Capitol 3 Flashcards
1
Q
Factori determinanti edentatie partiala intinsa
A
- Congenitale
- Aparente
- Dobandite - locale/generale
2
Q
Factori favorizanti EPÎ
A
Genetici
De risc
Socio demografici
Economici
3
Q
Incluzia D ca si cauza aparenta EPÎ este generata de
A
- Lipsa potential eruptiv
- Condensari osoase
- TU/chiste
- Displazii ectodermale
- Persistenta DT
4
Q
Cauze generale care pot induce incluzia D ca si cauza aparenta a EPÎ
A
- Hipovitaminoza C, D
- Discrinii
- Sindroame disgenice
- Rahitism
5
Q
Cauze loco-regionale care pot induce incluzia D ca si cauza aparenta a EPÎ
A
Traumatisme
Despicaturi LMP
6
Q
Cauze locale care pot induce incluzia D ca si cauza aparenta a EPÎ
A
- Forma mugure D
- Pozitie prea profunda mugure
- Structuri traversate in eruptie
- Forma D inclus
- Lipsa spatiu pe arcada
7
Q
Factori colaterali care extind edentatia din redusa in intinsa impreuna cu incluzia
A
- Restaurari incorecte
- Patologii dobandite
8
Q
Cauze dobandite EPÎ locale
A
- Carie si complicatii
- Parodontopatiile marginale
- Extractii in scop orto
- TU maxilare
- Osteomielita
- Boala de focar
- Nevralgie V
- Iatrogenie
- Traumatisme complexe
9
Q
Erori in etapa protetica pot sa apara in
A
- Prepararea substructurilor organice vitale
- Amprentare
- Inregistrare RIM
- Executie tehnologica necorespunzatoare
- Nerespectare principiu biomecanic in conceperea designului
- Alegere incorecta design conector principal
- Alegere incorecta elemente MSS
10
Q
Erori etapa protetica - executie tehnologica in modelajul incorect al
A
- Fetor laterale
- Corpului de punte
- Elementelor de MSS
11
Q
Alegere design conector principal se face in functie de
A
Numar D restanti
Numar DS
Status suport muco parodontal
12
Q
Efecte diabet zaharat in cauze generale EPÎ
A
- Rezistenta scazuita infectii
- Alterare rapida ligamente
- Acidoza locala si generala
- Osteoporoza secundara
- Tulburari metabolism glicoproteic si caloric
13
Q
Tabloul clinic EPÎ depinde de
A
- Numar unitati D paro absente
- Tip edentatie
- Complicatii locale - migrari, modificari parametri SPP
- Complicatii loco-regionale - malOc, disfunctii cranio-mandibulare
14
Q
Substante alogenice
A
- Bradikinina
- PG
- Substanta P
- Leukotriene
- Histamina
15
Q
Impulsurile dureroase se transmit la nivelul
A
Cornului dorsal
16
Q
Definitie durere cronica
A
- Persista sau se repeta mai mult de 3 luni
- Persista mai mult de 1 luna dupa amendarea injuriei tisulare acute
- Insosteste o leziune care nu se mai vindeca
17
Q
Forme de durere
A
- Somatica
- Viscerala
- Neuropata
- A membrului fantoma
- Cutanata
18
Q
Semne faciale in EPî depind de
A
Amploarea si topografia EP
19
Q
Europrosopie
A
IF<84mm
Fata lata
Arcade zigomatice proeminente
Orbite si fanta nazala largi
20
Q
De ce in EPÎ si EST unghiul goniac e mai mare, apropiat de cel din copilarie?
