cap. 1 - noțiuni generale de dermatologie Flashcards
1
Q
din ce foițe embrionare se dezvoltă tegumentul?
A
ectoderm și mezoderm
2
Q
ce componente ale tegumentului se dezvoltă din ectoderm?
A
epidermul;
glandele sudoripare;
foliculul pilar.
3
Q
de la nivelul cărei celule pornește embriogeneza epidermului și anexelor sale?
A
de la nivelul celulei stem epidermice
4
Q
în ce se diferențiază ectodermul ce va genera epidermul? când?
A
în a 2-a lună de viață intrauterină, se diferențiază în peridermul de suprafață și stratul bazal
5
Q
ce se formează din scuame, păr și sebum în viața intrauterină?
A
vernix caseosa ( stratul din care sunt acoperiți nou-născuții)
6
Q
ce componente ale tegumentului se formează din mezoderm?
A
dermul;
hipodermul;
vasele;
nervii.
7
Q
ce se întâmplă în luna a 2-a de viață intrauterină, cu privire la formarea dermului?
A
atunci începe formarea dermului, cu formarea elementelor celulare, fibroblaștilor care vor genera fibrele de colagen
8
Q
din ce se formează elementele vasculare?
A
sunt structuri tubulare care se formează din insule de celule endoteliale
9
Q
în ce lună de viață intrauterină migrează fibrele nervoase la nivelul dermului?
A
în luna a 4-a
10
Q
care este structura de legătură dintre derm și epiderm?
A
joncțiunea dermo-epidermică
11
Q
când se constituie joncțiunea dermo-epidermică?
A
în primul trimestru de viață intrauterină
12
Q
cum comunică elementele derivate din ectoderm cu cele din mezoderm?
A
prin intermediul unor molecule de semnalizare, dezvoltarea unui element condiționând apariția și dezvoltarea altui element
13
Q
când are loc formarea foliculilor pilari?
A
în timpul embriogenezei
14
Q
se mai formează noi foliculi pilari după naștere?
A
nu
15
Q
de ce interacțiune este nevoie pentru formarea de folicuri pilari?
A
interacțiunea dintre celulele epiteliului de suprafață și dermul subjacent
16
Q
ce se poate întâmpla cu foliculii pilari în timp?
A
își pot modifica caracterul
17
Q
când apare primul semn al dezvoltării părului?
A
între săptămânile 9-12 ale perioadei gestaționale
18
Q
cum se formează conul pilar?
A
celulele epidermice proliferează profund, formând o proeminență pilară, care coboară generând conul pilar, și formează o concavitate la extremitatea inferioară care vine în contact cu papila dermică rezultată din celulele mezenchimale
19
Q
unde apar primii foliculi pilari?
A
la nivelul regiunii sprâncenelor, buzei superioare, bărbiei și se dezvoltă apoi în direcție cranio-caudală
20
Q
când este completă dezvoltarea foliculilor pilari?
A
în săptămâna 22
21
Q
ce se întâmplă firele de păr fin înainte de naștere?
A
firele de păr fin de tip lanugo cad cu aproximativ o lună înainte de naștere
22
Q
când se realizează a doua cădere a firelor de păr lanugo?
A
la 3 luni după naștere, însă cad doar cele care acoperă pielea, nu și scalpul
23
Q
ce se întâmplă pe măsură ce copilul se dezvoltă cu firele de păr de pe corp?
A
acestea se răresc, deoarece crește suprafața
24
Q
ce alte tipuri de celule migrează printre celulele epidermului în primele luni de viață? de unde provin?
A
melanocite, din creasta neurală;
celule Langerhans din măduva osoasă, cu rol imunologic;
celule Merkel din creasta neurală (celule neuroendocrine)
25
ce suprafață medie are pielea?
1,8 m2
26
ce greutate are pielea?
4 kg, 15% din corp
27
unde este cea mai groasă pielea?
la nivelul palmelor, plantelor, regiunii dorsale și scalpului
28
ce sunt dermatoglifele?
amprentele
29
ce fel de epiteliu este epidermul?
epiteliu pavimentos stratificat
30
ce celule formează epidermul?
keratinocitele (85%) și celule dendritice
31
care este turnoverul keratinocitelor?
1 lună
32
ce grosime are epidermul?
între 0,1 mm la nivelul pleoapelor și 1-1,5 mm la nivel palmo-plantar
33
care este succesiunea straturilor de keratinocite de la bază spre suprafață?
stratul bazal/germinativ;
stratul malpighian;
stratul granular;
stratul cornos.
