1.Afectiunile cavitatii bucale

Question 1

Despicatura labio-palatina (DL-P)

Answer 1

lipsa de fuziune pe linia mediană a mugurilor
laterali ai masivului facial în perioada embrionară
frecvenţa 1:600-700 nou-năcuti
forme:
fisura buzei superioare (buza de iepure, cheiloschisis)
fisura buzei şi gingiei superioare (cheilognato-schisis)
despicătura palatină (palatoschisis)
forma complexă (gura de lup, cheilognato-
palatoschisis)
forme fruste:lueta bifidă
forme asociate cu alte anomalii de dezvoltare
(ex.sind. Pierre-Robin,holoprosencefaliea etc)

Question 2

DL-P dg si trat

Answer 2

diagnostic: aspectul clinic este evident la
naştere, diagnostic intrauterin posibil
tratament: complex, constă din intervenţii
planificate, multiple, necesită colaborarea
îndelungată a mai multor specialităţi (chirurg, ORL,
stomatolog, logoped, psiholog şi după caz
genetician, cardiolog, oftalmolog)
chirurgie: închiderea buzei (2-4 luni, minim 5
kg), urmată de închiderea palatului (6-8 luni), apoi
intervenţii corectoare, plastice (buză, nas,
velopalatin etc.)
ORL: tulburări auditive la 10-90%, diagnostic şi
intervenţie precoce (condiţia dezvoltării vorbirii)
logopedie: stimularea vorbirii, corectarea vorbirii
nazonate
- technica adaptată a alimentaţiei la vârsta de sugar
sfat genetic
prevenţie: acid folic
sindromul Pierre-Robin (secvenţa Robin):
despicătura palatină, microretrognaţie, retropoziţia
limbii este responsabilă de tulburările respiratorii la
naştere

Question 3

Macroglosia

Answer 3

• limba depăşeşte arcurile maxilare şi fanta labială,
  hipersalivaţie, tulburări de nutriţie şi vorbire
  forme: congenitale (hemangiom, limfangiom etc.),
  dobândite (hipotiroidism, MPZ, macroglosia relativă)
  tratament chirurgical

Question 4

Ankiloglosia

Answer 4

inserţia unui fren scurt până la marginea
anterioară a limbii, uneori aspect bifid al limbii
nu apar tulburări de vorbire sau supt
secţionarea la 8-10 luni (a evita excesele!)

Question 5

Limba plicaturata (scrotala)

Answer 5

şanţuri transversale pe faţa dorsală a limbii,
neregulate, adânci, amprente dentare laterale
forma izolată (aut.dom.) apare la 3-4 ani, forme
asociate cu s.Down, s.Melkerson-Rosenthal
se accentuează la pubertate, nu produce
tulburări

Question 6

Limba geografica

Answer 6

anomalie constituţională, proces accelerat de
descuamare şi regenerare papilară, în cicluri de 3-
7 zile
iniţial apar zone circulare alb cenuşii, uşor
proeminente şi bine delimitate, acestea se extind
spre periferie (aspect migrator), devin confluente
(aspect de hartă)
nu sunt elemente subiective
se poate asocia cu l. plicaturată,atopie,psoriazis
nu necesită tratament

Question 7

Parotidele

Answer 7

acute (urliene, supurate)
recurente (streptococ viridans), se remite la
pubertate

Question 8

Sindrom Mikulitz

Answer 8

tumefacţia glandei salivare şi lacrimale,
reducerea secreţiilor (uscăciunea gurii, absenţa
lacrimilor)
există forme primare şi secundare (leucemii,
limfoame etc.)