A
Ms ridicatori actioneaza mai putin asupra ramului orizontal
Ms coboratori tractioneaza mandibula spre anterior
21
Q
SPP depinde de
A
- Etiologie edentatie
- Forma clinica edentatie
- Topografie edentatie
- Evolutie
- Complicatii
22
Q
Parametrii SPP
A
- Inaltime
- Amplitudine
- Latime
23
Q
Creasta edentata este caracterizata prin
A
- Inaltime
- Latime
- Amplitudine
- Muchie
- Baza
- Versanti
- Forma pe sectiune
- Profil
- Orientare
24
Q
Muchia crestei alveolare poate fi
A
Rotunjita Ascutita Concava Convexa Suprafata - in resorbtii mari Exofitice - in plan vertical
25
Crestele edentate pot fi exofitice in cazul
1. Tuberozitate plonjanta datorita P din cavitatile sinusale
2. Preexistenta egresii
3. Suport fibro mucos ingrosat
26
Versantii crestei edentate tipuri
1. Orientare oblica
2. Convecsi
3. F convecsi - aspect exofitic, afecteaza P amovibila sau conjuncta
4. Concavi - extractii laborioase/preexistenta afectiuni paro
27
Edentatie partiala intinsa si subtotala - istoric
1. Debut si evolutie EP
2. Tratamente urmate
3. Timp scurs de la pierderea ultimilor dinti
4. Moment realizare P mobila
5. Acceptare P mobila
6. Cronologie extractii D
7. Etiologie pierderi D
8. Colaborare cu MD
28
AHC EPÎ si EST boli sistemice ce afexteaza ultimele 3 generatii sunt boli cu:
1. Determinism genetic
2. Predispozitie ereditara
3. Caracter familial
4. Ale mamei in sarcina
5. Risc de transmitere
29
AHC stoma in EPÎ si EST - depistare afectiuni stoma cu transmitere genetica
CAMP
1. Carii multiple
2. Anomalii dento maxilare
3. Malformatii congenitale
4. Parodontopatii
30
CVM in EPÎ si EST
1. Stabilire mediu P
2. Tip alimentatie
3. Ritmicitate alimentatie
4. Stereotip masticator
5. Ritm masticator
6. Masticatie uni/bilaterala
7. Preferinta textura
8. Caracter munca depusa
31
Planul de simetrie median trece prin ce puncte
Tr
N
Sn
32
Asimetrii localizate la nivel osos in EPÎ, EST datorate
1. Consolidari osoase vicioase
2. Dismorfisme
3. Exostozs
4. Formatiuni TU sau pseudoTU
33
Treapta labiala creste in
Proalveolodontii
Retrognatii
Edentatii
34
Treapta labiala scade/e inversata in
1. Edentatii F
2. Prognatii
3. Oc invere F
35
Pa superficiala in examen EPÎ
1. Temperatura
2. Umiditate
3. Sensibilitate tactila, termica, dureroasa
4. Elasticitate si cantitate tesut subcutanat
5. Deformari
6. Denivelari
36
Pa profunda examen clinic in EPÎ
1. Puncte emergenta trigemen
2. Ganglioni
3. Relief oase
4. Muschi
5. Glande salivare mari
6. ATM
37
Informatii palpare muschi
1. Volum
2. Puncte dureroase si zone de iradiere
3. Putere de contractie
4. Tonicitate
38
Manevra Netter la Pa muschi - se opune
Deschiderii
Inchiderii
Propulsiei
Lateralitatii
39
Evaluare prin manevre Netter la Pa muschi
1. Zone trigger
2. Puncte dureroase
3. Iradiere
4. Tonicitate
5. Putere de contractie
6. Dezvoltare musculatura +/- modificari V
7. Consistenta
40
Ordine Pa musculatura
```
Mobilizatori:
1. Temporal
2. Maseter
3. PTRG ext
4. PTRG int
5. Geniohioid
6. Milohioid
7. Digastric
8. SCM
9. Limba
Mimicii: OBN
1. Orbiculari
2. Buccinatori
3. Narinari
```
41
Unde se face palparea ATM
Pretragian - la 13 mm anterior de tragus
Linia ce uneste unghiul extern al ochiului cu tragus
42
Pa ATM in dinamica - info
1. Traiectoria de rotatie pura
2. Sensibilitate regiune pretragiana
3. Pozitie condili
4. Denivelari regiune pretragiana
5. Excursii condiliene - simetrice, sinergie, amplitudine
6. Zgomote articulare
43
Examen static orificiu cavitate orala - evaluare
1. Culoare si textura labiala
2. Fanta labiala
3. Raport labial/treapta labiala
4. Arcul lui Cupidon
5. Filtru BS
44
Orificiu cavitate orala in dinamica evaluare
1. Amplitudine deschidere
2. Simetrie deschidere
3. Amplitudine spatiu interlabi
4. Distanta intercomisurala in vorbire, suras, ras
45
Amplitudine deschidere cavitate orala scade in
1. Microstomie
2. Constrictie - anchiloza ATM
3. Trimsus maseter
4. Fracturi condiliene
46
Apreciere in zonele functionale maxilare
1. Limite anatomice
2. Amplitudine
3. Inaltime
4. Latime
5. Zona mucoasa pasiv mobila
6. Formatiuni patologice, bride, cicatrici
47
Apreciere in zona functionala V maxilara frontala
Prin tractiune usoara spre inafara BS
1. Latime
2. Fren labial
3. Retentivitate versant V
4. Mucoasa pasiv mobila
* tesut submucos mult - dificil de evidentiat
48
Palpare zona Ah
Cu fuloarul
Dinspre anterior spre posterior
Dinspre dreapta spre stanga
49
Posibilitatile de extindere din zona linguala retromolara Ney si Bowmann depind de
1. Retentivitate
2. Inclinare ram ascendent
3. Unghi goniac
50
Aspecte creste edentate in EP clasificare dupa
Atwood
51
Aspecte fibromucoasa in EPI clasificare dupa
Lejoyeux
52
Elemente de apreciat la tuberozitatea maxilara
1. Dimensiune
2. Densitate osoasa
3. Existenta zone deficitare
4. Versanti V, O, posterior
5. Nivelul polului inferior
53
Elemente de apreciat la tuberculul piriform
1. Dimensiune
2. Orientare
3. Mobilitate
4. Calitate fibromucoasa - amprentare
5. Raport cu ligamentul PTRGmand - limiteaza D extinderea P
6. Concordanta grad resorbtie osoasa si mucoasa
54
Mucoasa zona de sprijin - apreciere
MIRA
1. Mobilitate orizontala
2. Integritate
3. Indice de rezilienta
4. Aspect
55
Indici de atrofie pentru aprecierea suportului osos
Maxilar - Schroder
Mandibular - Koller-Russov
56
Torus bolta palatina clasificare dupa
Landa
57
Apreciere elemente bolta palatina
1. Papila bunoida
2. Rugi palatine - numar, dispozitie, relief, simetrie
3. Raport cu creasta alveolara
4. Formatiuni - spiculi ososi in santurile alveolo-P
5. Suport fibromucos - integritate si rezilienta
6. Proeminenta sutura mediana
58
Care e cea mai favorabila pozitie a limbii in repaus?