34
din câte rânduri de celule este format stratul bazal al epidermului și cum arată acestea?
1 strat de celule cu aspect bazofil, de formă oval-cilindrică, cu intensă activitate mitotică
35
din câte rânduri de celule este format stratul malpighian și cum arată acestea?
mai multe rânduri de celule spinoase de formă poligonală
36
ce se organizează în celulele spinoase din stratul malpighian al epidermului?
tonofilamentre, care se înmănunchiază și formează tonofibrile
37
ce se găsesc în keratinocitele din partea superioară a stratului malpighian al epidermului?
corpi lamelari (keratinosomi) ce conțin lipide, polizaharide, enzime
38
din câte rânduri de celule este format stratul granular al epidermului și cum arată acestea?
2-3 rânduri de celule turtite
39
ce conțin celulele din stratul granular?
granule de keratohialină, corpi lamelari și tonofibrile
40
cum arată celulele de la nivelul stratului cornos al epiteliului?
aplatizate, fără nucleu sau organite celulare, cu membrana mai groasă. sunt strâns legate unele de altele, dar la suprafața tegumentului își pierd coeziunea detașându-se de piele prin stratul disjunct
41
unde este stratul lucid?
la nivelul palmelor și plantelor, între stratul cornos și granular
42
cum arată celulele din stratul lucid?
anucleate sau cu nucleu picnotic (mic în volum și închis la culoare)
43
care sunt fazele ciclului de dezvoltare a celulei din stratul bazal?
faza M de mitoză;
faza G1 de sinteză a ARN-ului și proteinelor;
faza G2 de creștere.
44
structurile ce coeziune pot fi observate la microscopie optică?
nu, doar la microscopie electronică
45
care sunt structurile de adeziune celulară?
desmozomii;
hemidesmozomii;
joncțiunile gap.
46
ce leagă desmozomii și unde sunt situați?
leagă keratinocitele și sunt situați pe membrana celulară
47
din ce elemente sunt constituiți desmozomii?
placa citoplasmatică formată din mai multe proteine: desmocalmina, periplakina și plankoglobina;
membrana celulară;
structurile de adeziune intercelulară (care sunt componente transmembranare): desmogleine și desmocoline (care sunt caderine). domeniul extracelular al acestor caderine se leagă de secvența omoloagă a caderinei din celula vecină.
48
ce leagă hemidesmozomii?
celulele bazale la baza superioară a joncțiunii dermo-epidermice
49
ce sunt joncțiunile gap?
procese citoplasmatice situate în anumite zone pe pereții celulelor vecine, la nivelul cărora se asigură continuitatea citoplasmatică între keratinocite
50
unde se găsesc melanocite?
la nivelul stratului bazal, în foliculii pilari, în retină, în pia mater și arahnoidă
51
unde este stocată melanina?
în melanosomii din melanocite
52
ce este unitatea melano-epidermică?
un melanocit cu keratinocitele din jur, cărora le distribuie melanina
53
unde sunt dispuse celulele Langerhans?
în partea inferioară a stratului malpighian și printre celulele bazale
54
ce rol au celulele Langerhans?
în imunitate, fiind celule prezentatoare de antigen
55
ce au pe suprafață celulele Langerhans?
receptori pentru imunoglobuline și pentru fracțiunea C3b
56
unde sunt localizate celulele Merkel?
în apropierea statului bazal
57
ce elemente sunt asociate celulelor Merkel?
terminații nervoase nemielinizate
58
ce conțin în citoplasmă celulele Merkel?
granule ce conțin un neuromediator
59
din ce elemente structurale este formată joncțiunea dermo-epidermică?
membrana celulelor bazale și hemidesmozomii acestora;
lamina lucida;
lamina densa;
lamina reticularis.
60
din ce foiță embrionară derivă anexele epidermului?
din ectoderm
61
din ce este format firul de păr?
tijă/tulpină - partea liberă;
| rădăcină - partea intrafoliculară.
62
de unde derivă teaca externă a rădăcinii firului de păr?
din epiderm
63
de unde se formează structurile interioare ale rădăcinii firului de păr?
din matricea pilară a bulbului
64
unde se produce diviziunea activă a celulelor la nivelul firului de păr?
la nivelul bulbului, de unde celulele urcă, trecând prin diferite faze de keratinizare
65
spre ce parte a foliculului pilar se keratinizează complet celulele?
spre partea centrală
66
din ce este compus foliculul pilar?
unitatea centrală a părului;
teaca epitelială internă a rădăcinii;
teaca externă a rădăcinii.
