Comunismul şi problema muncitoreascã în ideologia extremei drepte Flashcards
pag 65-68
Ce opinie avea Ioan Victor Vojen despre comunism și despre conflictul acestuia cu extrema dreaptă?
Ioan Victor Vojen considera comunismul o formă radicală a degenerării democrației, fiind văzut ca un aliat perfid în distrugerea forțelor real-naționale. El observa că ostilitatea comuniștilor față de extrema dreaptă era alimentată de aderența unei părți semnificative a muncitorimii românești la legionarism, mișcare naționalistă ce capta din ce în ce mai mult sprijin în rândul proletariatului.
Cum își explica Vojen succesul mișcărilor naționaliste în rândul muncitorimii și sprijinul acestora față de extrema dreaptă?
Vojen susținea că succesul mișcărilor naționaliste în rândul muncitorimii se datorează faptului că acestea promovau un discurs naționalist și revoluționar, în contrast cu demagogia roșie a comuniștilor, care erau susținuți de colportorii evrei ai Moscovei. El sublinia că mișcările de extremă dreaptă aveau un impact tot mai mare asupra maselor muncitorești, oferindu-le un sens național.
Ce considera Vojen despre rolul țăranilor în contextul comunismului?
Vojen era de părere că țăranul român era în general ostil marxismului și colectivizării, deoarece acest sistem punea în pericol stilul lor de viață tradițional. Totuși, Vojen recunoaștea că, pentru a atrage țăranimea, comuniștii ar trebui să folosească lozinci mincinoase și să adopte o înfățișare care să le fie mai accesibilă, precum portul tradițional românesc.
Cum caracteriza Vojen structura de putere în organizațiile comuniste?
Vojen spunea că adevărata putere în organizațiile comuniste nu era deținută de intelectuali, ci de organizațiile secrete și muncitorii oculți care se foloseau de intelectuali pentru a-și atinge scopurile politice. El considera că intelectualii erau de multe ori incapabili să influențeze în mod semnificativ politica din cauza șomajului intelectual și a educației greșite.
Care era propunerea social-politică avansată de Vojen pentru România?
Vojen susținea ideea unui stat intervenționist care să joace un rol activ în viața economică și socială, având un regim autoritar care să protejeze valorile tradiționale ale statului român și să garanteze ordinea socială.
Ce părere avea Mihail Stelescu despre relația dintre muncitori și mișcarea de dreapta
Mihail Stelescu considera că muncitorul nu era refractar la ideile de dreapta, atâta timp cât mișcarea de dreapta era revoluționară, anti-burgheză și avea ca scop distrugerea sistemului capitalist existent. El susținea că muncitorii se alăturau mișcării naționaliste de dreapta din dorința de a răsturna actuala conducere.
Care erau principiile economice avansate de mișcarea național-legionară?
Mișcarea național-legionară propunea un sistem economic bazat pe muncă, în care proprietatea era considerată o consecință a muncii cinste, și nu a acumulării de capital. În plus, critica speculațiile financiare și exploatarea omului de către om, promovând în schimb o intervenție activă a statului în economie.
Ce poziție avea A.C. Cuza față de socialism și cum considera el că ar trebui abordat acest curent în România?
A.C. Cuza opina că România nu era pregătită pentru instaurarea socialismului și că, deși ideile socialiste se extindeau în Europa, în România acest curent nu ar fi avut succes din cauza contextului socio-politic. El susținea că socialismul nu trebuia să fie impus, ci că elita conducătoare trebuia să îmbunătățească condițiile de viață ale celor de jos prin reforme progresive, dar fără a pune în pericol stabilitatea statului român.
Cum descria A.C. Cuza responsabilitățile claselor superioare față de clasele inferioare?
A.C. Cuza considera că elitele educaționale și politice aveau responsabilitatea de a sprijini dezvoltarea treptată a populației din clasele inferioare. Acesta argumenta că nu ar trebui să existe o revoltă din partea acestora, ci o pregătire pentru destinul lor în contextul dezvoltării sociale și istorice a națiunii
Cum era percepută ideologia socialistă în anii 1920-1930 în România, în special în contextul minorității evreiești?
În perioada respectivă, evreii erau percepuți ca agenți ai revoluțiilor socialiste și comuniste. Muncitorii români erau considerați imuni la comunism, fiind mai atașați naționalismului creștin. Ideologia socialistă și revoluționară erau considerate arme anticreștine, iar evreii erau văzuți ca fiind responsabili pentru conflictul social și grevele din România.
