9. somn Flashcards
Deprivarea de somn este asociata cu:
- Obezitatea
- Diabetul zaharat
- HTA
- Creșterea riscului de evenimente
vasculare - Alterarea funcției imune: leucopenie,
scăderea activității neutrofilelor, scăderea
amplitudinii RI
Diferit de alte tulburări ale conștienței:
CICLIC
REVERSIBIL
INDUS ACTIV
Tipuri de somn
2 tipuri de somn
* lent, NREM – 4 stadii
* paradoxal, REM
Somnul lent - I
tranzitie veghe - somn
- 2-5%
- Superficial
- Miscari oculare lente
- EEG – unde Θ +
Stadiul II – somn confirmat
- 45-55% din durata somnului
- Subiect nemiscat, tonus muscular variabil
- Miscari oculare absente
- Stimulii care intrerup somnul – mai puternici
- EEG:
- Tipar de activitate lenta
- Fusuri de somn
- Complexe K
Somnul profund – stadiile III si IV
- Subiect nemiscat, absenta miscarilor oculare
- Doar stimuli emoționali puternici produc trezirea
- Stadiul III – câtevaminute, tranziție spre stadiul IV
- Stadiul IV – 10-15%, trezire foarte dificila
- EEG
- Unde δ 20-50% st III, ≥ 50% st IV
Somnul lent asociază
- Scăderea tonusului muscular
- Diminuarea reflexelor somatice
- Diminuarea funcțiilor vegetative
- Scăderea TA
- Bradipnee
- Mioză
Somnul paradoxal REM
- Perioada activă, intensă activitate cerebrală
- Prag de trezire
- Ridicat pt. stimuli indiferenti
- Coborât pt. stimuli emotionali
- Caracterizat de :
- Mișcari oculare rapide RAPID EYE MOVEMENT
- Abolirea tonusuluimuscular
- EEG
- 1 comp. tonic, continua, de lunga durata
- 1 comp. fazica, discontinua, de scurta durata
Somnul paradoxal asociază
- Instabilitate vegetativa
- Bradicardie
- Bradipnee
- Variatii TA
- Creșterea metabolismului cerebral
- Erectie
Arhitectura somnului
organizarea structurală de bază a somnului normal
Modificari ale somnului cu varsta
Nou-nascut, sugar mai mic de 3 luni
* 3 tipuri de somn: lent, activ, indeterminat
Copilmic
* Latența scurtă
Adolescent
* 9-10 ore de somn, latență mică
Adult
* Adoarme si se trezeștemai devreme, treziri tot mai frecvente pe masura avansării în vârstă
Vârstnici
* Necesitățile de somn nu scad cu vârsta, dar somnul este perturbat
* 43% - dificultăți de adormire și de menținere a somnului
* Latența prelungită, treziri frecvente
Mecanismul de producere a somnului
- Somnul este INDUS ACTIV
- Producerea somnului depinde de balanta dintre sistemele neuronale
care mentin starea de veghe si cele care induc somnul - Starea de veghe este mentinuta de regiuni nervoase variate
- Somnul este indus de câteva arii specifice din creier - hipotalamus
MENȚIN STAREA DE VEGHE
- Sistemul activator ascendent - SR
- Substanța cenușie periapeductală
- Locus coeruleus
- Nucleii mari ai rafeului
- Nucleul tuberomamilar
- Hipotalamus- neuroni orexigeni
PRODUC SOMNUL
- Nucleul ventrolateral preoptic al hipotalamusului
(GABA) - Nucleii mediani preoptici
- Nucleii rafeullui din bulb
- Nucleul tractului solitar
Inhibă regiunile cu rol în menținerea stării de veghe:
- SR
- Talamus, cortex
Momentul instalării somnului, profunzimea și durata somnului depind
de:
- Mecanisme homeostatice
- Ritmuri circadiene – induse de nucleul suprachiasmatic
Momentul instalării somnului, profunzimea și durata somnului depind
de:
- Mecanisme homeostatice
- Ritmuri circadiene – induse de nucleul suprachiasmatic
Mecanisme homeostatice
- “presiune/nevoia de somn”
- Adenozina, peptidul muramyl - induc somnul
- Cafeina antagonizeaza adenozina
- Pragul la care se instalează somnul este coborât de clinostatism, întuneric,
lipsa stimulillor sociali
Ritmuri circadien
– induse de nucleul suprachiasmatic
- NSC – primește impulsuri prin tractul retino-hipotalamic
- Melatonina – niveluri maxime la întuneric
Somnul depinde de presiunea homeostatică și de ritmurile circadiene,
dar este influențat și de:
- Condiții externe: orarul de muncă
- Starea mentală – medicamente, tulburări mentale
- Starea fiziologică – deprivarea anterioară de somn, vârsta
- Somnul este important pentru restaurarea funcțiilor organismului
NREM - imp. pt restaurarea funcțiilor fiziologice, nevoile metabolice sunt cu
10% mai mici în somn
REM - imp. pt restaurarea funcțiilor mentale
