Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

derma curs > cap. 1 - noțiuni generale de dermatologie > Flashcards

cap. 1 - noțiuni generale de dermatologie Flashcards

1
Q

din ce foițe embrionare se dezvoltă tegumentul?

A

ectoderm și mezoderm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

ce componente ale tegumentului se dezvoltă din ectoderm?

A

epidermul;
glandele sudoripare;
foliculul pilar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

de la nivelul cărei celule pornește embriogeneza epidermului și anexelor sale?

A

de la nivelul celulei stem epidermice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

în ce se diferențiază ectodermul ce va genera epidermul? când?

A

în a 2-a lună de viață intrauterină, se diferențiază în peridermul de suprafață și stratul bazal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

ce se formează din scuame, păr și sebum în viața intrauterină?

A

vernix caseosa ( stratul din care sunt acoperiți nou-născuții)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

ce componente ale tegumentului se formează din mezoderm?

A

dermul;
hipodermul;
vasele;
nervii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

ce se întâmplă în luna a 2-a de viață intrauterină, cu privire la formarea dermului?

A

atunci începe formarea dermului, cu formarea elementelor celulare, fibroblaștilor care vor genera fibrele de colagen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

din ce se formează elementele vasculare?

A

sunt structuri tubulare care se formează din insule de celule endoteliale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

în ce lună de viață intrauterină migrează fibrele nervoase la nivelul dermului?

A

în luna a 4-a

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

care este structura de legătură dintre derm și epiderm?

A

joncțiunea dermo-epidermică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

când se constituie joncțiunea dermo-epidermică?

A

în primul trimestru de viață intrauterină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

cum comunică elementele derivate din ectoderm cu cele din mezoderm?

A

prin intermediul unor molecule de semnalizare, dezvoltarea unui element condiționând apariția și dezvoltarea altui element

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

când are loc formarea foliculilor pilari?

A

în timpul embriogenezei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

se mai formează noi foliculi pilari după naștere?

A

nu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

de ce interacțiune este nevoie pentru formarea de folicuri pilari?

A

interacțiunea dintre celulele epiteliului de suprafață și dermul subjacent

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

ce se poate întâmpla cu foliculii pilari în timp?

A

își pot modifica caracterul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

când apare primul semn al dezvoltării părului?

A

între săptămânile 9-12 ale perioadei gestaționale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

cum se formează conul pilar?

A

celulele epidermice proliferează profund, formând o proeminență pilară, care coboară generând conul pilar, și formează o concavitate la extremitatea inferioară care vine în contact cu papila dermică rezultată din celulele mezenchimale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

unde apar primii foliculi pilari?

A

la nivelul regiunii sprâncenelor, buzei superioare, bărbiei și se dezvoltă apoi în direcție cranio-caudală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

când este completă dezvoltarea foliculilor pilari?

A

în săptămâna 22

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

ce se întâmplă firele de păr fin înainte de naștere?

A

firele de păr fin de tip lanugo cad cu aproximativ o lună înainte de naștere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

când se realizează a doua cădere a firelor de păr lanugo?

A

la 3 luni după naștere, însă cad doar cele care acoperă pielea, nu și scalpul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

ce se întâmplă pe măsură ce copilul se dezvoltă cu firele de păr de pe corp?

A

acestea se răresc, deoarece crește suprafața

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

ce alte tipuri de celule migrează printre celulele epidermului în primele luni de viață? de unde provin?

A

melanocite, din creasta neurală;
celule Langerhans din măduva osoasă, cu rol imunologic;
celule Merkel din creasta neurală (celule neuroendocrine)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

ce suprafață medie are pielea?

A

1,8 m2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

ce greutate are pielea?

A

4 kg, 15% din corp

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

unde este cea mai groasă pielea?

A

la nivelul palmelor, plantelor, regiunii dorsale și scalpului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

ce sunt dermatoglifele?

A

amprentele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

ce fel de epiteliu este epidermul?

A

epiteliu pavimentos stratificat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

ce celule formează epidermul?

A

keratinocitele (85%) și celule dendritice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

care este turnoverul keratinocitelor?

A

1 lună

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

ce grosime are epidermul?

A

între 0,1 mm la nivelul pleoapelor și 1-1,5 mm la nivel palmo-plantar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

care este succesiunea straturilor de keratinocite de la bază spre suprafață?

A

stratul bazal/germinativ;
stratul malpighian;
stratul granular;
stratul cornos.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

din câte rânduri de celule este format stratul bazal al epidermului și cum arată acestea?

A

1 strat de celule cu aspect bazofil, de formă oval-cilindrică, cu intensă activitate mitotică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

din câte rânduri de celule este format stratul malpighian și cum arată acestea?

A

mai multe rânduri de celule spinoase de formă poligonală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

ce se organizează în celulele spinoase din stratul malpighian al epidermului?