Intermediara
59
Dg si plan de tratament in EPÎ depind de parametri Oc:
1. Cuspizi sprijin
2. Cuspizi ghidaj
3. Curbura F
4. Curbura sagitala - Spee Balkwill
5. Curbura transverala - Monson Villain
6. Plan de Oc
60
Materiale evidentiere puncte de contact in cavitatea orala - examinare Oc statica
1. Hartie de articulatie
2. Sprayuri de Oc
3. Ceara Oc
4. Banda Joffe
+/- T scan
61
Consecinte pastrare contact in parti inactive in lateralitate/protruzie
DAP
1. Supraincarcare D cauzal
2. Solicitare crescuta ATM
3. Epuizare parodontiu
62
Metode inducere RC
1. Dawson
2. Ramfjord
3. Lauritzen Barelle
4. Jankelson
63
Afectare masticatie la P cu EPÎ
UEAC
1. Masticatie unilaterala
2. Scadere eficienta masticatorie
3. Limitare arie masticatorie - blocaje Oc
4. Alterare cicluri masticatorii - numar, frecventa, traiectorie
64
Afectare deglutitie in EPÎ
1. Deglutitie infantila
2. Traumatizare articulara - lipsa tampon Oc
3. Traumatizare crescuta prin contacte premature
4. Efort lingual crescut prin lipsa calajului Oc
65
Elemente examene paraclinice loco-regionale
MUMA SM DOR
1. Mucoasa orala
2. Unitati dento-paro
3. Musculatura
4. ATM
5. Saliva
6. Componente muco-osoase
7. Dinamica mandibulara
8. Oc D
9. RMC
66
Examene paraclinice mucoasa orala
1. Examen citologic
2. Examen stomatoscopic
3. Examen anatomo patologic
4. Examen bacteriologic
5. Coloratie intravitala
6. Test la vitamina C
67
Examene paraclinice ATM
1. Radiografie simpla
2. Artroscopie cu fibra optica
3. Artrografie TM
4. Cineradiografia
5. Tomografie
6. Tomodensitometrie
7. CT
8. RMN
9. Scintigrafie osoasa
68
Examene paraclinice musculatura
1. Tonometrie
2. Electromiografie = EMG
69
Cinematica mandibulara - examinare mandibulo-kinezio-grafie = MKG prin
1. Teste miscare mandibulara
2. Inregustrare diagrama Posselt
3. Investigare miscari functionale - masticatie, deglutitie
70
Examene paraclinice Oc
1. Gnatosonic
2. Gnatofonic
3. Gnatofotostatic
4. T Scan
71
Examene paraclinice RMC
1. Articulatoare
2. Arcuri faciale
3. Simulatoare
4. Chei de Oc
5. Examene gnatofotostatice
72
PPAA indicatii
1. Arcade integre la care se vor executa extractii in multiple etape
2. Arcade integre la care apare o bresa redusa F
3. Arcade edentate partial cu PPF la care e recomandata ablatia PF pentru refacere
4. Arcade edentate partial cu PPM la care e nevoie de extractii suplimentare - din PPM extinsa in PT
73
Scopuri protezare de urgenta cu PPAA
CARTOPIT
1. Dirijare cicatrizare
2. Pregatire in vederea amprentarii
3. Scade resorbtia osoasa
4. Orientare functionala organizare trabecule osoase
5. Ameliorare cicatrizare si osteogeneza
6. Menajare psihica P
7. Pastrare integritate morfo-functionala ADM
8. Interventii chiru care necesita timp lung de refacere inainte de protezare
74
Proteza de temporizare PPAA se poate asocia cu
1. Fizioterapie
2. Recuperare
3. Chinezioterapie
4. Medicatie
75
Importanta PPAA mobilizabila de temporizare
CIRIP MF
1. Dirijare cicatrizare
2. Importanta izolare fata de agenti fizici sau cavitate orala - datorita preparatiilor
3. Pastrare rapoarte mandibul-craniene
4. Imobilizare dento-paro
5. Protectie parodontiu marginal
6. Prevenire migrari odontale
7. Refacere temporara functii pierdute prin preparatie
76
Din ce materiale pot fi realizati dintii artificiali din PPAA?
