Consideratii metodlogice si istoriografice Flashcards
pag 3-19
Care este tema principală a lucrării „Sub trei dictaturi” de Lucrețiu Pătrășcanu?
Tema principală a lucrării este analiza structurii economico-sociale și a reflexului politic al celor trei regimuri dictatoriale din România interbelică: carlist, legionar și antonescian.
Ce metodologie folosește Pătrășcanu în „Sub trei dictaturi”?
Pătrășcanu folosește o metodologie tributară determinismului marxist, axată pe analiza factorilor economici ca determinanți principali ai fenomenelor politice.
Ce deficit hermeneutic este menționat în analiza lui Pătrășcanu?
Deficitul hermeneutic constă în evitarea unei abordări decomplexate a cauzelor politice, intelectuale și subiective ale apariției regimurilor dictatoriale, inclusiv geneza dictaturii regale.
Cum explică Pătrășcanu rolul Mișcării Legionare?
Pătrășcanu consideră Mișcarea Legionară un instrument al vârfurilor burgheziei antidemocratice, folosit pentru a intimida mișcarea muncitorească, categoriile democratice ale burgheziei și masele politizate.
Cum este percepută dictatura regală în analiza lui Pătrășcanu?
Dictatura regală este văzută ca o combinație între noi tendințe și recurențe antidemocratice, fără o fundamentare ideologică solidă, apărută mai degrabă din conjuncturi politice decât din acumulări sistematice.
Care este teza centrală a lucrării „Curente și tendințe în filozofia românească”?
Teza centrală este că sistemele filozofice românești reflectă nu doar eforturi gnoseologice și ontologice, ci și dependența de curentele politice și sociale dominante, conform metodologiei marxiste.
Ce critică aduce Pătrășcanu filozofilor precum Nae Ionescu și Lucian Blaga?
Nae Ionescu este criticat pentru poziția sa împotriva civilizației occidentale, iar Lucian Blaga este considerat a fi asociat indirect cu ideologia extremei drepte. Totuși, Pătrășcanu recunoaște că filozofia lor nu poate fi considerată echivalentă ideologiei totalitare.
Cum a fost organizată sesiunea din martie 1971 despre fascismul românesc?
Sesiunea a fost organizată de Academia de Științe Sociale și Politice a RSR și ISISP, având ca scop analiza critică și demascarea fascismului, dar a fost marcată de dogmatismul ideologic specific regimului comunist.
Care au fost direcțiile principale de analiză ale sesiunii din 1971?
Direcțiile au fost: a) baza social-economică și suprastructura ideologică a fascismului, b) delimitări cronologice, c) repere politice interne și externe și d) precizări conceptuale.
Cum este caracterizată Mișcarea Legionară în cadrul sesiunii din 1971?
Mișcarea Legionară este prezentată ca expresia fracțiunii ultrareacționare a marelui capital și aristocrației funciare, având drept scop înlocuirea statului parlamentar cu un stat totalitar.
Care au fost condițiile politice și intelectuale create de Revoluția din decembrie 1989 pentru abordarea fenomenului totalitar?
Revoluția din decembrie 1989 a creat condițiile politice și intelectuale pentru abordarea neinhibată a fenomenului totalitar. Aceasta a deschis drumul unui discurs mai liber și mai deschis în ceea ce privește fenomenul politic și ideologic totalitar.
Cum diferă nivelul de analiză al fenomenului totalitar în lucrările diferitelor autori?
Nivelul de analiză diferă în funcție de orizontul intelectual și apartenențele profesionale ale fiecărui autor. De exemplu, unele lucrări se concentrează pe fenomenul legionar și cultura politică de dreapta, în timp ce altele abordează comunismul interbelic sau regimul antonescian.
Care este opinia autorului despre lucrarea lui Radu Ioanid, Sabia Arhanghelului Mihail: ideologia fascistă în România?
Autorul consideră lucrarea lui Radu Ioanid ca fiind influențată de interpretările lui Lucrețiu Pătrășcanu și apreciază că aceasta nu adâncește suficient analiza fenomenului fascist și legionar, mai ales în ceea ce privește ideologia acestora și contextul lor istoric. De asemenea, autorul critică faptul că Ioanid nu reușește să facă distincții clare între diversele forme de extremă dreapta din România.
Ce greșeli de interpretare face Radu Ioanid în analiza sa a lui A.C. Cuza?
Radu Ioanid îl consideră pe A.C. Cuza un “fascist” după al Doilea Război Mondial, însă autorul susține că acest lucru este eronat, deoarece A.C. Cuza, deși antisemit, nu a adoptat o tactică de distrugere a sistemului politic tradițional românesc și nu a transformat cadrul parlamentar într-un regim totalitar. Mai mult, organizația sa nu a fost una “fascistă” în sensul clasic al termenului.
Cum se diferențiază analiza fascismului românesc în lucrările lui Henry Roberts și Eugen Weber?