67
din ce este fomată tija firului de păr?
dintr-o parte centrală: măduva/medulla, acoperită de scoarță sau cortex și cuticula.
68
din ce fel de celule este formată medulla? ce rol au aceste componente?
din celule ce conțin vacuole citoplasmatice la nivelul regiunii suprabulbare, deci a porțiunii intracutana te a firului de păr. la nivelul porțiunii extracutanate a părului, celulele se deshidratează, vacuolele se umplu cu aer. deci, aceste celule vacuolizate vor forma un miez gol, cu aer, în partea centrală a părului
69
unde se constituie cortexul firului de păr?
deasupra vârfului papilei dermice
70
cum este organizată cuticula firului de păr?
este formată din mai multe straturi ce celule. straturile exterioare sunt întregi în porțiunea intracutanată, dar pe măsură ce părul iese din piele, aceste straturi se detașează, se descuamează
71
ce componentă a celulei cuticulare o protejează de factori agresivi externi?
în partea sa externă se găsește un strat bogat în proteine intens sulfurate
72
din ce este formată teaca epitelială internă a rădăcinii firului de păr?
spre exterior din: cuticula tecii, strantul Huxley și statul Henle.
73
ce se găsește între teaca internă și teaca externă a firului de păr?
stratul de însoțire
74
cum se keratinizează cele 3 straturi ale tecii epiteliale interne a firului de păr?
continuu, dar cu rate diferite de maturare
75
ce se dezvoltă în citoplasma celulelor din teaca epitelială internă a firului de păr?
filamente de keratină și granule de tricohialină
76
cine influențează forma definitivă a părului?
teaca internă care devine dură, consistentă înaintea părului pe care îl conține
77
ce se întâmplă cu celulele tecii externe odată cu maturarea?
se desprind și cad în canalul folicular în urma dezintegrării desmozomilor care le țin în coeziune
78
cum se realizează pigmentarea părului?
prin activitatea de melanogneză de la nivelul melanocitelor prezente printre celulele matricei pilare
79
din ce este format foliculul pilar pe secțiune longitudinală?
```
bulb;
matrice pilară;
folicul inferior;
zona protuberanței;
istm;
infundibul și canal pilar;
glanda sebacee
```
80
de prezintă bulbul în partea inferioară?
o scobitură în care pătrunde papila dermică, ce asigură nutriția părului prin vasele de sânge pe care le conține
81
se poate realiza creșterea firului de păr în absența papilei dermice?
nu
82
ce rol joacă papila dermică legat de firul de păr?
joacă un rol crucial în reglarea ciclurilor succesive ale creșterii părului postnatal
83
unde se află matricea pilară?
în imediata vecinătate și în contact direct cu papila dermică
84
unde se află linia Auber? ce separă ea?
este linia care trece imaginar prin partea cea mai largă a papilei dermice și divide bulbul în 2: porțiunea inferioară , formată din celule matriceale nediferențiate cu turn-over ridicat și porțiunea superioară, cu celule diferențiate, cu activitate mitotică, care dau naștere celulelor firului de păr și tecii epiteliale interne
85
unde se află foliculul inferior și ce produc celulele acestuia?
este cuprins între bulb și zona protuberanței (bulge). celulele foliculului dau naștere tecii epiteliale externe
86
ce se inseră în zona protuberanței?
mușchiul erector pilar
87
cum se comportă zona protuberanței în timpul ciclului pilar?
nu se modifică
88
unde este cuprins istmul?
între protuberanță și glanda sebacee
89
ce înconjoară foliculul pilar la nivelul istmului?
o rețea de fibre elastice și nervoase colinesterazo-pozitive, capabile să răspundă la stimuli mecanici transmiși de păr
90
cui corespunde infundibulul?
porțiunii foliculare subepidermice situate deasupra glandei sebacee
91
cui corespunde canalul pilar?
părții superioare a foliculului, situată intraepidermic
92
cu cine comunică glanda sebacee?
cu partea centrală a foliculului
93
ce fel de glandă este glanda sebacee și din ce este format sebumul?
este o glandă holocrină, iar sebumul este format din degenerescența celulelor care tapetează pereții glandei
94
care sunt părțile componente ale unghiilor?
```
hiponichium;
repliul unghial;
rădăcina unghiei;
lama unghială;
lunula.
