Anamneza in boli cardiovasculare Flashcards
Durerea coronariană
angina pectorală
infarctul miocardic
Caracterele durerii anginoase
Localizare: retrosternal sau parasternal stâng, pe o arie mare.
Iradiere: caracteristic iradiază spre umărul stâng şi de-a lungul marginii cubitale a membrului superior stâng, până la degetele 4-5.
Alte iradieri:
spre mandibulă,
spre ambii umeri,
spre coate,
spe articulaţia pumnilor (în „brăţară“),
spre coloana dorsală,
spre epigastru.
Uneori: durerea anginoasă este percepută doar într-o zonă de iradiere (lipseşte retrosternal)
Caracter:
caracter constrictiv: ca o „gheară“
senzaţie de apăsare
senzaţie nedefinită: durere atipică.
- Durata: min 30 sec.
Angina pectorală: sub 20 min
Infarctul miocardic: peste 20 min
Condiţii de apariţie si de ameliorare in durerea anginoasa
la efort sau echivalenţe ale efortului, care cresc FC şi TA (emoţii, post-prandial): angina de efort
în repaus sau la contact cu aerul rece: angina spontană
noaptea, trezind bolnavul din somn: infarctul miocardic acut, angina Prinzmetal.
Condiţii de ameliorare a durerii:
- oprirea efortului,
- nitroglicerină sublingual (după câteva minute-în angina pectorală).
Durerea din disecţia aortei toracice
severă, cu caracter de sfâșiere (rupere)
retrosternală. cu iradiere spre spate (coloana dorsală)
prelungită,
Semne specifice la examenul obiectiv:
anizotensiune (diferenţă de TA, care este cu ≥ 20 mm Hg mai mică distal de locul disecţiei)
anizosfigmie (diferenţă de amplitudine a pulsului, care este mai mică distal de locul disecţiei)
insuficienţă aortică (prin închidere incompletă a valvelor aortice, în caz de disecție a aortei ascendente)
accident vascular cerebral (hemipareză, - plegie, în caz de disecție ce interesează arterele carotide)
Durerea din embolia pulmonară
junghi toracic :
brusc instalat,
cu caracter pleural,
însoţit de dispnee, tuse seacă, hemoptizii uneori sincopă.
după câteva zile apar subicter şi febră de rezorbţie ( prin hemoliză în focarul de infarct pulmonar).
Durerea din pericardita acută
localizată retrosternal
are caracter de arsură
este agravată de respirație și de mișcare
este ameliorată de aplecarea înainte
DUREREA din sindromul da costa:
acută, cu caracter de înțepătură
localizată submamar stâng
asociată cu anxietate
Caracterele dispneei cardiace
polipneică: nr. respiraţii > 20/min.
mixtă (inspiratorie şi expiratorie)
cu sau fără raluri alveolare pulmonare (edem alveolar sau interstițial)
uneori: se însoţeşte de bronhospasm
datorită congestia mucoasei bronşice → apar raluri bronsice, cu wheezing.
Dispneea de efort
Debut insidios şi evoluţie spre agravare progresivă.
Cuantificarea NYHA (New York Heart Association) a dispneei de efort
Grad I Fără limitare a activității uzuale. Activitatea fizică obișnuită nu determină oboseală, dispnee sau palpitaţii.
Grad II Uşoară limitare a activităţii fizice uzuale. Fără simptome în repaus, dar la activitatea fizică obișnuită apar oboseală, dispnee, palpitaţii.
Grad III Marcată limitare a activităţii fizice uzualeFără simptome în repaus, dar la activitate fizică mai scăzută decât cea obișnuită apar oboseală, dispnee, palpitaţii.
Grad IV Simptomele de insuficiență cardiacă sunt prezente în repaus și sunt exacerbate de orice activitate fizică.
Dispneea de repaus
- Dispneea de decubit: apare când bolnavul stă culcat şi îl obligă să ridice toracele folosind 2-3 perne .
- Dispneea paroxistică nocturnă (astmul cardiac): apare datorită edemului pulmonar interstiţial.
bolnavul este trezit de o senzaţie de sufocare
se ridică, stă în şezut, deschide geamul,
prezintă ortopnee cu polipnee mixtă (inspiratorie şi expiratorie).
uneori wheezing: prin edem al mucoasei bronşice (astm cardiac)
după 15-30 min se linişteşte, se culcă cu trunchiul mai ridicat. - Edemul pulmonar acut:
4.Disritmia respiratorie Cheyne-Stokes
Dispnee de repaus–edem pulmonar acut
dispnee paroxistică severă prin edem pulmonar alveolar (transudat în alveole)
bolnavul are senzaţie de sufocare: adoptă poziţia şezândă la marginea patului
prezintă ortopnee cu polipnee, cu respiraţie “gargarisită”: se aude de la distanţă
tegumente sunt palide, transpirate, cianotice
este anxios, iar anxietatea: amplifică dispneea.
în evoluţie apare tuse cu expectoraţie seroasă, aerată, rozată.
fără tratament de urgenţă: evoluţie spre deces
Disritmia respiratorie Cheyne-Stokes
Dispnee permanentă, predominant nocturnă;
Respiratia este periodică: perioade de hiperpnee alternând cu perioade de apnee; bolnavul este trezit din somn într-o perioadă de hiperpnee şi nu mai poate adormi; se plânge de insomnie
Cauze:
insuficienţa cardiacă (deprimarea centrilor resp prin alungirea timpului de circulaţie)
ateroscleroza cerebrală;
deprimarea centrilor respiratori după administrarea de morfină
Tusea
apare datorită congestiei veno-capilare pulmonare
uscată, iritativă: în edemul pulmonar interstiţial
productivă, cu spută rozată, aerată: în edemul pulmonar alveolar
Hemoptizia
eliminarea de sânge prin efort de tuse, din căile respiratorii inferioare
spută rozată, aerată: în edemul pulmonar acut.
sânge închis la culoare:
stenoza mitrală: prin ruperea varicelor bronşice.
în infarctul pulmonar.
Disfonia (răguşeala)
prin comprimarea nervului recurent
Dilatarea atriului stâng: valvulopatii mitrale
Anevrism Ao toracică