A

tonofilamentre, care se înmănunchiază și formează tonofibrile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

ce se găsesc în keratinocitele din partea superioară a stratului malpighian al epidermului?

A

corpi lamelari (keratinosomi) ce conțin lipide, polizaharide, enzime

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

din câte rânduri de celule este format stratul granular al epidermului și cum arată acestea?

A

2-3 rânduri de celule turtite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

ce conțin celulele din stratul granular?

A

granule de keratohialină, corpi lamelari și tonofibrile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

cum arată celulele de la nivelul stratului cornos al epiteliului?

A

aplatizate, fără nucleu sau organite celulare, cu membrana mai groasă. sunt strâns legate unele de altele, dar la suprafața tegumentului își pierd coeziunea detașându-se de piele prin stratul disjunct

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

unde este stratul lucid?

A

la nivelul palmelor și plantelor, între stratul cornos și granular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

cum arată celulele din stratul lucid?

A

anucleate sau cu nucleu picnotic (mic în volum și închis la culoare)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

care sunt fazele ciclului de dezvoltare a celulei din stratul bazal?

A

faza M de mitoză;
faza G1 de sinteză a ARN-ului și proteinelor;
faza G2 de creștere.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

structurile ce coeziune pot fi observate la microscopie optică?

A

nu, doar la microscopie electronică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

care sunt structurile de adeziune celulară?

A

desmozomii;
hemidesmozomii;
joncțiunile gap.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

ce leagă desmozomii și unde sunt situați?

A

leagă keratinocitele și sunt situați pe membrana celulară

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

din ce elemente sunt constituiți desmozomii?

A

placa citoplasmatică formată din mai multe proteine: desmocalmina, periplakina și plankoglobina;
membrana celulară;
structurile de adeziune intercelulară (care sunt componente transmembranare): desmogleine și desmocoline (care sunt caderine). domeniul extracelular al acestor caderine se leagă de secvența omoloagă a caderinei din celula vecină.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

ce leagă hemidesmozomii?

A

celulele bazale la baza superioară a joncțiunii dermo-epidermice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

ce sunt joncțiunile gap?

A

procese citoplasmatice situate în anumite zone pe pereții celulelor vecine, la nivelul cărora se asigură continuitatea citoplasmatică între keratinocite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

unde se găsesc melanocite?

A

la nivelul stratului bazal, în foliculii pilari, în retină, în pia mater și arahnoidă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q

unde este stocată melanina?

A

în melanosomii din melanocite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

ce este unitatea melano-epidermică?

A

un melanocit cu keratinocitele din jur, cărora le distribuie melanina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

unde sunt dispuse celulele Langerhans?

A

în partea inferioară a stratului malpighian și printre celulele bazale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

ce rol au celulele Langerhans?

A

în imunitate, fiind celule prezentatoare de antigen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

ce au pe suprafață celulele Langerhans?

A

receptori pentru imunoglobuline și pentru fracțiunea C3b

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q

unde sunt localizate celulele Merkel?

A

în apropierea statului bazal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q

ce elemente sunt asociate celulelor Merkel?

A

terminații nervoase nemielinizate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q

ce conțin în citoplasmă celulele Merkel?

A

granule ce conțin un neuromediator

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
59
Q

din ce elemente structurale este formată joncțiunea dermo-epidermică?

A

membrana celulelor bazale și hemidesmozomii acestora;
lamina lucida;
lamina densa;
lamina reticularis.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
60
Q

din ce foiță embrionară derivă anexele epidermului?

A

din ectoderm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
61
Q

din ce este format firul de păr?

A

tijă/tulpină - partea liberă;

rădăcină - partea intrafoliculară.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
62
Q

de unde derivă teaca externă a rădăcinii firului de păr?

A

din epiderm

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
63
Q

de unde se formează structurile interioare ale rădăcinii firului de păr?

A

din matricea pilară a bulbului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
64
Q

unde se produce diviziunea activă a celulelor la nivelul firului de păr?

A

la nivelul bulbului, de unde celulele urcă, trecând prin diferite faze de keratinizare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
65
Q

spre ce parte a foliculului pilar se keratinizează complet celulele?

A

spre partea centrală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
66
Q

din ce este compus foliculul pilar?

A

unitatea centrală a părului;
teaca epitelială internă a rădăcinii;
teaca externă a rădăcinii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
67
Q

din ce este fomată tija firului de păr?

A

dintr-o parte centrală: măduva/medulla, acoperită de scoarță sau cortex și cuticula.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
68
Q

din ce fel de celule este formată medulla? ce rol au aceste componente?

A

din celule ce conțin vacuole citoplasmatice la nivelul regiunii suprabulbare, deci a porțiunii intracutana te a firului de păr. la nivelul porțiunii extracutanate a părului, celulele se deshidratează, vacuolele se umplu cu aer. deci, aceste celule vacuolizate vor forma un miez gol, cu aer, în partea centrală a părului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
69
Q

unde se constituie cortexul firului de păr?

