!!! c2 durerea Flashcards
ce se intampla atunci cand durerea persista pentru o perioada mai lunga de timp?
mobilitatea este diminuata
calitatea somnului, a nutritiei si a vietii, in general, sunt alterate
ce este durerea?
este o experienta senzoriala si emotionala neplacuta, determinata de actiunea unor agenti care lezeaza sau ameninta sa lezeze organismul
ce diferentiaza FUNDAMENTAL durerea de alte modalitati senzoriale?
prezenta reactiilor psihoemotionale care insotesc factorul senzorial: ingrijorare, frustrare, iritabilitate, tristete, teama, furie
tipuri de durere cutanata
rapida/imediata
tardiva
durerea cutanata rapida
- prin ce fibre este condusa si unde
- durata
- ameliorare
- caracteristici
- fibre Agamma -> maduva -> talamus -> cortex
- 0.1 sec
- ameliorata prin hipoxie
- este bine localizata, ascutita, are caracter de intepatura
de ce reactii vegetative este acompaniata durerea cutanata rapida?
tahicardie
HTA
tahipnee
transpiratii profuze
durerea cutanata lenta/tardiva
- prin ce fibre este condusa si unde
- durata
- ameliorare
- caracteristici
- fibre amielinice C -> formatiunea reticulata -> talamus -> cortex
- 1 sec
- anestezice locale
- arzatoare, neplacuta si se asociaza cu r psihice
care tip de durere cutanata este ameliorata cu anestezice locale?
durerea cutanata lenta
cu ce reactii vegetative este asociata durerea profunda?
bradicardie
hTA
greata
transporatii
contractura musculara de vecinatate => ischemie => accentuarea durerii => contractura
durerea viscerala
- fibre
- caracteristici cale de transmitere
- proiectie corticala
- caracteristici durere
- amielinice C, cu camp receptor larg si viteza mica de transmitere
- cale de transmitere lenta, multisinaptica, cu numeroase statii in subst reticulata
- proiectia nu este organizata topografic
- slab localizata, difuza, neplacuta, persistenta, asociata cu greata, transpiratii si alte reactii autonome
printre cauzele de durere viscerala se numara
ischemia, tractiunea, spasmul musculaturii netede, distensia organelor cavitare, distensia t conjunctiv, actiunea unor subst chimice
teoria proiectiei convergente
explica durerea raportata prin proiectia protoneuronului durerii somatice si viscerale pe unul si acelasi deutoneuron din MS, asa incat creierul nu poate preciza de unde anume sosesc impulsurile dureroase
teoria dermatoamelor
sustine ca durerea datorata suferintei unui organ intern se raporteaza intr-o structura (dermatom) dezvoltat din acelasi segment embrionar
ce este sistemul algogen
= structuri nervoase specializate responsabile de receptionarea, transmiterea, analiza informatiei si declansarea raspunsurilor la durere
unde lipsesc algoreceptorii si de ce simtim totusi durere?
lipsesc in creier, rinichi, ficat, a caror sensibilitate se datoreaza prezentei algoreceptorilor in capsule sau meninge
ce sunt receptorii silentiosi?
sunt inactivi in conditii obisnuite si care sunt activati in cursul inflamatiei de stimuli mecanici si/sau termici
tip de durere condus (A gamma vs C)
A - acuta, bine localizata
C - lenta, slab localizata
sinapsa cu deutoneuronul spinal (Agamma vs C)
A - lamina I, V
C - subst gelatinoasa, lamina V
Susceptibilitate la anestezice locale (Agamma vs C)
A - putin
C - da
trasaturi functionale comune algoreceptori
au prag inalt de activare
sunt tonici
receptorii pentru durere se adapteaza?
nu numai ca nu se adapteaza, dar uneori excitabilitatea lor creste progresiv
stimuli algogeni primari
produc, in mod direct, prin depolarizarea algoreceptorilor, potentialul de receptor
stimuli algogeni secundari (cu exemple)
nu produc in mod independent durere, insa scad pragul de excitatie al algoreceptorilor la actiunea algogenilor primari
- prostaglandine, leucotriene, ATP, citokine, factori de crestere (NGF), protoni
cauze de durere viscerala
- ischemia (H, K, bradikinina, enzime proteolitice)
- tractiunea ligamentelor sau mezourilor, spasmul sau distensia unui viscer cavitar sau a capsulei unui organ
- chimic (HCl, enzime proteolitice)
ce tipuri de molecule receptoare sunt?