Acrilat - prefabricat sau prin stupuire
Portelan - prefabricat/fatete cu crampoane sau glisiera
Me-acrilat
Me-portelan
77
La solicitari ocluzale mari, recomandari in PPAA
1. Fete Oc din metal turnat
2. Inlay metalice pe stopurile ocluzale
3. Pastrare stopuri metalice pornite din sa
4. Pastrare obturatii de amalgam
78
Legi biomecanice legate de montarea D artificiali in PPAA
1. Chayes
2. Conod
3. Ant
4. Ackermann - teoria celor 3 H
Heteropozitia
Heteronumarul
Heteromorfia
79
Indicatie miniconector
Proteze tip Kemmeny
80
Tipuri conector principal acrilic PPAA maxilar
1. Placa acrilica P
2. Fenestrata
3. Decupata
4. Decolata
5. Rascroita distal
La F - forma de lingura (Spoon) sau forma de T
+/- prelungiri in zonele edentate - conector Every
81
Indicatii P flexibila
1. P alergici la acrilate
2. Particular - torusuri, tuberozitati voluminoase
3. Estetic - mascare RG
4. Suport odontal care nu ofera conditii necesare pentru amplasare crosete turnate
5. Evitare stres pe unitatile D-paro restante
82
Dezavantaje acrilate flexibile
1. Rezistenta la fractura redusa
2. Investitie initiala mare
3. Adeziune la D artificiali redusa
83
Tipuri biomateriale acrilate flexibile
1. Valplast
2. Acrilat injectabil
3. Flexite
4. Biodentplast
84
Alternative la P alergici
1. Proteze din polimer monomer free
2. Rasini termoplastice cristaline pe baza de poliosilmetilen
85
Design si dimensiune CP la PPAS depind de
1. Numar unitati dento paro
2. Suportul muco osos
3. Tip crosete
4. Numar conectori secundari
86
Materiale conector principal metalic
1. Aliaje nobile - Au platinat
2. Aliaje satelite - Cr-Co
3. Aliaje inoxidabile
- Fe-Ni-Cr
- Ni-Cr
87
Forma pe sectiune bara mandibulara CS
```
Rotunda
Ovalara
Semieliptica
Bifilara
Semipara
```
88
Crosetele au rol de conservare a D restanti prin functiile lor:
1. Mecanoestetic
2. Carioprofilactic
3. Terapic
4. Functie
5. Confort
89
Mentinerea crosetelor data de
Bratul retentiv
90
Stabilizare crosete data de
Elementele rigide ale crosetului - pozitionate bilateral
Creste prin
1. Prelungirea bratului opozant rigid pe mai multi D
2. Solidarizare prin microproteze DS - creste R la miscari orizontale si valoarea paro
91
Sprijin crosete dat de
Pinteni
- interni - microproteze
- externi - lacase de dimensiuni mici, frezare in smalt
Obligatoriu - conector secundar
92
Reciprocitate croset asigurata de
1. Slefuire fata pe care se aplica bratul opozant
2. Microproteze pe DS cu peretele O paralel cu axa de insertie
3. Solidarizare DS cu microproteze - creste R la miscari orizontale si valoarea paro
4. Croset RPI
5. Renuntare la brat opozant
93
Cine preia functia bratului opozant daca se renunta la el - functia de contracroset
1. Pintenii interni
2. Conectorul secundar interdentar
94
Mentinere indirecta crosete data de
1. Portiunea terminala flexibila brat retentiv la crosete circulare orientate catre edentatie
2. Brate opozante - mai ales pe microproteze cu prag supragingival
3. 1/2 distala, subecuatoriala, orientata catre edentatie a portiunii orizontale a crosetului T
95
Care este singurul sistem standardizat de crosete?