A

deasupra vârfului papilei dermice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
70
Q

cum este organizată cuticula firului de păr?

A

este formată din mai multe straturi ce celule. straturile exterioare sunt întregi în porțiunea intracutanată, dar pe măsură ce părul iese din piele, aceste straturi se detașează, se descuamează

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
71
Q

ce componentă a celulei cuticulare o protejează de factori agresivi externi?

A

în partea sa externă se găsește un strat bogat în proteine intens sulfurate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
72
Q

din ce este formată teaca epitelială internă a rădăcinii firului de păr?

A

spre exterior din: cuticula tecii, strantul Huxley și statul Henle.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
73
Q

ce se găsește între teaca internă și teaca externă a firului de păr?

A

stratul de însoțire

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
74
Q

cum se keratinizează cele 3 straturi ale tecii epiteliale interne a firului de păr?

A

continuu, dar cu rate diferite de maturare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
75
Q

ce se dezvoltă în citoplasma celulelor din teaca epitelială internă a firului de păr?

A

filamente de keratină și granule de tricohialină

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
76
Q

cine influențează forma definitivă a părului?

A

teaca internă care devine dură, consistentă înaintea părului pe care îl conține

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
77
Q

ce se întâmplă cu celulele tecii externe odată cu maturarea?

A

se desprind și cad în canalul folicular în urma dezintegrării desmozomilor care le țin în coeziune

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
78
Q

cum se realizează pigmentarea părului?

A

prin activitatea de melanogneză de la nivelul melanocitelor prezente printre celulele matricei pilare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
79
Q

din ce este format foliculul pilar pe secțiune longitudinală?

A 
bulb;
matrice pilară;
folicul inferior;
zona protuberanței;
istm;
infundibul și canal pilar;
glanda sebacee
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
80
Q

de prezintă bulbul în partea inferioară?

A

o scobitură în care pătrunde papila dermică, ce asigură nutriția părului prin vasele de sânge pe care le conține

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
81
Q

se poate realiza creșterea firului de păr în absența papilei dermice?

A

nu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
82
Q

ce rol joacă papila dermică legat de firul de păr?

A

joacă un rol crucial în reglarea ciclurilor succesive ale creșterii părului postnatal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
83
Q

unde se află matricea pilară?

A

în imediata vecinătate și în contact direct cu papila dermică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
84
Q

unde se află linia Auber? ce separă ea?

A

este linia care trece imaginar prin partea cea mai largă a papilei dermice și divide bulbul în 2: porțiunea inferioară , formată din celule matriceale nediferențiate cu turn-over ridicat și porțiunea superioară, cu celule diferențiate, cu activitate mitotică, care dau naștere celulelor firului de păr și tecii epiteliale interne

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
85
Q

unde se află foliculul inferior și ce produc celulele acestuia?

A

este cuprins între bulb și zona protuberanței (bulge). celulele foliculului dau naștere tecii epiteliale externe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
86
Q

ce se inseră în zona protuberanței?

A

mușchiul erector pilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
87
Q

cum se comportă zona protuberanței în timpul ciclului pilar?

A

nu se modifică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
88
Q

unde este cuprins istmul?

A

între protuberanță și glanda sebacee

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
89
Q

ce înconjoară foliculul pilar la nivelul istmului?

A

o rețea de fibre elastice și nervoase colinesterazo-pozitive, capabile să răspundă la stimuli mecanici transmiși de păr

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
90
Q

cui corespunde infundibulul?

A

porțiunii foliculare subepidermice situate deasupra glandei sebacee

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
91
Q

cui corespunde canalul pilar?

A

părții superioare a foliculului, situată intraepidermic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
92
Q

cu cine comunică glanda sebacee?

A

cu partea centrală a foliculului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
93
Q

ce fel de glandă este glanda sebacee și din ce este format sebumul?

A

este o glandă holocrină, iar sebumul este format din degenerescența celulelor care tapetează pereții glandei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
94
Q

care sunt părțile componente ale unghiilor?

A 
hiponichium;
repliul unghial;
rădăcina unghiei;
lama unghială;
lunula.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
95
Q

ce este hiponichiumul?

A

patul unghial pe care este așezată lama unghială

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
96
Q

ce este repliul unghial?

A

partea din pielea care mărginește unghia, acoperind-o parțial pe periferia ei proximală și laterală prin cuticulă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
97
Q

unde este situată rădăcina unghiei?

A

sub repliul unghial și asigură regenerarea unghiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
98
Q

ce este lama unghială?

A

partea vizibilă a unghiei. partea proximală a lamei unghiale, intermediară între lamă și rădăcină se numește matricea unghiei și reprezintă zona regenerativă a unghiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
99
Q

ce este lunula?