Henry Roberts analizează fascismul românesc dintr-o perspectivă negativă, subliniind indistincțiile ideologice și lipsa unui caracter coerent al fascismului românesc. În schimb, Eugen Weber introduce conceptul de „alienare” pentru a explica motivațiile grupurilor conducătoare și ale claselor urbane comerciale, birocratice și liber profesionale, care doreau să modifice tradiționalismul românesc. Weber consideră că legionarismul face parte dintr-un fundamentalisme politic caracteristic unei reacții împotriva modernității.
Ce analiză aduce Nicholas Nagy-Talavera în ceea ce privește mișcările de extremă dreapta din România și Ungaria?
Nagy-Talavera analizează mișcările de extremă dreapta din România și Ungaria comparativ, subliniind caracterul lor de masă. El recunoaște că aceste mișcări au fost mult mai cuprinzătoare decât s-a considerat anterior și au avut un angajament social semnificativ. De asemenea, el subliniază complexitatea fenomenului, care nu poate fi redus la o simplă aderare la naționalism sau antisemitism, ci include și componente radicale specifice totalitarismului.
Ce aspecte ale fascismului românesc sunt subliniate de Armin Heinen?
Armin Heinen subliniază că mișcările fasciste românești, în special Legiunea „Arhanghelul Mihail”, se opun individualismului, capitalismului și democrației, având o viziune comună cu fascismul european privind „omul nou” și mobilizarea maselor. Legiunea se opune atât socialismului, cât și ordinii burghez-capitaliste.
Cum sunt comparate regimurile autoritare din perioada 1938-1944 cu regimul comunist în România?
Regimurile autoritare din perioada 1938-1944, inclusiv cel carlist și legionar, sunt considerate fundamentale pentru apariția comunismului în România. Unii istorici consideră că regimul comunist a fost o continuare a acestor regimuri, iar alții subliniază că nu există o legătură directă, dar se remarcă o tendință generală către autoritarism și totalitarism în această perioadă.
Cum este perceput Frontul Renașterii Naționale în contextul regimului autoritar carlist?
Frontul Renașterii Naționale (FRN) este văzut ca un partid unic al regimului autoritar carlist, dar considerat un „pseudopartitism”. Acesta avea o structură hibridă și nu era un partid fascist sau totalitar complet, având doar elemente corporatiste, fără a fi complet integrat în sistemul politic democratic românesc.
Care este critica adusă de Alexandru Savu Frontului Renașterii Naționale?
Alexandru Savu critică Frontul Renașterii Naționale pentru lipsa de coerență și claritate în stabilirea unui regim politic, considerându-l un „monopol al unei formațiuni politice inexistente de facto”. El subliniază că acest partid nu poate fi considerat fascist sau unipartidist în sensul clasic, deoarece nu avea o funcționare reală și eficientă.
Ce rol au avut lucrările lui Eckhard Jesse și Ernst Nolte în înțelegerea fascismului?
Lucrările lui Eckhard Jesse și Ernst Nolte au contribuit semnificativ la înțelegerea fascismului european, prin studii care explică mișcările fasciste din diverse țări, inclusiv din Europa Centrală și Sud-Est. Nolte, în special, a analizat fascismul și legăturile sale cu alte regimuri autoritare, oferind o bază solidă pentru cercetările ulterioare.
Cum a influențat fascismul italian studiile asupra fascismului din Europa Centrală?
Fascismul italian, studiat de Renzo De Felice, a avut un impact semnificativ asupra analizei fascismului în Europa Centrală. Lucrările sale au oferit un cadru teoretic pentru înțelegerea fascismului ca fenomen politic și ideologic, influențând astfel cercetările din alte regiuni, inclusiv România.
Cum este descris regimul autoritar carlist în analiza istoricului Alexandru Savu?
Alexandru Savu descrie regimul autoritar carlist drept „dictatură regală” și analizează Frontul Renașterii Naționale ca un „produs grotesc” al acestei perioade. El critică regimul pentru inconsistența sa și pentru că nu a reușit să creeze o viziune clară asupra regimului politic viitor.
Care este relația dintre Frontul Renașterii Naționale și regimul carlist?
Frontul Renașterii Naționale a fost creat de regimul carlist pentru a consolida puterea monarhică. Acest partid unic reflecta ideologia corporatistă a regimului, dar nu a reușit să devină o formă politică organică și eficientă, rămânând un „pseudopartitism” cu o structură hibridă.
Ce rol a avut Frontul Renașterii Naționale în contextul politc al României din 1938-1940?
Frontul Renașterii Naționale a avut rolul de a sprijini instaurarea regimului autoritar monarhic al lui Carol al II-lea, fiind un instrument politic prin care regele a încercat să controleze viața politică din România. În ciuda aparențelor de partid unic, nu a reușit să câștige sprijinul masiv al populației și a rămas un partid cu o influență limitată.
Care sunt principalele surse folosite pentru analiza Frontului Renașterii Naționale?
Analiza Frontului Renașterii Naționale se bazează pe surse de arhivă, literatura ideologică a vremii, surse de presă și documente memorialistice. De asemenea, studiile istorice precum cele ale lui Alexandru Savu și lucrările lui Mircea Mușat și Ion Ardeleanu contribuie la înțelegerea contextului și activității acestui partid.