- canale ionice ligand dependente
- molecule receptoare -> sec
canalele ionice ligand dependente
- canalele ionice activate de acid ASIC
- familia de canale ionice cu potential de receptor tranzitoriu TRP (pot fi sensibilizate de mediatori ai inflamatiei => hiperalgezia)
moleculele receptoare
in cazul receptorilor metabotropici - cel mai frecvent receptori cuplati cu proteina G)
unde sunt prezenti receptorii specifici de suprafata?
in drenditele protoneuronilor
la nivelul prelungirilor lor centrale, acelea care vor face sinapsa in cornul medular post
unde actioneaza eferente ale SNC sau agenti farmacologici pentru modularea senzatiei de durere>
membrana butonilor terminali ai protoneuronilor, care ontin receptori pentru GABA, serotonina sau opiacee
sinapse in cornul medular posterior - protoneuron cale dureroasa
- direct cu deutoneuronul, in laminele I-II si V; mediatori ch - glutamatul si subst P
- cu neuroni intermediari -> rol inhibitor (GABA, alicinergici) sau excitatori (glutaminergici)
de ce in functie de configuratia neuronilor intermediari, deutoneuronul poate fi excitat sau inhibat?
- GABA sau glicin-ergici - inhibat
- glutaminergici - excitati
cum de este posibila persistenta durerii dupa rizotomie posterioara?
o mica parte din axonii protoneuronilor patrund in maduva prin radacina anterioara
categorii ale neuronilor de ordinul 2
- cu prag nociceptiv jos
- cu raspuns dinamic larg
- cu prag inalt de excitatie
- silentiosi, care dezvolta activitate spontana daca sunt expusi citokinelor proinflamatorii
caile ascendente ale durerii
- STL/ neospinotalamic
- STM/ paleospinotalamic
- tract spinoreticular
- tract sinomezencefalic
tract STL
fibre Agamma -> glutamat -> IIIN n VPL -> gir postcentral, arii somestezice I si II
!! aspectele discriminative ale durerii: modalitate, localizare temporo-spatiala, intensitate
tract STM
fibre C -> subst P -> IIIN talamus medial (nucleii talamici mediali ventral si dorsal, nucleul medial al complexului posterior) -> lob frontal, sistem limbic, lobul insulei
!! caracterul afectiv-motivational al durerii si de raspunsurile neuroendocrine la durere
tract spino-reticular
- origine in neuroni nociceptivi din laminele VII si VIII, in special si regiunea cervicala
- axonii urca contralat pentru a se conecta cu neuronii formatiunii reticulate
- nuclei intralaminari si mediali talamici
- sist limbic si la hipotalamus
!! implicat in r emotionale si motivationale la durere, prin conexiunea cu paleocortexul si in raspunsurile autonome la durere prin conexiune cu hipotalamusul
tractul spinomezencefalic
se termina la niv mezencefalului, mai ales in coliculii quadrigemeni, nucleii cuneiformi si subst cenusie periapeductala
ce este matricea corticala a durerii?
= structurile anatomice care integreaza la nivel central semnalele nociceptive
- SI, SII, cortexul anterior cingulat, lobul insulei, nucleii subcorticali, tr cerebral, hipotalamusul
centrul cheie unde se exercita modularea durerii
complexul de neuroni implicati in algoreceptie din cornul post
la nivelul subst gelatinoase, durerea este modulata prin:
- aferente primare nociceptive
- aferente primare non-nociceptive
- fibre descendente ale centrilor supraspinali de modulare a durerii
transmiterea durerii de la periferie spre centrii nervosi superiori este controlata prin mecanisme:
- inhibitie prin semnalele nervoase transportate prin fibre non-algogene
- inhibitie de catre centrii nervosi superiori
- modularea locala printr-o serie de mecanisme care includ sistemele opioid, aminoacizi inhibitori (GABA), sau oxid nitric
teoria controlului de poarta asupra durerii
- activitatea nervoasa in fibrele non-nociceptive suprima transmiterea senzatiei dureroase la nivelul maduvei spinarii, inchid poarta pentru tranmiterea algoreceptiei
- intr-un anumit camp receptor = algorec + mecanorec
- fibrele Abeta (mecanorec) emit coalterale la interneuronii inhibitori asupra durerii din CP
cum se explica analgezia indusa de stimularea nervoasa electrica percutana TENS? ( frictionarea regiunii dureroase)
teroia controlului de poarta asupra durerii
- activitatea nervoasa in fibrele non-nociceptive suprima transmiterea senzatiei dureroase la nivelul maduvei spinarii, inchid poarta pentru tranmiterea algoreceptiei
- intr-un anumit camp receptor = algorec + mecanorec
- fibrele Abeta (mecanorec) emit coalterale la interneuronii inhibitori asupra durerii din CP
controlul central asupra transmisiei nociceptive
- prin actiunea directa asupra sinapsei IN, IIN - inhibitie presinaptica pe neuroni primari aferenti si postsinaptic pe deutoneuron
- prin excitarea interneuronilor inhibitori
- prin inhibarea celor excitatori
structurile tr erebral care exercita un rol inhibitor asupra durerii
- subst cenusie periapeductala
- regiunea rostrala a bulbului ventromedial
- locus coeruleus
Subst cenusie periapeductala PAG
- ce este
- din ce este formata
- rol
= o structura situata pe linia mediana, formata dintr-un grup dens de neuroni situati in jurul apeductului cerebral
- stimularea electrica a acestei regiuni induce o analgezie profunda
cum inhiba PAG durere?