A

zona albă de la baza unghiei și este partea din matrice formată dintr-o keratină opacă

100
Q

care sunt componentele dermului?

A

fibrele, celulele și substanța fundamentală

101
Q

unde este mai gros dermul?

A

pe palme, plante și spate

102
Q

câte părți are dermul?

A

2: partea superioară - dermul papilar (papilele dermice) și partea inferioară - dermul reticular (corionul). dermul papilar se întrepătrunde cu crestele interpapilare ale epidermului

103
Q

care sunt celulele dermului?

A

fibroblaști și fibrociți - componenta celulară principală;

histiocite, celule Langerhans, mastocite.

104
Q

care sunt fibrele dermului?

A

fibre de colagen, reticulină și elastice

105
Q

cum sunt organizate fibrele de colagen?

A

sunt formate din microfibrile organizate în mănunchiuri

106
Q

care din cele 7 tipuri de colagen se regăsesc la nivelul pielii?

A

tipurile I, III, IV, V și VII

107
Q

cum sunt diferite fibrele de colagen la nivelul dermului papilar față de cel reticular?

A

cele de la nivelul dermului papilar sunt mai subțiri decât cele din dermul reticular

108
Q

ce aminoacizi au conținut crescut în colagen?

A

prolină, hidroxiprolină și glicină

109
Q

ce anomalii legate de colagen pot genera afecțiuni cutanate genetice?

A

defecte de structură ale unor enzime implicate în sinteza colagenului

110
Q

unde sunt dispuse fibrele de reticulină?

A

în jurul vaselor și în pielea fătului

111
Q

din ce sunt formate fibrele elastice?

A

dintr-o parte centrală de elastină și o parte externă microfibrilară elastică

112
Q

din ce aminoacizi este constituită elastina?

A

din glicină, desmosină și valină

113
Q

din ce este formată substanța fundamentală a dermului?

A

din acid hialuronic, glicozaminoglicani, dermatan sulfat, condroitin sulfat și heparan sulfat

114
Q

ce rol are substanța fundamentală a dermului?

A

solidarizează structurile fibrilare

115
Q

ce este keratina?

A

o proteină structurală, fibroasă a epidermului

116
Q

în ce direcție se realizează keratogeneza?

A

de la nivelul stratului bazal spre straturile superioare

117
Q

ce structură are keratina?

A

triplu helicoidală și este formată din 18 aminoacizi legați prin punți mai ales disulfidice

118
Q

care sunt funcțiile pielii?

A 
keratogeneza;
melanogeneza;
funcția secretorie;
funcția de protecție;
termoreglare;
sinteza vitaminei D;
funcții fizico-mecanice.
119
Q

ce fel de keratină se sintetizează în stratul bazal?

A

prekeratina, care se organizează în filamente, apoi în tonofilamente care sunt subțiri

120
Q

cum se comportă keratina în straturile superioare?

A

continuă sinteza keratinei, tonofilamentele se îngroașă și se grupează în tonofibrile

121
Q

cum este keratina în stratul cornos?

A

conține cistină cu legături disulfidice stabile, care conferă epidermului rezistență

122
Q

ce se sintetizează în stratul granulos?

A

granule de keratohialină, care vor constitui matricea în care vor fi înglobate tonofilamentele

123
Q

câte tipuri de keratină se diferențiază biochimic?

A

alfa-keratina - cu lanțuri polipeptidice helicoidale;

beta-keratina - instabilă, reversibilă, cu structură plisată

124
Q

câte tipuri de keratină există în funcție de consistență?

A

keratina moale - epidermică

keratina tare - din păr, unghii, cu conținut crescut de cistină și sulf

125
Q

la ce nivel se realizează melanogeneza?

A

la nivelul melanocitelor din stratul bazal

126
Q

cum se realizează melanogeneza?

A

din tirozină, sub acțiunea tirozinazei oxidată în dopa, apoi în dopa-chinonă

127
Q

care este sursa tirozinei?

A

fenilalanina

128
Q

câte tipuri de melanină se vor forma din dopachinonă?

A

eumelanina (pigmentul negru sau maro) și feomelanina (pigmentul roșu)

129
Q

cum se realizează colorarea tegumentului?

A

melanosomii melanizați complet, deci cei maturi, ajung în dendritele melanocitului, de unde sunt apoi injectați în keratinocitele vecine unde se dispersează în citoplasmă

130
Q

de cine este stimulată melanogeneza?

A 
radiația UV;
glutationul;
hormonul melanostimulator;
estrogenii și prgesteronul;
factorul genetic.
131
Q

ce fel de melanină se găsește la nivelul substanței negre și sistemului cromafinic?

A

neuromelanina

132
Q

ce secretă și elimină pielea?

A

sebum și sudoare

133
Q

ce conțin celulele glandelor sebacee?

A

lipide

134
Q

din ce este format sebumul?