```
95
ce este hiponichiumul?
patul unghial pe care este așezată lama unghială
96
ce este repliul unghial?
partea din pielea care mărginește unghia, acoperind-o parțial pe periferia ei proximală și laterală prin cuticulă
97
unde este situată rădăcina unghiei?
sub repliul unghial și asigură regenerarea unghiei
98
ce este lama unghială?
partea vizibilă a unghiei. partea proximală a lamei unghiale, intermediară între lamă și rădăcină se numește matricea unghiei și reprezintă zona regenerativă a unghiei
99
ce este lunula?
zona albă de la baza unghiei și este partea din matrice formată dintr-o keratină opacă
100
care sunt componentele dermului?
fibrele, celulele și substanța fundamentală
101
unde este mai gros dermul?
pe palme, plante și spate
102
câte părți are dermul?
2: partea superioară - dermul papilar (papilele dermice) și partea inferioară - dermul reticular (corionul). dermul papilar se întrepătrunde cu crestele interpapilare ale epidermului
103
care sunt celulele dermului?
fibroblaști și fibrociți - componenta celulară principală;
| histiocite, celule Langerhans, mastocite.
104
care sunt fibrele dermului?
fibre de colagen, reticulină și elastice
105
cum sunt organizate fibrele de colagen?
sunt formate din microfibrile organizate în mănunchiuri
106
care din cele 7 tipuri de colagen se regăsesc la nivelul pielii?
tipurile I, III, IV, V și VII
107
cum sunt diferite fibrele de colagen la nivelul dermului papilar față de cel reticular?
cele de la nivelul dermului papilar sunt mai subțiri decât cele din dermul reticular
108
ce aminoacizi au conținut crescut în colagen?
prolină, hidroxiprolină și glicină
109
ce anomalii legate de colagen pot genera afecțiuni cutanate genetice?
defecte de structură ale unor enzime implicate în sinteza colagenului
110
unde sunt dispuse fibrele de reticulină?
în jurul vaselor și în pielea fătului
111
din ce sunt formate fibrele elastice?
dintr-o parte centrală de elastină și o parte externă microfibrilară elastică
112
din ce aminoacizi este constituită elastina?
din glicină, desmosină și valină
113
din ce este formată substanța fundamentală a dermului?
din acid hialuronic, glicozaminoglicani, dermatan sulfat, condroitin sulfat și heparan sulfat
114
ce rol are substanța fundamentală a dermului?
solidarizează structurile fibrilare
115
ce este keratina?
o proteină structurală, fibroasă a epidermului
116
în ce direcție se realizează keratogeneza?
de la nivelul stratului bazal spre straturile superioare
117
ce structură are keratina?
triplu helicoidală și este formată din 18 aminoacizi legați prin punți mai ales disulfidice
118
care sunt funcțiile pielii?
```
keratogeneza;
melanogeneza;
funcția secretorie;
funcția de protecție;
termoreglare;
sinteza vitaminei D;
funcții fizico-mecanice.
```
119
ce fel de keratină se sintetizează în stratul bazal?
prekeratina, care se organizează în filamente, apoi în tonofilamente care sunt subțiri
120
cum se comportă keratina în straturile superioare?
continuă sinteza keratinei, tonofilamentele se îngroașă și se grupează în tonofibrile
121
cum este keratina în stratul cornos?
conține cistină cu legături disulfidice stabile, care conferă epidermului rezistență
122
ce se sintetizează în stratul granulos?
granule de keratohialină, care vor constitui matricea în care vor fi înglobate tonofilamentele
123
câte tipuri de keratină se diferențiază biochimic?
alfa-keratina - cu lanțuri polipeptidice helicoidale;
| beta-keratina - instabilă, reversibilă, cu structură plisată
124
câte tipuri de keratină există în funcție de consistență?
keratina moale - epidermică
| keratina tare - din păr, unghii, cu conținut crescut de cistină și sulf
125
la ce nivel se realizează melanogeneza?
la nivelul melanocitelor din stratul bazal
126
cum se realizează melanogeneza?
din tirozină, sub acțiunea tirozinazei oxidată în dopa, apoi în dopa-chinonă
127
care este sursa tirozinei?
fenilalanina
128
câte tipuri de melanină se vor forma din dopachinonă?
eumelanina (pigmentul negru sau maro) și feomelanina (pigmentul roșu)
129
cum se realizează colorarea tegumentului?
melanosomii melanizați complet, deci cei maturi, ajung în dendritele melanocitului, de unde sunt apoi injectați în keratinocitele vecine unde se dispersează în citoplasmă
130
de cine este stimulată melanogeneza?
```
radiația UV;
glutationul;
hormonul melanostimulator;
estrogenii și prgesteronul;
factorul genetic.
