitatea căii aeriene (A – airway);
  • se verifică prezenţa respiraţiei (B-breathing);
  • se verifică prezenţa pulsului (C-circulation) periferic şi în absenţă a celui
    central;
  • se verifică statusul neurologic (D-disability);
  • se verifică expunerea la diferiţi factori nocivi (E-exposure).
53
Q

Ce manevre se efectueaza daca pac. nu respiră dar are puls palpabil (stopul respirator)?

A

se va realiza ventilaţia artificială cu o frecvenţă de 10 respiraţii/minut

54
Q

Lantul suptavietuirii

A

1 Recunoasterea rapida si anuntarea serviciilor de urgenta
2. Resuscitarea rapida - dubleaza sau tripleaza
3. Defibrilarea rapida - 3-5 min - 50-70%
4. Tratament post stop cardiac

55
Q

Resuscitarea copiilor

A
  • Algoritmul BLS al adultului cu niste modificari
    – se incepe cu 5 respiratii inainte de compresii
    – daca esti singur - CPR 1 min inainte de a cere ajutor
    – compresia pieptului aprox 4 cm pt copilul mic si 5 cm pentru copilul mare
    – se folosesc 2 degete pentru copii sub 1 an
56
Q

Resuscitare la inecati

A

5 respiratii si CPR 1 min inainte

57
Q

Tratamentul ritmurilor socabile

A
  • Confirmarea stopului
  • Anuntarea echipei de resuscitare
  • Aplicarea electrozilor defibrilatorului
  • oprirea compresiilor si confirmarea ritmului ( nu mai mult de 5 sec)
  • reluarea compresiilor si anuntarea defibrilarii
  • persoana desemnata incarca defibrilatorul cu o putere de 150J
  • odata ce defibrilatorul e pregatit se striga “ atentie, defibrilez” si se defibrileaza pacientul
  • dupa soc, imediat CPR 30:2 fara oprire inca 2 min
  • pauza pentru reevaluarea ritmului
  • daca tot VF/pVT se repeta pasii si se mai administreaza un soc
  • daca tot VF/pVT se repeta pasii si inca un soc + adrenalina 1mg si amiodarona 300mg
  • se continua 2 min CPR apoi reevaluare + defibrilare daca VF/pVT persista
  • Adrenalina 1mg dupa fiecare soc ( la aprox 3-5 min)
  • se mai poate administra inca 150 mg amiodarona dupa al 5-lea soc sau xilina 1mg/kg
58
Q

ce facem daca VF/pTV se produce sub ochii nostrii si avem un defibrilator disponibil imediat?

A
  • 3 socuri rapide succesive
  • reevaluare rapida a ritmului
  • daca nu e succes - cpr 2 min
  • lovitura precordiala
59
Q

Tratamentul ritmurilor nesocabile

A
  • CPR 30:2
  • adrenalina 1mg imediat dupa abordul vascular
  • CPR 30:2 pana ce calea aeriana e asigurata
  • reevaluare la 2 min
    puls -STOP
    daca nu e puls se continua CPR
    se administreaza 1mg adrenalina la 3-5 min
60
Q

Masuri bazale adjuvante pentru calea aeriana?

A
  • evaluarea caii aeriene - hiperextensia capului/subluxatia mandibulei
  • utilizarea canulei naso-faringiene sau oro-faringiene pentru mentinerea dezobstructiei caii aeriene
  • leziune de coloana cervicala - subluxatia mandibulei cu stabilizarea in ax a coloanei cervicale
61
Q

*ventilatia gura la gura asigura un FIO2 de ………..

A

16-17%

62
Q

Device-uri alternative de ventilatie

A
  • Intubatia oro-traheala cu sonda de intubatie e cel mai sigur
  • masca laringiana
  • usor de inserat
  • nu protejeaza calea aeriana
    • nu realizeaza etanseitate
  • i-gel - asigura o mai buna etanseitate
63
Q

Durata resuscitarii

A

20 min in cu factori predispozanti corectati

64
Q

În cazul înecului, principalul factor prognostic este…………

A

durata hipoxiei

65
Q

Cu ce flux se administreaza O2 in cazul inecului?

A

10-15L/min

66
Q

Cand survine hipotermia?

A

Hipotermia survine atunci când temperatura centrală < 35°C şi se
manifestă prin frison, apoi prin alterarea conştienţei, somnolenţă, comă şi în
final deces.

67
Q

La pacientul hipotermic, absenţa semnelor vitale nu este suficientă
pentru declararea decesului. a/f

A

a

ATI Nao (3 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions