2.1. Detectia comportamentului simulat Flashcards
Ce e comportamentul simulat?
O încercare deliberată, reuşită sau eşuată, realizată fără avertizare, de a induce
unei alte persoane o idee pe care cel care o comunică o consideră neadevărată.
Care sunt tehnicile de detectare a simularii?
Tehnici non-verbale
Tehnici verbale
Care sunt tehnicile non-verbale de detectare a simularii?
Fiziologice periferice: poligraful
Fiziologice centrale: fMRI și ERP
Comportamentale: timpul de reacție
Eyetracking
Micro-expresiile faciale
Care sunt tehnicile verbale de detectare a simularii?
Detetctarea simulării în cadrul
interogatoriilor: BAI, SUE & PEACE
Monitorizarea realității și SCAN
Evaluarea Validității Declarațiilor –
Statement Validity Assessment
Care sunt raspunsurile inregistrate de poligraf?
Variații ale tensiunii arteriale care reflectă modificările cardiovasculare
Frecvența și amplitudinea respirației
Conductanta electrică a pielii
Care sunt metodele care utilizeaza poligraful?
CQT - The comparison Question Technique
CIT - Concealed Information Test/ RT CIT
Tipurile de intrebari in The Comparison Question Technique (CQT)
Întrebări irelevante vs. întrebări de comparație vs. întrebări relevante
1. Întrebările irelevante (ex. Mâine este Vineri?) – nu produc reacții fiziologice puternice indiferent dacă individul este vinovat sau nevinovat
2. Întrebările de comparație (ex. Ai luat vreodată ceva ce nu era al tău?) – produc reacții fiziologice puternice la cei nevinorați (little lies)
3. Întrebările relevante (ex. Ai furat banii?) – produc reacții fiziologice puternice dacă persoana testată este vinovată
Care sunt limitele CQT?
Greu de realizat întrebări de comparație adecvate
Bază teoretică îndoielnică
Diferențe inter-individuale în reactivitate și nivel de anxietate
Susceptibil la contramăsuri
Pe ce se bazeaza Testul Informațiilor Ascunse
Reflexul de orientare = răspuns care se manifestă atunci când cineva este confruntat cu un stimul semnificativ din punct de vedere personal
Se înregistrează activitatea fiziologică a unei persoane în timp ce acesteia îi sunt adresate o serie de întrebări cu răspunsuri multiple, dintre care doar unul este cel corect.
Simpla recunoaştere a informaţiilor ascunse este suficientă pentru a crea reacţii fiziologice diferenţiate (chiar şi în absenţa unui răspuns verbal). Aceasta sugerează că testul informaţiilor ascunse se bazează mai curând pe factori cognitivi, şi nu pe factori emoţionali/motivaţionali
Care sunt tipurile de itemi in Testul Informațiilor Ascunse bazat pe Timpul de Reacție?
Care sunt indicatorii?
3 tipuri de itemi
1. Itemi probă: itemii critici derivaţi din infracţiune (răspuns NU = simulare)
2. Itemi irelevanți: itemi din aceeaşi categorie cu itemii probă, pe care subiectul nu i-a mai văzut până acum (răspuns NU)
3. Itemi țintă: itemi din aceeaşi categorie cu itemii probă, pe care subiectul îi memorează şi va da un răspuns pozitiv, indicând recunoaşterea (răspuns DA)
Indicatori
*Timpul de Reacţie (TR) la probe şi irelevanţi
*Acurateţea (%) la probe şi irelevanţi
Limite CIT
Aplicabilitate mai restransa: dacă suspectii admit ca dețin anumite informatii.
Acces la informatii pentru construirea intrebarilor: dosar, scena infracțiunii
Limite legate de ce își amintesc suspecții
Construirea itemilor poate fi:
- foarte laborioasă: vizita la locul infracțiunii,
dosar, declaratiile/ intervievarea martorilor,
declarația suspectului.
- foarte dificilă: cum alegem itemi similari?
Susceptibilitate la contramăsuri
Ce e Evaluarea validitatii declaratiilor?
Care e asumptia de baza?
Evaluare Validității Declarațiilor (EVD) = tehnică menită să determine credibilitatea mărturiilor copiilor care au fost abuzaţi sexual
Asumpția de bază = declaraţia unei persoane sincere, bazată pe o memorie reală, este diferită cantitativ şi calitativ de declaraţia unei persoane nesincere, care relatează evenimente inventate (Ipoteza undeutsch)
- este cel mai utilizat instrument de evaluare a veridicităţii conţinuturilor verbale folosit până în prezent
Care e structura EVD?