```
131
ce fel de melanină se găsește la nivelul substanței negre și sistemului cromafinic?
neuromelanina
132
ce secretă și elimină pielea?
sebum și sudoare
133
ce conțin celulele glandelor sebacee?
lipide
134
din ce este format sebumul?
din resturi celulare, acizi grași, trigliceride, esteri, colesterol.
135
care sunt alte zone unde se găsesc glande sebacee, ăn afară de cele atașate foliculilor pilari?
la nivelul pleoapelor, mamelonului, regiunii perianale, genitale
136
ce stimulează secreția sebacee?
hormonii androgeni
137
câte feluri de glande sudoripare există?
ecrine și apocrine
138
unde se găsesc glandele sudoripare ecrine?
pe întreaga suprafață cutanată, în dermul profund
139
ce fel de secreție au glandele sudoripare ecrine?
acidă, cu pH între 3,9-5,6, hipotonă, produsă printr-un proces activ de secreție care implică pompa de Na
140
cine intervează glandele ecrine?
fibrele colinergice
141
care este cantitatea de sudoare excretată de glandele ecrine?
între 1l și 10l/24h
142
unde se găsesc glandele sudoripare apocrine?
la nivelul regiunilor axilare, perimamelonare, pubiene, periombilicale, genitale
143
ce fel de glande sunt glandele sudoripare apocrine?
holomerocrine, adică în timpul secreției se produce dezintegrarea unei porțiuni din celulele glandulare, partea luminală a celulelor
144
unde se deschide conductul excretor al glandelor sudoripare apocrine?
în porțiunea mijlocie a foliculului pilar, fie foarte aproape de el
145
unde se deschide conductul excretor al glandelor sudoripare ecrine?
la suprafața pielii
146
cine inervează glandele sudoripare apocrine?
fibre adrenergice
147
ce caracteristici ale pielii îi conferă funcția de protecție?
filmul hidrolipidic superficial (mantaua acidă a pielii);
protecția chimică asigurată de keratină și de capacitatea pielii de a neutraliza substanța alcaline sau acide prin lipoizi, ioni tampon;
antimicrobian, prin continua descuamare și prin pelicula acidă
148
cum se realizează pierderea de căldură?
prin iradiere, convecție, conducție și mai puțin evaporare
149
ce corpusculi intervin în realizarea termoreglării?
Ruffini pentru cald și Krause pentru rece
150
ce funcții fizico-mecanice are pielea?
tensiune, elasticitate și plasticitate
151
care sunt leziunile elementare cutanate?
```
leziuni prin modificări de culoare;
leziuni solide;
leziuni cu conținut lichid;
leziuni prin soluție de continuitate/pierdere de substanță;
leziuni prin retenție;
leziuni deșeuri cutanate;
leziuni sechele cutanate;
```
152
care sunt leziunile prin modificări de culoare?
pete pigmentare;
pete vasculare;
pete sanguine/purpurice.
153
care sunt petele pigmentare?
pete hipercrome sau hiperpigmentate;
pete hipocrome sau acrome;
pete hemosiderotice;
pete pigmentare artificiale.
154
care sunt tipurile de pete pigmentare hipercrome?
de la naștere: nevi melanocitari;
dobândite primare: nevi melanocitari, efelide, melasma;
dobândite secundare: pemfigus, lichen plat, neurodermită
155
care sunt tipurile de pete pigmentare hipocrome?
congenitale: nevi acromi, albinism;
dobândite primare: vitiligo;
dobândite secundare:pitiriazis versicolor varianta acromă, leziuni reziduale după plăcile de psoriazis.
156
cum arată și de ce sunt determinate petele hemosiderotice?
au culoare brună, neregulată, nu dispar la digitopresiune și sunt determinate de extravasarea hematiilor în procese cronice edematoase (insuf venoasă cr) (ex: dermatita pigmentară de stază a gambelor)
157
care sunt petele vasculare?
pete vasculare funcționale: eritem activ, eritem pasiv - cianoza;
pete vasculare persistente: teleangiectazia, hemangiomul.
158
ce este eritrodermia?
eritem generalizat
159
cum arată eritemul pasiv?
culoare roșie violacee, tegument rece, dispare la digitopresiune. se realizează prin dilatația venulelor și capilarelor venoase.
160
care sunt petele sanguine/purpurice?
peteșii;
purpura;
echimoza;
hematomul.
161
ce sunt peteșiile?
leziuni roșii de dimensiuni punctiforme
162
ce este purpura?
pete roșii apoi brune, de dimensiuni mai mari decât peteșiile, care nu dispar la digitopresiune
163
care este succesiunea de culori a echimozei?
roșie, violacee, galben-verzuie, galben-brună
164
care sunt leziunile solide?