Sistemul Ney
96
Crosete sistem Ney
```
Grup 1
Ney 1 - similar cu Ackers
Ney 2
Ney combinat - 1 cu 2
Ney 3
Grup 2
Cu actiune posterioara
Inelar
```
97
Crosete sistem Roach
```
Grup 1 - CLUSTIR
Grup 2
- pense M-D pe frontali
1. Simpla
2. Compusa
3. Cu dubla extremitate libera
- inelar
- unibar
- cingatoare
```
98
Diferente Ney - Roach
Roach
- foloseste fete Px pentru retentie - mai estetic
- bratele divizate - elasticitate mai buna
- trasare si proiectare mai dificile
99
Tipuri crosete speciale
1. Cu 3 brate - Ackerman
2. Cu 6 brate - cu actiune reciproca - Bonwill
3. Half and half
4. Continuu - Housset
5. RPI - Rest Proximal Played I - Kroll
6. In agrafa de par
7. In T cu conector secundar prelungit - Boinyhar
8. Equi-poise
9. Nally Martinet
10. In forma de sageata - flash
100
Indicatii elemente speciale MSS
1. Proteze compozite
2. Proteze overlay
3. Proteze swing lock
4. Zone estetice
101
Contraindicatii elemente speciale MSS
1. SGA
2. Pacienti necooperanti
3. Dizabilitati psiho-motorii
4. Edentatii clasa D LeJoyeux
- suport dentoparo si mucoosos nefavorabile
- exceptie - solutii implantoP
102
Clasificare ESMSS dupa Osborne, Lamnia
1. Bare
2. Butoni
3. Elemente intracoronare
4. Elemente extracoronare
103
Clasificare ESMSS dupa Ene, Ionescu
1. Culise
2. Capse
3. Bare
4. Articulare
5. Telescopare
104
Tipuri telescopare
Coronara totala
Coronara partiala - prin inel/coroana partiala tip Steiger
DCR - capse - preparare bont sub forma unei sfere retentive
Radiculara - preparare ca pentru o coroana de substitutie
105
Tipuri bare in ESMSS
1. Dolder
2. Ackerman
3. Gilmore
4. Cu capse Ceka
5. Tip Sty
106
Indicatii PPAS cu culise intracoronare
1. P cu sprijin dento-paro
2. Electie in edentatiile frontale
107
Forme cavitate retentiva PPAS cu culise intracoronare
Coada de randunica
In T cu unghiuri rotunjite
108
Culisele intracoronare se pot reactiva prin
1. Clipsuri
2. Sectiuni la nivelul bratelor T
Pot fi actionate cu spatula
109
Tipuri culise intracoronare
1. Crismani
2. McCollum
3. Brown
4. Sorensen
110
Indicatii PPAS culise extracoronare
1. Cand se impune o reducere minima din structurile dentare
- dimensiune MD redusa
- camera pulpara voluminoasa
- evitare preparare excesiva si devitalizare
2. P cu dexteritate redusa
3. Ax dificil de insertie/dezinsertie
111
Avantaje PPAS cu culise extracoronare
1. Preparare simpla structura organica
2. Usor de inserat/dezinserat
112
Crosete disjunctoare
1. Croset in forma de balansoar - tip Kennedy
2. In forma de S - uneste conectorul principal cu croset Ackers
3. Prelungut
4. Cu actiune centrala
5. Cu extremitate libera Rigolet
6. Lui Thompson
113
Elemente disjunctoare articulate
Fara dispozitiv de revenire
1. Sarniere (balamale)
2. Balamale
3. Sistem AX-RO
Cu dispozitiv de revenire
1. Sarniere cu resort elastix
2. Coroane cu amortizod
3. Alte sisteme de amortizor
114
Roluri preparare lacase pinteni externi
1. Asigurare S optima pentru aplicarea elementelor de suport Dparo
2. Mai putin sesizabili tactil de catre P
3. Evitare ctc premature si interferente
4. Solicitare D in ax
5. Prevenire migrare D
6. Asigurare suport dento paro eficient
115
Indicatii microproteze pe DS in PPAS
1. Igiena deficitara
2. Carioactivitate crescuta/moderata
3. D fara retentivitati naturale
4. Slefuire fete Px cu sacrificiu mare
5. Netezire plan Oc su sacrificiu mare
6. Lacas ocluzal preparat cu sacrificiu mare
7. DS mobili - necesita imobilizare
8. LP vechi, necorespunzatoare
9. Abrazie
10. Necesitate restabilire relatii ocluzale normale
11. ESMSS
116
Aplicarea dispozitivelor radiculare la DS pentru PPAS indicatii
1. Raport coroana/radacina >1
2. Mobilitate patologica
3. Se impun masuri de ancorare fizionomice
117
Materiale amprenta preliminara
1. Alginate
2. Mase termoplastice
3. Siliconi
118
Tipuri de miscari in amprenta preliminara
1. Nefunctionale
2. Functionale neautomatizate
3. Functionale automatizate
119
Pregatire instrumentar in amprenta preliminara
1. Instrumentar consultatie
2. 2 tavite renale
3. Compas
4. Creion chimic
5. Spatula
6. Fuloar
120
De ce este folosit frecvent amalgamul pentru amprenta preliminara
1. Vascozitate medie
2. Aspect si gust placute
3. Elasticitate
121
Amprenta functionala compresiva
Camp protetic dur
PA rezistenta
Materiale cu vascozitate crescuta
122
Amprenta functionala decompresiva
Camp protetic moale
Materiale fluide
PA distantata - butoni de distantare pe fata mucozala, IL, M1
123
Amprenta functionala cu compresiune selectiva
Material in functie de rezilienta campului protetic
PA distantata prin foliere sau radiere
Despovarare selectiva - orificii in baza PAI
124
PAI PPAS materiale
Placa baza
Acrilat auto/termopolimerizabil - mai ales pentru mandibula