- Analiza dosarului cazului: informații relevante cu privire la victimă (ex.: gen, vârstă, relația cu presupusul agresor, evaluarea abilităților cognitive), dar și legate de faptă (ex.: recurență, intervalul de timp de când a avut loc fapta și până la denunț) și de istoricul cazului (ex.: copilul a mai depus sau nu mărturie, alte cazuri în care ar fi putut fi implicat).
- Interviu semi-structurat: ținând cont atât de informațiile prezentate în dosar, cât și de bunele practici ale derulării interviului. Scopul înregistrării audio și a transcrierii ulterioare a interviului este acela de a utiliza conținuturile verbale pentru Analiza Conținutului Bazată pe Criterii.
- Analiza Conținutului Bazată pe Criterii ACBC: 19 criterii (Caracteristici Generale, Conținuturi specifice, Conținuturi legate de motivație și Elemente specifice infracțiunii)
- Evaluarea rezultatului analizei cu ajutorul unei Grile de Validitate: Evaluarea rezultatului se realizează în baza grilei de validitate, ce include 4 dimensiuni majore: caracteristicile psihologice, caracteristicile interviului, motivația și întrebările investigative.
Care sunt limitele EVD
Este nevoie de anumite condiții speciale pentru a putea fi aplicată
Lipsa reglementărilor legate de protocolul de interviu semi-structurat
Cântărirea criteriilor – practică standardizată?
Studii de laborator care se uită doar la criteriile ACBC
Problema pragului: cum stabilim ca s-au indeplinit suficiente criterii pentru ca declaratia sa fie considerata ca fiind bazata pe evenimente reale?
Depinde mult de experiența evaluatorului – nevoie de training de specialitate îndelungat și ani de experiență în domeniu
De ce nu reusesc oamenii sa ii demaste pe mincinosi?
- O lipsă a motivaţiei de identificare a minciunilor;
- Dificultăţi asociate cu identificarea minciunilor;
- Erori făcute de detectorii de minciuni.
- Lipsa motivaţiei de identificare a minciunilor
Efectul struţului = uneori, oamenii nu sunt motivaţi să afle adevărul, pentru că nu este în interesul lor să facă acest lucru
- Dificultăţi asociate cu identificarea minciunilor
Absenţa nasului crescând al lui Pinocchio = nu există indicatori demni de incredere ai simulării
Diferenţe subtile = atunci cand apar diferenţe intre persoanele oneste şi mincinoşi, acestea sunt de obicei foarte mici. De exemplu, expresiile faciale ale emoţiilor pot uneori să trădeze minciuna, insă asemenea expresii pot să dureze doar 1/25 dintr-o secundă
Contramăsuri = mincinoşii incearcă in mod voit să pară credibili, pentru a evita identificarea (ex. apăsarea degetelor de la picioare de talpa pantofului, muşcarea limbii)
Minciunile integrate = oamenii tind mai mult să schimbe unele detalii vitale ale unei poveşti adevărate
Un feedback inadecvat = detectorii de minciuni nu primesc un feedback adecvat referitor la evaluările lor şi, astfel, nu pot să inveţe din greşelile făcute
Încălcarea regulilor de conversaţie = (1) fără intrebări suplimentare şi (2) privirea in ochi a
vorbitorului subminează identificarea minciunii şi fac ca aceasta să fie o sarcină dificilă
Mincinoşi abili = pregătirea foarte bună, originalitatea, viteza de gandire, elocvenţa, memorie bună, lipsa sentimentelor de vină, frică resimţite in timpul minciunii şi abilităţi actoriceşti.
- Erori făcute de detectorii de minciuni
Eroarea Othello = interpretarea greşită a semnelor nervozităţii manifestate de persoanele oneste ca semne ale simulării
Analizarea unor indicatori eronaţi = atat detectorii amatori, cat şi profesionişti de minciuni se aşteaptă in mare măsură ca mincinoşii să reacţioneze nervos, printre acestea cele mai populare convingeri fiind
„mincinoşii nu te privesc direct” sau „mincinoşii fac gesturi autoadaptatorii”
Neglijarea diferenţelor interpersonale
Neglijarea diferenţelor intrapersonale
