Autonomii Locale: Țara Moldovei (est de Carpați) Flashcards
Secolul IX:
cronica turcă Oguzname, care vorbește despre Țara Blachilor.
Secolele X, XI, XII:
vechile cronici rusești “Povestea vremurilor de demult”, “Cronica lui Nestor”, care menționează autonomii locale specifice zonei: cîmpuri, ocoale, cobâle, codrii.
Prima jumătate a secolului XIV:
“Cronica lui Ioan de târnave” menționează înființarea de către regalitatea maghiară a mărcii de apărare Moldova mică cu capitala la Baia, subordonată regalității maghiare. Scopul înființării acesteia a fost apărarea granițelor răsăritene ale regatului maghiar față de migratorii târzii: humanii, pecenegii, tătarii, care încă din sec. XIII atacau spațiul european. În fruntea acestei mărci este impus de regalitatea maghiară, voievodul român maramureșean Dragoș, primul descălecat
1359:
boierimea autohtonă se revoltă împotriva urmașilor lui Dragoș, fiind condusă de voievodul român maramureșean Bogdan, “al doilea descălecat”, considerat întemeietor al statului medieval Moldovean. Continuă să fie sub suzeranitate maghiară până în 1364-1365, când în urma unui conflict militar, reușește să obțină independența Moldovei.
Ce a presupus procesul de formare al statului medieval Moldovean?
Procesul de formare al statului medieval Moldovean a presupus unificare teritorială, sub autoritatea unui lider român provenit din spațiul intracarpatic (Maramureș).
-ca și în cazul celorlalte state medievale românești, consolidarea statului me
Asemănare între consolidare statului medieval moldovean și a celorlalte state medievale românești:
Ca și în cazul celorlalte state medievale românești, consolidarea statului medieval Moldovean s-a bazat pe dezvoltarea instituțiilor în timpul urmașilor lui Bogdan, dinastia Mușatinilor.
Urmașii lui Bogdan:
- Lațcu (1365-1375), pentru a-și consolida autoritatea prin recunoașterea sa în domnie de către papalitate, înființează în 1370 la Siret noua capitală a Moldovei, o Episcopie Catolică.
- Petru I Mușat (1375-1391), continuă consolidarea instituției domnești prin politica internă și externă promovată
- Roman I (1391-1394), extinde teritoriul Moldovei până la Marea Neagră (Marea cea Mare)
Politica internă și externă promovată de Petru I Mușat
1387: recunoaște suzeranitatea regelui polon Vladislav Yagello, pentru a evita pretențiile de suzeranitate ale Ungariei
1389: Tratatul de la Radok/1390: ratificat la Lublau
-în ceea ce privește politica internă, a consolidat instituția bisericească,
înființând în deceniul IX Mitropolia Ortodoxa a Țării Moldovei, care nu a fost însă recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol până în 1401, în timpul lui Alexandru cel Bun.
-emite prima monedă din argint a Țării Moldovei
Factorii interni ce au favorizat formarea statelor medievale românești:
- existența unui cadru teritorial clar delimitat
- un lider cu responsabilități politico-administrative, judecătorești și militare ce pune bazele unei dinastii asigurând stabilitate politică
- dezvoltarea economică ca urmare a practicării meșteșugurilor, comerțului (spațiul românesc aflându-se la intersectarea drumurilor comerciale ce leagă occidentul de orient
- identitatea etnică, lingvistică și religioasă
Factorii externi ce au favorizat formarea statelor medievale românești:
- migrațiile târzii, atacurile populației de origine cumană, pecenegi, tătară
- criza dinastică cumană
- influența imperiului bizantin în scădere ca urmare a atacurilor constante din partea otomanilor