Question 9

Ranula

Answer 9

chist mucos retenţional al glandei sublinguale,
apare ca o formaţiune moale, translucidă pe planşeul
bucal
tratament chirurgical

Question 10

Anodontia

Answer 10

parţială sau totală
deseori se asociază cu alte tulburări ectodermale
(displazia ectodermală anhidrotică)

Question 11

Dinti natali

Answer 11

dentiţie normală sau supranumerară
accidente: amputarea apicală a limbii copilului
în cursul travaliului, muşcarea mamelonului,
detaşarea şi aspirarea
tratament: extracţie

Question 12

Eruptia prematura

Answer 12

dacă întreaga dentiţie erupe vom exclude
hipopituitarismul

Question 13

Eruptia intarziata

Answer 13

cauze locale: dinţi primari reţinuţi, dinţi
supranumerari, malpoziţii
cauze generale: nutriţionale (rahitism), endocrine
(hipotiroidism)

Question 14

Malpozitii si anomalii

Answer 14

4.5.Malpoziţii, anomalii de implantare
4.6.Anomalii de formă şi dimensiune: macrodonţia,
microdonţia, cu incizură semilunară etc.

Question 15

Caria dentara

Answer 15

leziune distructivă a ţesutului dentar calcificat
factori exogeni: demineralizante (acizii din
glucidele alimentare), deficit de fluor, mangan
factori endogeni: ereditate, sistemul neuroendocrin
profilaxie: evitarea hidrocarbonatelor între mese,
toaleta bucală, periaj sistematic, fluor 0,25-0,5
mg/kg/zi (dacă apa potabilă are fluor sub 0,3 ppm)

Question 16

Stomatitele Def

Answer 16

stomatita reprezintă inlamaţia mucoasei bucale, de etiologie variată, apărută în urma perturbării ecosistemului din mediul bucal.

Question 17

5.2.1.Stomatita micotica etiologie

Answer 17

candida albicans; are frecvenţă mare la nou născuţi, prematuri, copii cu deficienţe nutriţionale şi imunitare, boli debilitante, antibioterapie po îndelungată, corticoizi inhalator.

Question 18

5.2.2 Tablou clinic si dg dif

Answer 18

Tablou clinic:mucoasa bucală acoperită cu
depozit albicios, uşor aderent, uneori confluent,
mucoasa subjacentă eritematoasă, nedureroasă.
La copiii cu imunodeficienţă leziunile sunt dureroase
apar şi alte localizări, tulburări de alimentaţie,diaree.
5.2.3.Dg.diferenţial:
limba geografică
lapte coagulat
limba saburală(“oglinda “mucoasei digestive)

Question 19

5.2.4. Tratamentul

Answer 19

alcalinizarea mucoasei bucale: sol.bicarbonatate
antifungice topice (nistatin, miconazol, amphotericin)
antifungice po (fluconazol, itraconazol) dacă nu avem
răspuns la tratament topic şi copiii cu imunitate
compromisă

Question 20

5.3.1Gingivostomatita acuta herpetica etiologie

Answer 20

VHS tip 1(90%); incidenţa maximă 2-3
ani;; erupţia dentară favorizează apariţia; extrem de
contagioasă (microepidemii în colectivităţi de copii)

Question 21

5.3.2 Tablou clinic

Answer 21

debut brusc, febră mare, stare
generală alterată, sialoree, foetor bucal, disfagie,
tulburări digestive; uneori gingivita precede apariţia
veziculelor;afecţiunea este severă!
după 1-2 zile apar vezicule, care se transformă
rapid în ulceraţii de 2-10 mm diam. cu margine
congestivă, acoperite cu membrană gălbuie;
localizare în orice regiune a cavităţii bucale +
buze; adenopatie submandibulară satelită,
alimentaţie dificilă,deshidratare
la copilul cu imunodeficienţă leziunile apar şi pe piele
evoluţie autolimitată: durerea dispare în 2-4 zile,
epitelizare în 5-9 zile; poate recidiva !
complicaţii:keratoconjunctivită,encefalită,suprainf.