125
Indicatii PAI complet distantate
Materiale vascoase - siliconi, mase termoplastice
Amprenta functionala decompresiva
126
Materiale de amprentare functionala dupa Poggioli la PPAS
Rigide - acrilat, mucoseal
Semirigide - ZOE, ceruri, mase termoplastice
Elastice - siliconi, tiocauciucuri, polieteri, materiale cu priza retard
127
Indicatii miscari realizate de medic in amprenta functionala PPAS
1. Materiale vascoase - stent, silicon vascos
2. P nu poate efectua miscarile - paralizii, hipotonii musculare
3. P varstnici, imposibilitate coordonare grupe musculare
128
Miscari de automatizare efectuate de catre P - materiale indicate
Cu priza retard - ceruri bucoplastice
129
Tipuri teste miscari automatizate realizate de P
1. Fonetice - Devin si Herve - diferit maxilar/mandibula
2. Masticatorii - PA cu valuri de Oc sau P vechi/tranzitorii - Max, Sperg
3. Deglutitie - P mandibulara extinsa, in special L - Hromatka
130
Verificare PAI in PPAS extraoral
1. Material
2. Distantare
3. Butoni
4. Maner
5. Raport margini cu linia ghirlandata
6. Stabilitate
+ eventuale neregularitati baza/margini indepartate
131
Tehnici amprentare functionala finala PPAS
Amprentare finala
1. Prin tehnica dublu amestec - wash technique !!greseala in carte
2. Cu PAI completa
3. Cu PAI decupata V
4. Cu PAI decupata dentar
5. Cu PAI decupata I
6. Cu model corectat, sectionat
132
Daca exista contacte deflective sau interferente - reechilibrare Oc prin
1. Slefuiri selective
2. Resapari coronare
3. Remodelare relief Oc prin restaurari protetice
133
Relaxare ms inainte de determinare RMC prin
1. Antrenamente
2. Miogimnastica
3. Medicatie
4. Inhibitori ocluzali
5. Balneofizioterapie
6. Proteze tranzitorii
134
Materiale machete de ocluzie
Baza - material termoplastic (placa baza), acrilat
Bordura de ocluzie - material termoplastic, ceara
135
Metode determinare RC // inregistrare RMC PPAS
1. Metoda homotropismului linguomandibular
2. Metoda compresiei pe menton
3. Flexia fortata a capului
4. Extensia fortata a capului
5. Metoda deglutitiei
6. Manevra condiliana
7. Manevra maseterina Gysi
8. Manevra temporala Green
9. Stimularea reflexului de ocluzie molara
10. Metoda Patterson
136
Metode solidarizare borduri de Oc
1. Anse de sarma in forma de U
2. Material tip Repin/ceara topita
3. Lacase/ancose cu material termoplastic - PM1
4. Linii oblice intersectate
137
Zone ale campului protetic care trebuie ocolite si despovarate
1. Papila bunoida
2. Sutura intermaxilara
3. Rugile palatine
4. Zona Schroder
5. Fren lingual
6. Linia milohioidiana
+ maxilar - D, mucoasa, torus
mandibular - parodontiu, versant L al procesului alveolar, planseu
138
Verificare intraorala macheta cu D
1. Functionalitate - fizionomie
2. Parametri ADM Oc - IM, RC, RP, dinamic
3. Respectare concept Oc
4. Exigente mecanice - stabilitate statica si dinamica
139
Basculari sagitale si transversale machete cu D ale PPAS
Basculare L-L = D montati in afara crestei
Basculare antero-posterioara = realizare incorecta sei terminale
Deplasari macheta = modelaj incorect gingie falsa - interferente musculo-ligamentare
140
Adaptare PPAS - obiective principale de tratament urmarite
1. Mecanic
2. Functional
3. Biologic
4. Psihic
141
In dispensarizarea pacientului cu PPAS se urmareste
1. Stare pacient
2. Deteriorari la nivelul bazei - fisuri, fracturi, modificari culoare, modificari structura
3. Sei
4. Arcade artificiale
5. EMSS - fracturi, largiri
142
Criterii clasificari particularitati fiecare clasa EPÎ
1. Principiu biomecanic
2. Topografia edentatiei
3. Atrofie si resorbtie osoasa
143
Solutii terapeutice edentatie clasa 1
1. PMMA provizorie
2. PPAS
3. P hibrida
4. Alternative terapeutice - culise extracoronare si brat antibasculant
144
Crosete in PPAS in edentatie clasa 1
1. Ney
2. RPI
3. Nally Martinet
4. Roach
5. Al lui Thompson
145
Avantaje plasare pinten Oc in foseta M a ultimilor dinti in edentatia de M1,M2,M3
1. Transmitere P de masticatie prin sei uniform crestelor
2. Evitare torsiune si efect de parghie asupra DS in timpul bascularii prin infundare a seilor
3. Distribuire uniforma P de masticatie
146
Edentatie I Kennedy, doar DF existenti - sprijin realizat prin
Maxilar - conector principal care se sprijina pe trepte supracingulare, realizate prin prepararea supracingulara a fetelor O la nivelul C
Mandibular - pinteni incizali aplicati
- pe C - lacas margine I spre M
- intre C si IL
147
Edentatie I Kennedy - cine realizeaza sprijinul mixt rigid
Pintenii Oc
148
Edentatie I Kennedy - cine realizeaza sprijinul mixt foarte rigid
Sisteme speciale - culise, coroane telescop
149
Edentatie I Kennedy - cine realizeaza sprijinul mixt elastic