A

din resturi celulare, acizi grași, trigliceride, esteri, colesterol.

135
Q

care sunt alte zone unde se găsesc glande sebacee, ăn afară de cele atașate foliculilor pilari?

A

la nivelul pleoapelor, mamelonului, regiunii perianale, genitale

136
Q

ce stimulează secreția sebacee?

A

hormonii androgeni

137
Q

câte feluri de glande sudoripare există?

A

ecrine și apocrine

138
Q

unde se găsesc glandele sudoripare ecrine?

A

pe întreaga suprafață cutanată, în dermul profund

139
Q

ce fel de secreție au glandele sudoripare ecrine?

A

acidă, cu pH între 3,9-5,6, hipotonă, produsă printr-un proces activ de secreție care implică pompa de Na

140
Q

cine intervează glandele ecrine?

A

fibrele colinergice

141
Q

care este cantitatea de sudoare excretată de glandele ecrine?

A

între 1l și 10l/24h

142
Q

unde se găsesc glandele sudoripare apocrine?

A

la nivelul regiunilor axilare, perimamelonare, pubiene, periombilicale, genitale

143
Q

ce fel de glande sunt glandele sudoripare apocrine?

A

holomerocrine, adică în timpul secreției se produce dezintegrarea unei porțiuni din celulele glandulare, partea luminală a celulelor

144
Q

unde se deschide conductul excretor al glandelor sudoripare apocrine?

A

în porțiunea mijlocie a foliculului pilar, fie foarte aproape de el

145
Q

unde se deschide conductul excretor al glandelor sudoripare ecrine?

A

la suprafața pielii

146
Q

cine inervează glandele sudoripare apocrine?

A

fibre adrenergice

147
Q

ce caracteristici ale pielii îi conferă funcția de protecție?

A

filmul hidrolipidic superficial (mantaua acidă a pielii);
protecția chimică asigurată de keratină și de capacitatea pielii de a neutraliza substanța alcaline sau acide prin lipoizi, ioni tampon;
antimicrobian, prin continua descuamare și prin pelicula acidă

148
Q

cum se realizează pierderea de căldură?

A

prin iradiere, convecție, conducție și mai puțin evaporare

149
Q

ce corpusculi intervin în realizarea termoreglării?

A

Ruffini pentru cald și Krause pentru rece

150
Q

ce funcții fizico-mecanice are pielea?

A

tensiune, elasticitate și plasticitate

151
Q

care sunt leziunile elementare cutanate?

A 
leziuni prin modificări de culoare;
leziuni solide;
leziuni cu conținut lichid;
leziuni prin soluție de continuitate/pierdere de substanță;
leziuni prin retenție;
leziuni deșeuri cutanate;
leziuni sechele cutanate;
152
Q

care sunt leziunile prin modificări de culoare?

A

pete pigmentare;
pete vasculare;
pete sanguine/purpurice.

153
Q

care sunt petele pigmentare?

A

pete hipercrome sau hiperpigmentate;
pete hipocrome sau acrome;
pete hemosiderotice;
pete pigmentare artificiale.

154
Q

care sunt tipurile de pete pigmentare hipercrome?

A

de la naștere: nevi melanocitari;
dobândite primare: nevi melanocitari, efelide, melasma;
dobândite secundare: pemfigus, lichen plat, neurodermită

155
Q

care sunt tipurile de pete pigmentare hipocrome?

A

congenitale: nevi acromi, albinism;
dobândite primare: vitiligo;
dobândite secundare:pitiriazis versicolor varianta acromă, leziuni reziduale după plăcile de psoriazis.

156
Q

cum arată și de ce sunt determinate petele hemosiderotice?

A

au culoare brună, neregulată, nu dispar la digitopresiune și sunt determinate de extravasarea hematiilor în procese cronice edematoase (insuf venoasă cr) (ex: dermatita pigmentară de stază a gambelor)

157
Q

care sunt petele vasculare?

A

pete vasculare funcționale: eritem activ, eritem pasiv - cianoza;
pete vasculare persistente: teleangiectazia, hemangiomul.

158
Q

ce este eritrodermia?

A

eritem generalizat

159
Q

cum arată eritemul pasiv?

A

culoare roșie violacee, tegument rece, dispare la digitopresiune. se realizează prin dilatația venulelor și capilarelor venoase.

160
Q

care sunt petele sanguine/purpurice?

A

peteșii;
purpura;
echimoza;
hematomul.

161
Q

ce sunt peteșiile?

A

leziuni roșii de dimensiuni punctiforme

162
Q

ce este purpura?

A

pete roșii apoi brune, de dimensiuni mai mari decât peteșiile, care nu dispar la digitopresiune

163
Q

care este succesiunea de culori a echimozei?

A

roșie, violacee, galben-verzuie, galben-brună

164
Q

care sunt leziunile solide?