```
placa urticariană;
papula;
tubercul;
nodul;
keratoza;
lichenificația;
vegetația;
verucozitatea;
tumora.
```
165
cum arată placa urticariană?
proeminență cu suprafața plană, de consistență moale, margine netă, culoare roz-roșie (predomină vasodilatația) sau albă-porțelanie (predomină edemul), cu evoluție tranzitorie, însoțită de prurit
166
cum arată papula?
proeminență emisferică, cu dimensiuni între 2-5 mm, de consistență solidă. suprafața leziunii poate fi netedă (lichen plat), acuminată (keratoza pilară) sau rugoasă (veruci)
167
de câte feluri pot fi papulele?
epidermice, produse prin acantoză: veruci;
dermice,produse prin infiltrat dermic, papilar: sifilide, lupus eritematos cronic;
mixte: acantoză combinată cu infiltrat dermic: lichen plat.
168
ce este tuberculul?
proeminență emisferică, comparabilă cu papula, dar de dimensiuni mai mari uneori
169
unde are sediul și ce duce la formarea unui tubercul?
are sediul în dermul mijlociu și este generat de un proces inflamator care suferă o transformare necrobiotică: infiltratul de tip granulomatos, cu limfocite, celule epitelioide, celule gigante, poate genera în partea centrală suferind un proces de necroză, cu distrucția structurilor celulare și fibroase
170
cum pot fi obiectivate clinic modificările histologice ale tuberculilor?
prin diascopie: comprimarea leziunii cu o lamă de sticlă transparentă. vizualizează schimbarea culorii inițiale roșii-brune în culoare gălbuie, corespunzătoare necrobiozei din profunzime;
prin compresia cu un stilet butonat: determină un godeu persistent, iar la o presiune mai mare leziunea poate fi perforată deoarece structura pielii este modificată prin procesul degenerativ necrobiotic, fibrele colagene și elastice sunt distruse
171
în ce patologii apar tuberculii?
tuberculoza cutanată;
sifilisul terțiar;
lepră.
172
ce este nodulul?
o leziune profundă, ușor proeminentă care se percepe mai bine la palpare
173
de ce natură poate fi un nodul?
inflamatorie (eritem nodos, sarcoidoză) sau proliferativă
174
care este o formă aparte de nodul?
goma
175
ce este goma?
o leziune profundă, la nivelul dermului inferior sau hipodermului, care este realizată de un proces inflamator granulomatos care evoluează spre necroză
176
în ce patologii poate să apară goma?
în sifilisul terțiar, tubeculoza forma scrofulodermă, actinomicoză, sporotricoză
177
care sunt stadiile prin care trece goma?
infiltrație, ramolire când se percepe fluctuența, ulcerare, cicatrizare.
178
cum se produce keratoza?
se realizează prin îngroșarea stratului cornos, iar leziunea are o suprafață aspră, rugoasă la palpare
179
când apare keratoza?
în afecțiuni congenitale: ihtioza, keratodermii palmo-plantare.
în afecțiuni dobândite: eczema hiperkeratozică.
180
ce este lichenificația?
îngroșarea tuturor straturilor ale pielii și are un aspect hașurat determinat de adâncirea șanțurilor pielii
181
când apare lichenificația?
în neurodermită
182
ce este vegetația?
o hiperplazie cutanată, de consistență moale, cu suprafața neregulară, de aspect conopidiform
183
când apar vegetațiile?
în piodermite vegetante, veruci genitale
184
ce este o verucozitate?
o combinație de keratoză suprapusă unei vegetații
185
când apar verucozitățile?
în veruci, tuberculoză verucoasă
186
care sunt tipurile de tumori în funcție de celulele care proliferează?
epiteliale: epiteliom bazocelular, epiteliom spinocelular;
conjunctive: sarcom, fibrom;
vasculare: hemangiome, angiosarcoame;
melanocitare: melanoame
187
care sunt leziunile cu conținut lichid?
vezicula;
pustula;
bula;
edemul.
188
ce este vezicula?
o proeminență circumscrisă, cu aspect perlat, cu conținut lichid seros, de dimensiuni 2-5mm.
189
care sunt tipurile de vezicule?
interstițiale - lichidul se acumulează în spațiile interkeratinocitare (eczema acută);
parenchimatoase - lichidul se acumulează intracelular cu balonizarea consecutivă a celulei (herpes).
190
ce este pustula?
o proeminență cu conținut lichidian, asemănător veziculei, dar cu conținut purulent.