Conectori principali si secundari elastici
150
De ce nu se mai foloseste sprijinul mixt elastic
1. Fracturare usoara
2. Deformari
3. Aparitie de forte de torsiune asupra DS greu de controlat
4. Imposibilitatea aprecierii gradului de flexibilitate a conectorului secundar
151
Alegere crosete in edentatie I Kennedy in functie de localizarea zonei retentive subecuatoriale
MV - croset mixt
DV - divizat in T, circular Ackerman deschis edental
DV aproape de colet - circular cu brat intors, in agrafa de par
Jumatatea fetei laterale - divizat in I
152
Mentinere indirecta clasa I Kennedy
Elemente contrabasculante pe C si PM1
153
Stabilizare in clasa I Kennedy se face prin
1. Elementele crosetului
2. Croset continuu
3. Conector principal dento-mucozal
154
De ce este indicata o usoara convexitate pe fata D a DS in edentatia I Kennedy de M1,2,3
Favorizare producere basculare prin infundare a protezei, fara a solicita prea mult dintii
155
Clasa I Kennedy cu bresa F - protezare prin PPF si PPAS pe edentatia terminala - indicatii
1. D restanti mobili
2. P mentinuta cu sisteme speciale gen culise
3. Edentatia F redusa
156
Clasa I Kennedy cu bresa frontala - indicatii concepere PPAS cu sei F
1. Atrofie osoasa F
2. Pierdere substanta osoasa F
3. Bresa F lunga
4. Pacientul solicita artificii in montarea dintilor
5. Pacientul refuza prepararea dintilor restanti
157
Edentatie I Kennedy cu mai multe brese F si L - dezavantaje solutie PPAS
1. Longevitate DS redusa
2. Fizionomie redusa
3. Probleme insertie
158
Complicatii edentatie clasa III
1. Migrari dentare
2. Distructie arhitectura paro
3. Parodontopatii marginale
4. Blocare Oc
5. Aparitie puncte contact premature
6. Instalare sindrom disfunctional sistem stomatognat
159
Edentatie clasa III - variante protezare
Initial
PMMA provizorie
PPF provizorie
Ulterior
PPF
PPAS - mai ales cand sunt mai putin de 2 D lipsa
- daca edentatia e mai lunga sau e necesara stabilizare mai buna - se extinde P pe arcada integra si se adauga un croset circular Bonwill
160
Particularitati pacient care nu se poate adapta la proteza mobilizabila
1. Camp protetic deficitar
2. Coordonare insuficienta musculatura ADM
3. Parafunctii ce duc la instabilitatea protezei
4. Toleranta redusa a tesuturilor moi
5. Apreciere nerealista a conditiei de edentat total neprotezat
6. Reflexe de voma exagerate in contact cu proteza
7. Intoleranta psihologica a protezei
161
Contraindicatii absolute inserare implante
1. IM recent
2. Proteze valvulare
3. DZ sever
4. Tabagism cronic sever
5. Alcoolism cronic/sever
6. Tulburari renale grave
7. Tulburari endocrine grave
8. Radioterapie
9. Osteoporoza secundara generalizata
10. Osteomalacie avansata
11. Dependenta de droguri
162
Contraindicatii relative inserare implante
1. SIDA
2. Corticoterapie indelungata
3. Chimioterapie
4. TU bucofaringiene
5. Afectare renala usoara
6. Tulburari hormonale
7. Stil de viata nesanatos
8. Tabagism
9. Lipsa motivatie
10. Tulburari psihice
11. Tulburari metabolism fosfo calcic
12. Boli hematopoetice
13. Plan de tratament incorect
163
Contraindicatii generale absolute inserare implante la edentat total
1. HTA grava
2. Cardiopatii decompensate
3. Diabetici insulino-dependenti
4. Neoplasme - radio/chimioterapie
In unele tari - fumatori
164
Cum se face aprecierea rezervei osoase al ET
Pe OPT si CT
165
Care este cel mai frecvent sistem de ancorare in cazul protezelor pe implante
Mezostructura - bara de conjunctie
166
Tipuri de implante in edentatia totala
1. Intracorticale = subcorticale
2. Subperiostale
3. Intraosoase = endoosoase
4. Transosoase = transmandibulare
167
Complicatii implanturi subperiostale
1. Incongruenta piesei Me pe campul osos
2. Compromitere tratament
168
Tehnica de amprentare substrat osos in tehnica de insertie implant subcortical se numeste
Tehnica Berman
169
Suprafata implanturilor endoosoase poate sa fie
```
Neteda
Sablata
Cu depresiuni
Cu orificii
Tratata cu plasma
Tratata cu diferite substante - HA, TCP
```
170
Indicatii inserare implanturi transmandibulare = transosoase
1. Atrofie marcata mandibula - clasa D Misch si Judy
2. Atrofie marcata + osteoporoza
3. Atrofie marcata + fracturi asociate
4. Esecuri tratamente cu diferite tipuri de implante
171
Edentatie clasa II - consecinte pierdere dinti
1. Extruzie antagonosti
2. Limitare SPP
3. Malocluzii
4. Migrare distala a dintilor care limiteaza bresa
5. Modificare RMC
6. Basculari ale mandibulei in plan frontal
7. Intruzia condililor
8. Tulburari echilibru neuro-muscular
9. Solicitare neuromusculara inegala
+/- leziuni odontale
parodontopatii marginale
sindrom atrofie alveolara cu desfiintarea rebordului alveolar
atrofie TP si TM
172
Cum putem scadea bratul de parghie?