A 
placa urticariană;
papula;
tubercul;
nodul;
keratoza;
lichenificația;
vegetația;
verucozitatea;
tumora.
165
Q

cum arată placa urticariană?

A

proeminență cu suprafața plană, de consistență moale, margine netă, culoare roz-roșie (predomină vasodilatația) sau albă-porțelanie (predomină edemul), cu evoluție tranzitorie, însoțită de prurit

166
Q

cum arată papula?

A

proeminență emisferică, cu dimensiuni între 2-5 mm, de consistență solidă. suprafața leziunii poate fi netedă (lichen plat), acuminată (keratoza pilară) sau rugoasă (veruci)

167
Q

de câte feluri pot fi papulele?

A

epidermice, produse prin acantoză: veruci;
dermice,produse prin infiltrat dermic, papilar: sifilide, lupus eritematos cronic;
mixte: acantoză combinată cu infiltrat dermic: lichen plat.

168
Q

ce este tuberculul?

A

proeminență emisferică, comparabilă cu papula, dar de dimensiuni mai mari uneori

169
Q

unde are sediul și ce duce la formarea unui tubercul?

A

are sediul în dermul mijlociu și este generat de un proces inflamator care suferă o transformare necrobiotică: infiltratul de tip granulomatos, cu limfocite, celule epitelioide, celule gigante, poate genera în partea centrală suferind un proces de necroză, cu distrucția structurilor celulare și fibroase

170
Q

cum pot fi obiectivate clinic modificările histologice ale tuberculilor?

A

prin diascopie: comprimarea leziunii cu o lamă de sticlă transparentă. vizualizează schimbarea culorii inițiale roșii-brune în culoare gălbuie, corespunzătoare necrobiozei din profunzime;
prin compresia cu un stilet butonat: determină un godeu persistent, iar la o presiune mai mare leziunea poate fi perforată deoarece structura pielii este modificată prin procesul degenerativ necrobiotic, fibrele colagene și elastice sunt distruse

171
Q

în ce patologii apar tuberculii?

A

tuberculoza cutanată;
sifilisul terțiar;
lepră.

172
Q

ce este nodulul?

A

o leziune profundă, ușor proeminentă care se percepe mai bine la palpare

173
Q

de ce natură poate fi un nodul?

A

inflamatorie (eritem nodos, sarcoidoză) sau proliferativă

174
Q

care este o formă aparte de nodul?

A

goma

175
Q

ce este goma?

A

o leziune profundă, la nivelul dermului inferior sau hipodermului, care este realizată de un proces inflamator granulomatos care evoluează spre necroză

176
Q

în ce patologii poate să apară goma?

A

în sifilisul terțiar, tubeculoza forma scrofulodermă, actinomicoză, sporotricoză

177
Q

care sunt stadiile prin care trece goma?

A

infiltrație, ramolire când se percepe fluctuența, ulcerare, cicatrizare.

178
Q

cum se produce keratoza?

A

se realizează prin îngroșarea stratului cornos, iar leziunea are o suprafață aspră, rugoasă la palpare

179
Q

când apare keratoza?

A

în afecțiuni congenitale: ihtioza, keratodermii palmo-plantare.
în afecțiuni dobândite: eczema hiperkeratozică.

180
Q

ce este lichenificația?

A

îngroșarea tuturor straturilor ale pielii și are un aspect hașurat determinat de adâncirea șanțurilor pielii

181
Q

când apare lichenificația?

A

în neurodermită

182
Q

ce este vegetația?

A

o hiperplazie cutanată, de consistență moale, cu suprafața neregulară, de aspect conopidiform

183
Q

când apar vegetațiile?

A

în piodermite vegetante, veruci genitale

184
Q

ce este o verucozitate?

A

o combinație de keratoză suprapusă unei vegetații

185
Q

când apar verucozitățile?

A

în veruci, tuberculoză verucoasă

186
Q

care sunt tipurile de tumori în funcție de celulele care proliferează?

A

epiteliale: epiteliom bazocelular, epiteliom spinocelular;
conjunctive: sarcom, fibrom;
vasculare: hemangiome, angiosarcoame;
melanocitare: melanoame

187
Q

care sunt leziunile cu conținut lichid?

A

vezicula;
pustula;
bula;
edemul.

188
Q

ce este vezicula?

A

o proeminență circumscrisă, cu aspect perlat, cu conținut lichid seros, de dimensiuni 2-5mm.

189
Q

care sunt tipurile de vezicule?

A

interstițiale - lichidul se acumulează în spațiile interkeratinocitare (eczema acută);
parenchimatoase - lichidul se acumulează intracelular cu balonizarea consecutivă a celulei (herpes).

190
Q

ce este pustula?

A

o proeminență cu conținut lichidian, asemănător veziculei, dar cu conținut purulent.

191
Q

care sunt tipurile de pustule?