191
care sunt tipurile de pustule?
foliculare (foliculite) și nefoliculare (psoriazis pustulos);
microbiene (foliculite) și amicrobiene (psoriazis);
superficiale și profunde.
192
ce este bula?
o leziune cavitară de dimensiuni mai mari, de ordinul centimetrilor
193
care sunt tipurile de bule?
superficiale, cu sediul sub stratul cornos (impetigo, pemfigus foliaceu);
intramalpighiene, cu sediul în grosimea stratului malpighian (pemfigus vulgar);
subepidermice sau subbazale (pemfigoid bulos, dermatita herpetiformă);
dermice (epidermoliza buloasă distrofică).
194
care sunt diferitele mecanisme de formare ale bulelor?
prin acantoliză - distrugerea structurilor de adeziune intercelulară (pemfigus);
prin alterarea celulelor bazale (lichen plat);
prin alterarea structurii joncțiunii dermo-epidermice (pemfigoid bulos);
prin alterarea structurii fibrilare a dermului superior (epidermoliza buloasă distrofică).
195
cu ce se aseamănă edemul și prin ce se diferențiază?
asemănător cu urticaria, dar lichidul nu se acumulează în cavități, ci în derm și hipoderm
196
care sunt mecanismele prin care se produce edem?
alergic;
de stază;
infecțios.
197
care sunt leziunile prin soluție de continuitate/pierdere de substanță?
```
excoriația;
eroziunea/exulcerația;
ulcerația;
fisura/ragada;
fistula.
```
198
cum arată excoriația?
superficială, apare de obicei consecutiv gratajului sau accidental, are formă liniară sau punctiformă atunci când este gratat tegument cu leziuni papuloase
199
cum arată eroziunea?
superficială, la nivelul epidermului, succede de obicei unor leziuni cavitare cu conținut lichidian, în urma îndepărtării plafonului leziunilor.
200
cum se vindecă o eroziune?
plin pete eritematoase sau pigmentare
201
cum este ulcerația comparativ cu o eroziune?
mai profundă, interesează atât epidermul cât și dermul
202
pe ce fel de tegument apare o ulcerație?
pe un tegument modificat sau pe un fond de insuficiență venoasă cronică sau pe un teren cu neuropatie sau posttraumatic
203
cum este evoluția unui ulcer?
de obicei cronică, vindecarea este lentă, dificilă. se vindecă prin cicatrice
204
cum se face epitelizarea ulcerului?
de la margine spre centru, pe un fond granulat, curat.
205
ce elemente care influențează modul de evoluție al unui ulcer trebuie luate în considerare?
```
localizare, număr;
formă, dimensiuni;
profunzime;
baza: granulată, cu sfaceluri;
margini: drepte, subminate, oblice;
tegumentul periulceros: scleros, inflamat, normal.
```
206
care este diferența dintre plagă și ulcerație?
plaga este posttraumatică, accidentală sau operatorie
207
în ce condiții apare o fisură?
în fundul unui pliu: submamar, interfesier;
periorificial: comisura bucală, anal;
pe tegument keratozic eczemă palmarăhiperkeratozică, fisuri calcaneene).
208
ce este fistula?
un traiect cutanat prin care o cavitate profundă, cu puroi sau țesut necrotic comunică cu suprafața pielii, permițând evacuarea materialelor patologice.
209
care sunt leziunile prin retenție?
chistul și comedonul
210
cum se formează un chist?
prin acumularea la nivelul epidermului, dermului sau în canalul folicular a unor substanțe diverse: keraină. sebum, material mucoid.
211
care este cel mai mic: un chist cornos, unul sebaceu sau unul mucoid?
unul cornos
212
ce este comedonul?
un dop de keratină și sebum care se acumulează în orificiul foliculului pilosebaceu dilatat.
213
care sunt tipurile de comedoane?
deschise - de culoare neagră, ce pot fi evacuate prin compresie laterală;
închise - au aspectul unei gămălii de ac, de culoare alb-gălbuie, acoperit complet de piele
214
când apar comedoanele?
în acnee, elastodioze
215
care sunt leziunile deșeuri cutanate?
crusta;
scuama;
escara;
sfacelul.
216
cum apare crusta?
prin uscarea secrețiilor patologice cutanate
217
ce acoperă de obicei o crustă?
o leziune prin soluție de continuitate
218
care sunt culorile pe care pot să le aibă crustele?
gălbuie-secreție seroasă;
brună-secreție sanghinolentă;
galben-verzuie - secreție puruentă.