indirect, prin proiectiile pe care PAG le trimite la structuriel tr cerebral: RVM, locus coeruleus, grupurile de neuroni noradrenergici A5 si A7
ce aferente primeste PAG?
- descendente - de la talamus, hipotalamus si cortexul cerebral (lobii frontali, amigdala, sistemul limbic)
- ascendente - colaterale de la tractul spinotalamic
cum se poate explica modularea nociceptiei de catre factori cognitivi sau emotionali?
prin conexiunile care exista intre PAG (care produce o analgezie profunda) si talamus, hipotalamus si cortexul cerebral (lobii frontali, amigdala, sist limbic)
cum poate fi explicat faptul ca atletii de performanta nu resimt durerea produsa de stimuli care in alte conditii ar fi perceputi ca intens durerosi?
poate fi explicata, in parte, prin eliberarea de NA de catre neuronii noradrenergici din tr cerebral si pe de alta parte prin conexiunile care exista intre PAG (care produce o analgezie profunda) si talamus, hipotalamus si cortexul cerebral (lobii frontali, amigdala, sist limbic)
cum poate fi explicat faptul ca atletii de performanta nu resimt durerea produsa de stimuli care in alte conditii ar fi perceputi ca intens durerosi?
poate fi explicata, in parte, prin eliberarea de NA de catre neuronii noradrenergici din tr cerebral si pe de alta parte prin conexiunile
regiunea rostrala a bulbului ventromedial (RVM)
este o componenta majora a circuitelor inhibitorii ale durerii si este compusa din:
1. nucleul mare al rafeului - neuroni serotoninergici si portiuni din susbst reticulara adiacenta
2. nucleul reticular gigantocelular si paragigantocelular lateral - adrenergici
- isi trimit axonii desc, in cornul medular post
locul coeruleus LC
- este o str bilaterala cu efecte antinociceptice atat intrinseci, cat si prin aferentele pe care le primeste de la PAG si RVM
- contine neuroni adrenergici
- eferentele, ca si ale gr A7 din vecinatate, coboara prin calea bulbospinala adrenergica in CP contralateral, unde exercita efecte antinociceptive
serotonina si NA - efecte durere
inhiba durerea prin:
1. actiune directa la niv sinapsei intre proto- si deutoneuronul caii de transmitere a durerii
2. stimularea interneuronilor inhibitori opiacei (enkefalinergici) si GABA-ergici
prin ce se exercita efectele antinociceptive ale neuronilor adrenergici?
- legarea la rec adrenergici alfa2, cu inhibitie in special pre-, dar si postsinaptica
- legarea la rec alfa1 adr prezenti la niv neuronilor spinali inhibitori GABA-ergici
- legarea la rec adr de pe neuroni enkefalinergici cu rol in inhibitia durerii
modulare farmacologica a durerii
inhibitorii selectivi ai rec adrenergici si antidepresivele triciclice (amitriptilina)
opioide endogene
- endorfine (morfine endogene)
- enkefaline
- dinorfine
roluri dinorfine
- modularea durerii
- controlul apetitului
- reglarea secretiei de oxitocina
enkefaline - fixate pe rec opioizi cuplati cu proteice G situati pe terminatii centrale ale protoneuronilor
actioneaza prin inhibitie presinaptica, cu scaderea influxului de Ca2+ in butonul terminal si prin urmare scaderea cantitatii de neurotransmitator, subst P sau glutamat, eliberate de protoneuron
enkefaline - fixate pe rec opioizi cuplati cu proteice G situati pe dendritele deutoneuronilor
actioneaza prin inhibitie postsinaptica, respectiv cresc conductanta pt K+, cu hiperpolarizarea si inhibitia neuronului
cum actioneaza opiaceele endogene comparativ cu cele exogene?
endogene - inhibitie presinaptica
exogene - inhibitie postsinaptica
ce se intelege prin sensibilizare?