A

foliculare (foliculite) și nefoliculare (psoriazis pustulos);
microbiene (foliculite) și amicrobiene (psoriazis);
superficiale și profunde.

192
Q

ce este bula?

A

o leziune cavitară de dimensiuni mai mari, de ordinul centimetrilor

193
Q

care sunt tipurile de bule?

A

superficiale, cu sediul sub stratul cornos (impetigo, pemfigus foliaceu);
intramalpighiene, cu sediul în grosimea stratului malpighian (pemfigus vulgar);
subepidermice sau subbazale (pemfigoid bulos, dermatita herpetiformă);
dermice (epidermoliza buloasă distrofică).

194
Q

care sunt diferitele mecanisme de formare ale bulelor?

A

prin acantoliză - distrugerea structurilor de adeziune intercelulară (pemfigus);
prin alterarea celulelor bazale (lichen plat);
prin alterarea structurii joncțiunii dermo-epidermice (pemfigoid bulos);
prin alterarea structurii fibrilare a dermului superior (epidermoliza buloasă distrofică).

195
Q

cu ce se aseamănă edemul și prin ce se diferențiază?

A

asemănător cu urticaria, dar lichidul nu se acumulează în cavități, ci în derm și hipoderm

196
Q

care sunt mecanismele prin care se produce edem?

A

alergic;
de stază;
infecțios.

197
Q

care sunt leziunile prin soluție de continuitate/pierdere de substanță?

A 
excoriația;
eroziunea/exulcerația;
ulcerația;
fisura/ragada;
fistula.
198
Q

cum arată excoriația?

A

superficială, apare de obicei consecutiv gratajului sau accidental, are formă liniară sau punctiformă atunci când este gratat tegument cu leziuni papuloase

199
Q

cum arată eroziunea?

A

superficială, la nivelul epidermului, succede de obicei unor leziuni cavitare cu conținut lichidian, în urma îndepărtării plafonului leziunilor.

200
Q

cum se vindecă o eroziune?

A

plin pete eritematoase sau pigmentare

201
Q

cum este ulcerația comparativ cu o eroziune?

A

mai profundă, interesează atât epidermul cât și dermul

202
Q

pe ce fel de tegument apare o ulcerație?

A

pe un tegument modificat sau pe un fond de insuficiență venoasă cronică sau pe un teren cu neuropatie sau posttraumatic

203
Q

cum este evoluția unui ulcer?

A

de obicei cronică, vindecarea este lentă, dificilă. se vindecă prin cicatrice

204
Q

cum se face epitelizarea ulcerului?

A

de la margine spre centru, pe un fond granulat, curat.

205
Q

ce elemente care influențează modul de evoluție al unui ulcer trebuie luate în considerare?

A 
localizare, număr;
formă, dimensiuni;
profunzime;
baza: granulată, cu sfaceluri;
margini: drepte, subminate, oblice;
tegumentul periulceros: scleros, inflamat, normal.
206
Q

care este diferența dintre plagă și ulcerație?

A

plaga este posttraumatică, accidentală sau operatorie

207
Q

în ce condiții apare o fisură?

A

în fundul unui pliu: submamar, interfesier;
periorificial: comisura bucală, anal;
pe tegument keratozic eczemă palmarăhiperkeratozică, fisuri calcaneene).

208
Q

ce este fistula?

A

un traiect cutanat prin care o cavitate profundă, cu puroi sau țesut necrotic comunică cu suprafața pielii, permițând evacuarea materialelor patologice.

209
Q

care sunt leziunile prin retenție?

A

chistul și comedonul

210
Q

cum se formează un chist?

A

prin acumularea la nivelul epidermului, dermului sau în canalul folicular a unor substanțe diverse: keraină. sebum, material mucoid.

211
Q

care este cel mai mic: un chist cornos, unul sebaceu sau unul mucoid?

A

unul cornos

212
Q

ce este comedonul?

A

un dop de keratină și sebum care se acumulează în orificiul foliculului pilosebaceu dilatat.

213
Q

care sunt tipurile de comedoane?

A

deschise - de culoare neagră, ce pot fi evacuate prin compresie laterală;
închise - au aspectul unei gămălii de ac, de culoare alb-gălbuie, acoperit complet de piele

214
Q

când apar comedoanele?

A

în acnee, elastodioze

215
Q

care sunt leziunile deșeuri cutanate?

A

crusta;
scuama;
escara;
sfacelul.

216
Q

cum apare crusta?

A

prin uscarea secrețiilor patologice cutanate

217
Q

ce acoperă de obicei o crustă?

A

o leziune prin soluție de continuitate

218
Q

care sunt culorile pe care pot să le aibă crustele?

A

gălbuie-secreție seroasă;
brună-secreție sanghinolentă;
galben-verzuie - secreție puruentă.

219
Q

ce este scuama?