219
ce este scuama?
un depozit de celule cornoase, uneori amestecate cu serozitate, bacterii sau debriuri celulare
220
prin ce proces sunt produse scuamele?
prin parakeratoză sau hiperkeratroză
221
de câte tipuri sunt scuamele?
uscate (psoriazis), umede (eczemă), grase (eczema seboreică);
în funcție de dimensiuni: pitiriazice, lamelare, în lambouri.
222
care sunt cauzele unei escare?
ischemie locală: necroză arterială;
procese inflamatorii: tuberculide papulo-necrotice, vasculite necrotice;
leziuni de decubit.
223
ce este sfacelul?
o necroză umedă, de obicei determinată de apariția secundară a unei infecții bacteriene. are aspectul unui țesut necrotic alb-gălbui sau gri
224
care sunt patologiile în care apare sfacelul?
în gome evacuate, furuncul, ulcere infectate, postcombustie
225
care sunt leziunile sechele cutanate?
cicatricea;
scleroza;
atrofia.
226
care sunt tipurile de cicatrici?
suplă: fină, subțire;
hipertrofică: proeminentă, roșie, cu tendință la regresie spontană;
cheloidiană: fibroasă, dură, sensibilă, retractilă, cu tendință la extindere;
atrofică: tegument subție, alb.
227
ce este scleroza?
o hiperplazie de fibre conjunctive în absența unei soluții de continuitate. tegumentul este dur, fibros, de culoare mai albă
228
ce poate genera scleroza?
anoxia tisulară
229
care sunt patologiile în care apare scleroza?
sclerodermie;
| dermatoscleroza de gambă din insuficiența cronică venoasă
230
ce este atrofia?
o leziune primară care constă din subțierea tuturor straturilor pielii. rețeaua vasculară cutanată este vizibilă, transpare prin pielea subțire
231
ce se întâmplă cu glandele anexe în atrofie?
dispar
232
în afară de apariția fiziologică a atrofiei, când mai apare aceasta?
în procese inflamatorii vasculare: acrodermatita cronică atrofiantă
233
ce este hiperkeratoza?
îngroșarea stratului cornos
234
ce este parakeratoza?
prezența de celule cornoase care au nucleu; se asociază cu absența stratului granulos
235
ce este diskeratoza?
keratinizare celulară prematură, de obicei individuală, care apare sub forma unor grăunți
236
ce este hipergranuloza?
îngroșarea stratului granulos
237
ce este acantoza?
îngroșarea stratului malpighian, creșterea numărului straturilor de celule malpighiene concomitent cu alungirea spre profunzime a crestelor epidermice interpapilare
238
ce este hiperplazia epidermică?
îngroșarea epidermului prin creșterea dimensiunii celulelor
239
ce este atrofia?
subțierea epidermului prin reducerea numărului straturilor de celule spinoase, aplatizarea crestelor interpapilare, subțierea stratului cornos
240
ce este spongioza?
edem intercelular la nivelul epidermului care determină un aspect segmentar de burete. apare în eczema acută
241
ce este exocitoza?
prezența celulelor inflamatorii la nivelul epidermului. apare în psoriazis, micosis fungoid
242
ce este acantoliza?
pierderea coeziunii keratinocitelor între ele consecutiv unui proces de acantoliză cu formarea consecutivă a unei cavități la nivelul epidermului. apare în pemfigus
243
ce este degenerescența hidropică/vacuolară?
alterarea celulelor de la nivelul stratului bazal, celule balonizate, care se rup ducând la formarea unei bule subepidermice. apare în lupusul eritematos și lichenul plan
244
ce este papilomatoza?
alungirea papilelor dermice, combinată cu alungirea crestelor epidermice interpapilare și îngroșarea dermului papilar. apare în veruci, psoriazis
245
ce este infiltratul celular/inflamația?
prezența celulelor inflamatorii ca limfocite, neutrofile, eozinofile, plasmocite la nivelul dermului, mai ales papilar. infiltratul poate fi dispus perivascular, perianexial (lupus), în bandă la nivelul dermului papilar (limfocite în lichenul plan)
246
ce este degenerescența?
proces degenerativ la nivelul dermului
247
câte feluri de degenerescență sunt?
degenerescență elastică: alterarea fibrelor elastice care se transformă în niște mase fără structură;
degenerescența hialină: material omogen, eozinofil, PAS pozitiv, cu structură filamentară;
degenerescența fibrinoidă: la nivelul peretelui vascular și între fibrele colagene, masă eozinofilă, fără structură, PAS pozitivă (lupus eritematos)