1. Scaderea numarului de dinti protetici cand ocluzia o permite
2. Deplasarea spre distal a punctului de retentie de pe dintele suport care margineste edentatia
Indicate PF pe dintii care marginesc edentatiile si elemente speciale de MSS
173
Asigurare mentinere indirecta in edentatia clasa II
1. Extindere baza proteza si pe hemiarcada integra
2. Element de mentinere indirecta - contrabasculant, unilateral pe partea opusa edentatiei
3. Croset Bonwill pe partea hemiarcadei integre - MSS
174
Tipuri sprijin edentatie clasa II
Majoritatea mixt rigid
La mandibula - cand rezilienta crestei terminale e crescuta - mixt articulat
175
Variante de protezare edentatie clasa II
1. Protezare acrilica de urgenta = P Kemmeny uniterminala
2. PMMA
3. Proteza cu miniconector metalic
4. PPAS
5. PPF
176
Indicatii protezare PPF la edentatie clasa II
1. Arcada antagonista protezata, realizand blocajul extruziei antagonistilor
2. Arcada antaginista edentata cu conditia aplicarii si la acest nivel a aceleasi solutii
3. Arcada antagonista protezata mobil
4. Resorbtie creasta edentata - impiedica stabilitatea necesara unei P adjuncte
5. Oc normala
6. Fara parafunctii
7. Parodontiu integru
177
Bratul maximal de incarcatura la edentatie clasa IV
1. Punct interincisiv
2. Ax principal de rotatie care trece prin punctele de sprijin Oc cele mai meziale
178
Rol S de ghidaj in edentatia clasa IV
1. Se opun rotatiei seilor in directie Oc
2. Cresc retentia prin frictiune
3. Utilizare limitata doar atunci cand axul de insertie al protezei este perpendicular pe planul Oc
179
Tipuri de sprijin in edentatia clasa IV
1. Sprijin mixt - cand se folosesc crosetele
2. Sprijin rigid - ESMSS - culise
180
Plasare pinteni ocluzali in sprijin parodontal la edentatie clasa IV
Fosete marginale - D vecini edentatiei
Fosete centrale PM1
Indicat inocluzie F
! Daca D artificial au contact cu antagonistii - in fisetele D ale PM1
181
Prin ce se realizeaza sprijinul parodontal edentatie clasa IV
Pintenii ocluzali
182
Prin ce se realizeaza sprijin muco-osos la edentatie clasa IV
Sa lunga
183
Mentinere directa in edentatie clasa IV asigurata de
1. 4 crosete
2. Croset Bonwill pe M
3. Cate un croset mixt pe dintii limitanti bresei
184
Mentinere indirecta edentatie clasa IV asigurata prin
Elemente contrabasculante
1. Cei mai distali pinteni ai crosetelor Bonwill de pe molar
2. Bratele meziale ale crosetelor de pe PM1
185
Ce coeficient paro are caninul?
5
186
Bone mineral content
B>F - modificari mari mai ales in primi 5 ani de la menopauza
Maxilar>mandibular - scadere trabecula osoasa
187
Lungime implante in conceptul II la maxilar
De o parte si de alta a SNA - 9, 10, 11
| Celelalte - 11-13
188
Tipuri de conexiuni implanturi izolate/solidarizate si suprastructura
1. Bare
2. Calareti
3. Butoni de presiune
4. Sisteme telescopare
189
Adancime sant periimplantar normal
1,3-3,8mm
190
Verificare relatie implant-tesut periimplantar
1. Mobilitate implant
2. Pierderi osoase mari pe Rx
3. Modificari gingivale - inflamatie
4. Durere
191
Evaluare pe Rx la protezele pe implante
1. Inaltime os
2. Densitate os
3. Relatie functionala implant-bont-suprastructura protetica
192
Succesul implantului dupa Smith si Zarb
1. Fara mobilitate implant la testare clincia
2. Fara radiotransparente periimplantare
3. Pierdere verticala sub 0.2mm pe an dupa primul an
4. Fara durere, disconfort, procese infectioase datorate sau legate de implant
5. Sa nu impiedice restaurare PF sau PM estetica
Rata de succes dupa 5 ani de la incarcare e 85%
Rata de succes dupa 10 ani de la incarcare e 80%
193
Succesul tratamentului protetic implantar depinde de
1. Planificare implantara in raport cu planificarea protetica si oferta mucoosoasa
2. Restabilire dupa parametri ideal ai situsurilor
3. RMC
4. Factori functionali si homeostazici ai pacientului