= scaderea pragului pentru durere intr-o anumita regiune
ce este alodinia?
- cand stimulii indiferenti devin durerosi
- este, de cele mai multe ori, rezultatul sensibilizarii centrale
ce contribuie la sensibilizarea periferica?
- subst chimice iritante (capsaicina)
- unii neurotransmitatori (serotonina, histamina, NA)
- mediatorii inflamatiei (prostaglandine, bradikinina)
din compozitia “supei inflamatorii” fac parte:
citokine proinflamatorii, prostaglandine, histamina, serotonina, bradikinina, peptidul corelat cu gena calcitoninei, NA, subst P, molecule ale tiparului molecular asociat leziunilor tisulare
cum poate supa inflamatorie sa coboare pragul de durere?
- cresterea expresiei in membr protoneuronilor a moleculelor receptoare
- blocare eflux de K+ cu hiperpolarizare
- scaderea pragului de excitabilitate al canalelor de Na+ voltaj-dep
cum se poate produce sensibilizarea centrala?
- scaderea pragului de activare al neuronilor nociceptivi
- posibila activitate spontana
- largirea campului receptor
- modificarea conexiunilor fibrelor aferente apartinand sistemului algic si a celor care conduc alte tipuri de sensibilitate
cum se produce scaderea pragului de activare al neuronilor nociceptivi?
se poate datora alterarii curentilor ionici prin modificari in expresia canalelor ionice sau alterarea expresiei altor molec receptoare, cu depolarizare, sau dezinhibitie (pierderea influentelor inhibitoare prin diminuarea eliberarii de glicina sau GABA de catre neuronii intermediari inhibitori) sau faciliatrii acestor neuroni (cresterea puterii conexiunilor sinaptice excitatorii)
la ce se refera modificarea conexiunilor fibrelor aferente apartinand sistemului algic si a celor care conduc alte tipuri de sensibilitate?
degenerarea fibrelor amielinice C face ca prelungiri centrale ale unor fibre Abeta, care conduc sensibilitatea tactila fina, sa se conecteze cu neuroni nociceptivi din subst gelatinoasa
Transducția
activarea
receptorilor de către stimulii nociceptivi,
cu producerea impulsului nervos
Transmisia
informația ajunge la etajele
nervoase superioare
Caracteristici generale ale algoreceptorilor
- Prag înalt
- Nu se adaptează
- Heterogenitate
prostaglandinele stimuleaza nocireceptorii?
! PG – nu stimulează direct nocireceptorii, ci coboara pragul de
sensibilitate pentru durere
provenienta bradikinina
Kininogen, activat de kallikreina in
leziuni tisulare, anoxie, inflamație
provenienita K+
Eliberat din celule consecutiv
leziunilor tisulare
proveninenta enzime proteolitice
leziuni tisulare
provenineta histamina
mastocite
provenieta PG
Acid arachidonic mb.celulara, proces
activat de lezarea țesut
provenineta H+
Glicoliza anaeroba (ischemie) - ac lactic
proveninenta Factorul de creștere a
nervilor NGF
Eliberat în inflamație sau leziuni tisulare
Inhibitori
R pentru glicină, GABA, opioide,
adenozină, serotonină
Metabotropici
receptori pt substanța P –
receptorul pt neurokonina 1 (NK1)
baza terapiei durerii cronice
Medicamentele care mimeaza efectele enkefalinelor,
endorfinelor
de uz mai recent in tratamentul durerii cronice
Medicamente care potenteaza sau mimeaza efectele
GABA
Evaluare neurofiziologică
- Măsurarea concentrației unor substanțe algogene în
regiunile lezate - Înregistrarea activității electrice în fibrele aferente
primare - Activitate simpatică – temperatura/rezistența electrică a
pielii
Evaluare imagistică – PET
- Poate fi folosită pentru monitorizarea cortexului
somatosenzitiv - Nu evidențiază modificări în durerea cronică
Hiperalgezie
cresterea sensibilitatii la actiunea unui stimul nociceptiv
Hiperestezie
cresterea sensibilitatii la stimulare
Parestezie
senzatii anormale, spontane sau evocate
Anestezie
lipsa senzatiei dureroase
Nevralgie
durere in teritoriul de distributie al unui nerv
Analgezie
absenta durerii in prezenta uni stimul algic
cresc durerea
- stress emotional (+/-)
- anxietate
- teama
- depresia
scad durerea
- incredere
- seninatate
- calm
!!! Stimulii vizuali, auditivi,
tactili – diminueaza senzatia
dureroasa