A

un depozit de celule cornoase, uneori amestecate cu serozitate, bacterii sau debriuri celulare

220
Q

prin ce proces sunt produse scuamele?

A

prin parakeratoză sau hiperkeratroză

221
Q

de câte tipuri sunt scuamele?

A

uscate (psoriazis), umede (eczemă), grase (eczema seboreică);
în funcție de dimensiuni: pitiriazice, lamelare, în lambouri.

222
Q

care sunt cauzele unei escare?

A

ischemie locală: necroză arterială;
procese inflamatorii: tuberculide papulo-necrotice, vasculite necrotice;
leziuni de decubit.

223
Q

ce este sfacelul?

A

o necroză umedă, de obicei determinată de apariția secundară a unei infecții bacteriene. are aspectul unui țesut necrotic alb-gălbui sau gri

224
Q

care sunt patologiile în care apare sfacelul?

A

în gome evacuate, furuncul, ulcere infectate, postcombustie

225
Q

care sunt leziunile sechele cutanate?

A

cicatricea;
scleroza;
atrofia.

226
Q

care sunt tipurile de cicatrici?

A

suplă: fină, subțire;
hipertrofică: proeminentă, roșie, cu tendință la regresie spontană;
cheloidiană: fibroasă, dură, sensibilă, retractilă, cu tendință la extindere;
atrofică: tegument subție, alb.

227
Q

ce este scleroza?

A

o hiperplazie de fibre conjunctive în absența unei soluții de continuitate. tegumentul este dur, fibros, de culoare mai albă

228
Q

ce poate genera scleroza?

A

anoxia tisulară

229
Q

care sunt patologiile în care apare scleroza?

A

sclerodermie;

dermatoscleroza de gambă din insuficiența cronică venoasă

230
Q

ce este atrofia?

A

o leziune primară care constă din subțierea tuturor straturilor pielii. rețeaua vasculară cutanată este vizibilă, transpare prin pielea subțire

231
Q

ce se întâmplă cu glandele anexe în atrofie?

A

dispar

232
Q

în afară de apariția fiziologică a atrofiei, când mai apare aceasta?

A

în procese inflamatorii vasculare: acrodermatita cronică atrofiantă

233
Q

ce este hiperkeratoza?

A

îngroșarea stratului cornos

234
Q

ce este parakeratoza?

A

prezența de celule cornoase care au nucleu; se asociază cu absența stratului granulos

235
Q

ce este diskeratoza?

A

keratinizare celulară prematură, de obicei individuală, care apare sub forma unor grăunți

236
Q

ce este hipergranuloza?

A

îngroșarea stratului granulos

237
Q

ce este acantoza?

A

îngroșarea stratului malpighian, creșterea numărului straturilor de celule malpighiene concomitent cu alungirea spre profunzime a crestelor epidermice interpapilare

238
Q

ce este hiperplazia epidermică?

A

îngroșarea epidermului prin creșterea dimensiunii celulelor

239
Q

ce este atrofia?

A

subțierea epidermului prin reducerea numărului straturilor de celule spinoase, aplatizarea crestelor interpapilare, subțierea stratului cornos

240
Q

ce este spongioza?

A

edem intercelular la nivelul epidermului care determină un aspect segmentar de burete. apare în eczema acută

241
Q

ce este exocitoza?

A

prezența celulelor inflamatorii la nivelul epidermului. apare în psoriazis, micosis fungoid

242
Q

ce este acantoliza?

A

pierderea coeziunii keratinocitelor între ele consecutiv unui proces de acantoliză cu formarea consecutivă a unei cavități la nivelul epidermului. apare în pemfigus

243
Q

ce este degenerescența hidropică/vacuolară?

A

alterarea celulelor de la nivelul stratului bazal, celule balonizate, care se rup ducând la formarea unei bule subepidermice. apare în lupusul eritematos și lichenul plan

244
Q

ce este papilomatoza?

A

alungirea papilelor dermice, combinată cu alungirea crestelor epidermice interpapilare și îngroșarea dermului papilar. apare în veruci, psoriazis

245
Q

ce este infiltratul celular/inflamația?

A

prezența celulelor inflamatorii ca limfocite, neutrofile, eozinofile, plasmocite la nivelul dermului, mai ales papilar. infiltratul poate fi dispus perivascular, perianexial (lupus), în bandă la nivelul dermului papilar (limfocite în lichenul plan)

246
Q

ce este degenerescența?

A

proces degenerativ la nivelul dermului

247
Q

câte feluri de degenerescență sunt?

A

degenerescență elastică: alterarea fibrelor elastice care se transformă în niște mase fără structură;
degenerescența hialină: material omogen, eozinofil, PAS pozitiv, cu structură filamentară;
degenerescența fibrinoidă: la nivelul peretelui vascular și între fibrele colagene, masă eozinofilă, fără structură, PAS pozitivă (lupus eritematos)

derma curs (5 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions