2. Varsaturile, rge, gastrite Flashcards

1
Q

1.1.Sindromul de varsaturi la copil def

A

vărsătura: expulzia conţinutului gastrointestinal prin gură, cu efort, cu contracţia muşchilor abdominali; poate fi precedată de greaţă, hipersalivaţie
regurgitaţia: întoarcerea alimentelor din stomac sau esofag în gură, fără greaţă, fără efort; regurgitaţia este normală la sugar
ruminaţia (mericism): readucerea repetitivă în
gură a alimentelor ingerate, urmate de
remestecare şi reinghiţire; deseori apare la copiii
neglijaţi, cu retard

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

1.2.Forme clinice

A

acute
recurente (cronice şi ciclice)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

1.3.1. Varsatura acuta + cauze

A

cea mai comună formă de văr-
sătură,episod izolat, îmbracă forme moderate-severe,
deseori se complică cu deshidratare şi diselectroli-
temii (poate constitui urgenţă medico-chirurgicală)

2.1.1.Cauze

  • medicale:greşeli alimentare,gastrita,gastroenterita(debut cu vărsături), hepatita, meningita, boli acute din sfera ORL,infecţii urinare, intoxicaţii, tuse emetizantă
  • chirurgicale: invaginaţia intestinală, hernia incarcerată,
    apendicita etc.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

1.3.2.Dg

A

conţinutul vărsăturilor:bilios/fecaloid(obstrucţie),
sânge(s.hemoragipar,gastrita hemor.,caustice),
alimentar/mucos(gastroenterita,alergie)
semne asociate:febra,durere abd./diaree,semne
de deshidratare,meningeale,icter etc.
investigaţii minimale:hemograma,transaminaze,
amilaze,ex.urină,US abdominal(ulterior investigaţii selectate după caz:bilirubina,toxicologie,PL,crea-
tinina,ionograma)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

1.4.1. Varsaturile cronice

A

Vărsături recurente, cronice: vărsături de
intensitate moderată, recurente, peste 2 episoade
săptămânale, de regulă fără tulburări hidro-
electrolitice notabile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

1.4.2.Cauzele

A

poza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

1.4.3. Dg

A

debutul,modelul evolutiv,AHC(ulcer,HP),conţinutul
vărsăturilor,semne asociate
ex.paraclinice orientative:hemograma,RFA,trans-
aminaze,amilaze,electroliţi,creatinina,urină/urocultu-
ră,examen coprologic (citologie,hemoragie ocultă,
digestie,paraziţi,HP), US abdominal
ex.selectate,în funcţie de afecţiunea sugerată de
tabloul clinico-evolutiv şi screening paraclinic(ima-
gistică SNC,endoscopie etc)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

1.5.1. Varsaturile ciclice

A

Vărsături recurente, ciclice: episoade repetitive
de vărsături de mare intensitate (10-20 pe zi), cu
durată de 1-3 zile, la interval de săptămâni, luni;
debutează tipic dimineaţă devreme şi se însoţeşte
de greţuri, letargie, paloare, deshidratare, dureri
abdominale; între episoade copilul este
asimptomatic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

1.5.2. Cauzele

A

poza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

1.5.3. Dg

A

până când natura repetitivă devine evidentă
(peste 3 episoade),vărsăturile sunt considerate acute
clinic: accent pe semne neuro-psihice(cefalee,
retard),musculare(hipotonie),miros particular
(lichidul de vărsături,urina)
investigaţii ca la vărsături cr.,accent pe investig.
endocrino-metabolice(glicemie,ionogramă,Astrup,
amoniemie,lactacidemie,cortizolemie)*

*sunt relevante în timpul episodului de vărsătură

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

2.1. Gastrita acuta

A

apare la orice vârstă
etiologie: infecţioasă (boli contagioase, CMV, E.coli),
greşeli alimentare, medicamente(AINS), alergice, corozive;
formele speciale sunt gastrita hemoragică a nou- născutu-
lui şi gastrita erozivă de stres (în cazul unor boli grave)
clinic: dureri epigastrice şi vărsături cu debut
brusc, cu conţinut alimentar,hematemeza apare în
gastritele chimice şi corozive; în infecţii se poate
asocia diareea (vărsătura precede diareea), febra;
rareori tablou de abdomen acut(peritonita !)
tratamentul totdeauna începe cu oprirea văr-
săturilor şi hidratare (po,la nevoie PEV)
tratamentul dietetic la copilul de peste 1-2ani:
parcurge următoarele etape: hidratare, →pâine
prăjită→ mere coapte→brânză,supă de zarzavat,
→lapte,făinoase în lapte;revine la alimentaţia
normală în 7-8 zile
tratamentul dietetic la sugar: vezi diareea acută
tratamentul medicamentos: blocanţi de receptori
H2, sucralfat, prostaglandine în gastrita medica-
mentoasă; simptomatice(antiemetice, antitermice)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

2.2.1. Refluxul ge def si clasif

A

Definiţie şi clasificare: refluxul gastroesofagian (RGE) este o tulburare complexă de motilitate în cursul căruia conţinutul gastric ajunge în esofag.

  • RGE fiziologic (regurgitaţia): frecvent la sugari în primele 3-6 luni (40%), fără semne funcţionale de însoţire, intensitatea şi frecvenţa este mică.
    RGE patologic (boala de reflux): este acompaniat de
    alte manifestări gastrointestinale, respiratorii şi neurocom-
    portamentale; cantitatea şi frecvenţa refluxului este mare,
    poate tulbura starea de nutriţie a copilului
    Clasificare etiopatogenică:

RGE primar
RGE secundar unor boli digestive
(boli structurale sau funcţionale ale cardiei,
stomacului şi intestinului subţire, FC) şi neuropsihice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

2.2.2. Mecanisme

A

presiunea redusă a “sfincterului esofagian
inferior” (N:14-40 mmHg)

tulburarea mecanismelor de curăţire esofagiană
disfuncţia gastrică: evacuarea întârziată,
hiperaciditate, presiune abdominală crescută,
reflux dd-g.

  • leziunile mucoasei esofagiene induse de RGE
    reduc presiunea “sfincterului distal” = cerc vicios

fact.favorizanti:prematuritatea,hipoxia neonata-
lă sonda gastr.,atrezie de esofag operată

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

2.2.3. Tablou clinic rge fiz

A

RGE fiziologic: regurgitaţii, vărsături fără efort
sau durere ce apare în timpul sau imediat după
alimentaţie (mai rar în timpul somnului), stare
generală bună, curba ponderală normală;fenome-
nele dispar în perioada trecerii la alimentaţia solidă
şi modificarea posturii (la 18 luni 60%, la 24 luni
80%).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

2.2.4. Tablou clinic rge patologic sugar

A

manifestări digestive: vărsături frecvente, deseori
în jet,voluminoase, asociate cu plâns, iritabilitate,
dificultăţi în alimentaţie, hematemeză, melenă
tulburări respiratorii (prin aspirarea conţinutului
gastric): crize de cianoză şi apnee, tuse cronică,
wheezing, pneumonie cronică sau recurentă, ,
stridor, sughiţ, răguşeală.
manifestări neurologice şi comportamentale:
tulb.somn, agitaţie (după alimente acre),
iritabilitate, pierderea conştienţei, hiperextensia
capului şi atitudine de torsiune (sindrom Sandifer).
alte: anemie, malnuitriţe, tulb.ritm cardiac

Corelaţia cu sindromul de moarte subită a su-    garului şi cu sindromul ‘’aproape pierdut’’(near miss) ?
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

2.2.5. Tablou clinic rge patologic copil

A

durere retrosternală ritmată de alimentaţie,
odinofagie, disfagie, halitoză, apariţia conţinutului
gastric în gură, hematemeză, anemie.
tulburări respiratorii: wheezing recurent,
pneumonie cronică sau recurentă, tuse cronică,
stridor.

17
Q
  1. Dg
A

predominant clinic
examene paraclinice în formele severe sau
rezistente la tratament şi diagnostic clinic incert
măsurarea pH esofagian distal:pH sub 4 este
relevant (metoda gold standard)
esofagograma baritată(poziţie Trendelenburg)
reflectă vag prezenţa refluxului ,dar utilă pentru
evidenţierea anomaliilor anatomice şi funcţionale
echo abdominal: demonstrează episoade de
reflux (peste 4 episoade în 20 minute)
scintigrafia cu Techneţiu: evidenţiază refluxul,
aspiraţia pulmonară, timpul de evacuare gastrică.
endoscopia cu/fără biopsie esofagiană: arată
esofagita.
manometria esofagiană: măsurarea presiunii
sfincterului inferior.
rgr pulmonară: evidenţierea modificărilor
pulmonare.

18
Q

4.1. Dg dif rge secundar

A

RGE secundare(nomalii structurale şi
funcţionale digestive ):
hernia hiatală congenitală prin alunecare: o
parte din stomac se situează deasupra diafrag-
mului; debut neonatal, vărsături abundente,
explozive, în timpul mesei sau imediat postpran-
dial, conţinut alimentar ± striuri sanghinolente, bilă, mucus, denutriţie;diagnosticul este imagistic.
achalazia (spasm cardial, megaesofag
idiopatic): debut la vârsta de copil mic, vărsături cu
conţinut nedigerat, regurgitaţii, disfagie, dureri
retrosternale, mişcări repetitive de deglutiţie;
dg.imagistic

19
Q

4.2. Dg dif alte varsaturi sugar

A

stenoza hipertrofică pilor:anomalie congenitală
(băieţi 80%), debut la vârsta de 2-4 săptămâni
(interval liber !),vărsături explozive postalimentare,
conţine totalitatea laptelui ingerat (sau mai mult),
niciodată bilă; constipaţie, apetit păstrat dar scăde-
re ponderală, deshidratare, unde perisaltice vizibile
parietale,palparea tumorii pilorice; dg.imagistic
Stenoză hipertrofică de pilor:hiperperistaltica şi lipsa de evacuare a stomacului,canal piloric alungit
spasm piloric (vărsături habituale): debur
neonatal,fără interval liber, vărsături postalimanta-
re, cantitate redusă, curba ponderală normală,
uneori diaree prandială; dg.imagistic:staţionarea
îndelungată a substanţei de contrast în stomac,
urmată de evacuare rapidă (legea “ totului sau
nimic “)

