Autonomii locale: Țara Românească (sud de Carpați) Flashcards
1247:
“Diploma Cavalerilor Ioaniți”, care menționează la S de Carpați existența a 5 formațiuni politice prestatale: Voievodatele lui Litovoi și Seneslau, Cnezatul Ioan și Farcaș, Țara/Banatul de Severin
Ce cunoaște societatea românească din punct de vedere social?
Stratificarea socială în funcție de avere: boieri (Majores Terrae) și rustici;
-aceste autonomii locale se aflau sub suzeranitate maghiară.
Procesul de formare al Țării Românești
S-a realizat prin centralizarea și unificarea sub autoritatea unor lideri locale, acest proces cunoscând 3 etape.
Prima etapă a formării Țării Românești și consecințele ei.
1277: un urmaș al Voievodatului Litovoi ce poartă același nume, Litovoi, se află în conflict cu regalitatea maghiară în încercarea de a se emancipa politic
- este învins, murind în conflict, iar fratele său Bărbat este luat prizonier. Boierimea autohtonă oferă autorității maghiare răscumpărare pentru Bărbat. Acesta este recuperat în schimbul suzeranității maghiare.
Consecință: stabilitatea politică prin existența unei descendențe a liderului local; autonomia locală dispunea de stabilitate economică ce reprezenta premisa dezvoltării financiare; dispune de forță militară proprie
A doua etapă a formării Țării Românești și consecințele ei.
începutul sec. XIV: urmaș al Voievodului Seneslau, Basarab I Întemeietorul (1310-1352), fiul lui Tihomir, unifică sub autoritatea sa autonomii locale din stânga și dreapta Oltului, punând bazele statului medieval Țara Românească, cu capitala la Câmpulung.
- inițial, Țara Românească se afla sub suzeranitate maghiară, fapt dovedit de Documentul de Cancelarie maghiar, emis în 1234, care îl numește pe Basarab “Voievodul nostru transalpin”.
- Basarab a intrat în conflict cu Carol Robert d’Anjou, confruntarea având loc între 9-12 noiembrie 1930, la Posada.
- Basarab învinge obținând independența Țării Românești. Evenimentele sunt relatate de documentul “Cronica pictată de la Viena”.
A treia etapă a formării Țării Românești și consecințele ei.
Etapa de consolidare instituționalizată în timpul urmașilor lui Basarb I: Nicolae Alexandru (1352-1364). Acesta consolidează în 1359 și instituția Mitropolia Ortodoxă a Țării Românești, dependentă de Patriarhia de la Constantinopol. Cel care continuă consolidarea este Vladislav I (1364-1377). Reia relațiile diplomatice cu regele Ungariei, Ludovic I, primind drept feude (posesiuni) Amlașul și Făgărașul. Este preocupat de dezvoltarea economică a țării, bătând monedă de argint a Țării Românești.
- 1370: înființează o nouă mitropolie la Severin care își exercită autoritatea și asupra ortodocșilor din teritoriile subordonate autorității maghiare.
- Banatul de Severin este organizat sub forma unei mărci, în contextul subordonării acestui teritoriu fată de autoritatea maghiară.
Descălecat
1290: documentele identifică și un descălecat: Descălecatul Voievodului român Negru Vodă din Țara Făgărașului, care ar fi pus bazele instituționale ale Țării Românești, stabilindu-și capitala la Câmpulung Mușcel.