20
Q

4.3. Dg dif cu boli metabolice si ereditare

A

metabolismul aminoacizilor (PKU, tirozinoza,
leucinoza,acidemii organice): vărsături cronice cu
debut neonatal sau sugar mic(ulterior caracter
ciclic al vărsăturilor!), asociate cu retard
psihomotor,convulsii, acidoză, cetoză, miros
particular al urinilor, uneori citopenii, anamneză
familială cu deces neonatal neexplicat

metabolism glucidic (intoleranţa la fructoză,
galactozemia): vărsăturile se asociază cu
hepatomegalie, acidoză, eliminarea urinară a
monozaharidelor; evoluţie spre ciroză
hiperplazie congenitală suprarenaliană, forma
virilizantă: vărsături cronice din perioada neo –
natală,semne de virilizare, diaree, deshidratare,
pierdere de sare, distrofie

21
Q

4.4. Dg dif cu boli alergice

A

intoleranţă la proteinele l.v.: vărsături care
însoţesc diareea cronică (cu mucus şi sânge),
alergie cutanată şi respiratorie (rinită, astm),
distrofie.

22
Q

4.5.Dg dif cu sindromul HIC

A

cefalee matinală (trezeşte din
somn), cu caracter cronic, de regulă însoţită de
vărsături care atenuează cefaeea; intensitatea
cefaleei este progresivă, influenţează negativ
activitatea copilului, se accentuează la efort fizic şi la
schimbarea poziţiei capului; la sugar bombează FA,
creşte perimetrului cranian, venele epicraniene sunt
turgescente, uneori apar convulsii şi modificări de
comportament
Diagnostic imagistic, FO, EEG

23
Q

5.1. Tratament conservator

A

Conservator (este suficient în RGE fiziologic)
poziţionarea la sugar şi copil mic: poziţie ventrală,
cu capul într-o parte, cu înclinaţie 30°,numai în
timpul stării de veghe ,în timpul somnului decubit
dorsal,cu aceeaşi înclinaţie, sau poziţie de decubit
lateral stg la 40° ;evitarea semisupinaţiei postpran-
diale (scoică,scaun de maşină)
copilul mare evită să se culce după mese (1-2
ore) şi poziţiila de înclinaţie înainte; nu ridică
obiecte grele
alimentaţia la sugar: îngroşarea laptelui (metode
casnice sau formule AR), reducerea volumului
meselor, evitarea supraalimentaţiei;în caz de eşec
formule de lapte extensiv hidrolizate sau cu
aminoacizi timp de 2-4 săptămâni,înainte de a
decide tratamentul medicamentos; la sugar
alimentat natural mama va evita consumul de lapte
de vacă
alimentaţia la copil: mese mici şi repetate, evitarea
alimentelor şi medicamentelor care scad presiunea
sfincterului şi cresc aciditatea gastrică

educaţia părinţilor,evitarea fumatului activ sau pasiv

24
Q

5.2. Medicamentos

A

1.Prochinetice
domperidona (Motilium) 0,7- 1 mg/kg/zi po în 2 prize
înaintea meselor
eritomicina 1- 3 mg/kg/zi în 3-4 prize(peste vârsta de 1 lună)
2.Antisecretorii (scad aciditatea)
antagonişti de receptori de histamină (anti-H2); în esofagite
uşoare Ranitidina 6 mg/kg/zi în 2-3 prize, Famotidin (aceeaşi
doză);la copil mare Nizatidina
inhibitorii pompei de protoni, în esofagită severă sau
esofag Barrett: omeprazol, lansoprazol 1 mg/kg/zi (peste
vârsta de 1an)
antiacide (agenţi neutralizanţi): Hidroxid de Aluminiu sau
de Magneziu 3-8x1ml/kg po., alginaţi (gaviscon, refalgin 0,25-
1 ml/kg/doză la 4 mese )
agenţi de barieră: sucralfat 4x1g/zi po.

25
Q

5.3. Chirurgical

A

fundoplicatura( în complicaţiile
severe imediate care nu răspund la tratament
medicamentos sau complicaţii tardive)

26
Q

5.4.Strategia terapeutica

A

să fie în concordanţă cu simptomele, tratament
etapizat:

1.poziţionare/îngroşarea alimentelor
2.medicaţie :în forme uşoare alginaţi, în formele
grave supresie acidă (IPP, blocanţi H2)
3.prochinetice cu/fără supresie acidă
4.chirurgical
oprirea treptată a tratamentului (stepdown)
dacă simptomele se ameliorează şi leziunile
morfologice dispar
tratament “on demand”: la şcolari în perioadele
simptomatice sau apariţia factorului provocator
(ex.ora de gimnastică)

27
Q
  1. Complicatii RGE
A

imediate: disfagie, greţuri, meteorism, esofagită
severă, pneumonia recurentă
tardive: distrofie, strictura esofagiană, esofag
Barrett, stază gastrică, hernie hiatală, aderenţe
intestinale.