Question 22

5.3.3. Dg dif

Answer 22

Diagnostic dif.(vezi alte stomatite veziculoase
şi stomatitele buloase)

Obs.S-a identificat şi forma recidivantă de stomatita herpetică
reactivarea virusului latent,cantonat în ggl.nv.trigeminal
cauze:deficit imun,stress,lumina UV,frig,traumatisme loca-
le, IACRS
forme:labială simplă,bucală(la imunodeficienţi)
în cazuri incerte diagnostic serologic

Question 23

5.3.4. Tratament

Answer 23

Tratamentul stomatitei herpetice
aport lichidian şi caloric (la nevoie parenteral)
combaterea febrei şi durerii
trat.local:dezinfecţie cu sol.clorhexidin 0,2% la 4
ore, sol.vâscoasă de xilocaină 2%, aftolizol,aciclo-
vir
în formele grave aciclovir, isoprinosine pe cale
generală
antibiotice în caz de suprainfecţie

Question 24

5.4. Alte stomatite veziculoase

Answer 24

herpangina (Coxsackie A 1-10,B 2-5,echo 18,
entero 71): leziuni veziculoase 1-3 mm diam. pe fond
eritematos cu localizare faringoamigdaliană,rareori se
extinde pe mucoasa bucală ,uneori febră,vărsături; microepidemii în colectivităţi;tratament simptomatic

sindrom “gură-mână-picior” (Coxsackie A 16,echo):
stomatită veziculoasă + leziuni veziculoase pe
fond eritematos la nivelul extremităţilor;tratament
simptomatic
stomatita aftoasă (aftele habituale): ulceraţii
recidivante, dureroase ale mucoasei bucale,bule,
solitare sau multiple,neprecedate de vezicule (! ),
dar precedate de senzaţie de arsură,înţepătură cu
2-48 ore înainte,uneori apar pe mucoasa genitală,nu
se necrozează;se vindecă spontan în 10-14 zile,
cauză incertă: infecţii, alergii, neutropenia,reacţii la
medicamente,carenţe vitaminice,factori endocrini,
stres emoţional, traumatisme; cercetările recente
pledează pentru mecanism autoimun. Nu este
infecţie herpetică !

Question 25

5.5.1. Stomatite buloase etiologie

Answer 25

agenţi fizici, chimici, medicamentoşi
şi în cadrul dermatozelor buloase,mai rar infecţii

Question 26

5.5.2. Tablou

Answer 26

ectodermoza pluriorificială Stevens-Johnson (o
formă a eritemului polimorf): leziunile buloase pe
buză, limbă, gingii, se asociază cu rinită,
conjunctivită, leziuni genitourinare şi anale, cu
evoluţie în pusee.
necroliza epidermică toxică*: factori medicamen-
toşi (barbiturice, sulfamide, AINS), uneori S.aureus,
Mycoplasma;declanşează decolări cutanate masive
şi stomatită erozivă,difuză, alterarea stării generale

Obs.cele două entităţi de mai sus constituie grade diferite de extindere ale formei severe de eritem polimorf,s.Stevens-Johnson atinge max.
30% din suprafaţa corporală iar NET peste 30%

• s.Lyell (nomenclatura veche)

Question 27

5.5.3. Tratament

Answer 27

tratament:
^ se întrerup medicamentele precipitante posibile
^ echilibrare hidroelectrolitică,alim.parenterală
^ îngrijirea mucoaselor şi pielii(suprainfecţie!)
^ corticoizi iv
^ IGIV

Question 28

5.6.1. Stomatita ulcero-necrotica etiologie

Answer 28

floră microbiană asociată, formată
din spirochete şi fusobacterii (etiologie sau
suprainfecţie?); de obicei apare pe teren particular:
boli anergizante, neutropenie,leucemie, malnutritie

Question 29

5.6.2. Tablou clinic

Answer 29

pe fondul mucoasei eritematoase
apar ulcere, necroze acoperite cu false membrane,
foetor bucal, hipersalivaţie, adenopatie cervicală,
stare generală alterată, febră, tulburări de
alimentaţie; poate evolua spre necroza structurilor
faciale (noma)
stomatitele din bolile hematologice: caracter
ulceronecrotic; semnele bolii de fond
(agranulocitoza, leucemii acute); la bolnavul cu
radioterapie sau tratament citostatic apare
mucositisul (are multe trepte de severitate,de la eritem până la ulceraţie,cu sau fără tulburări de alimentaţie))

Question 30

5.6.3. Tratament

Answer 30

alimentaţie parenterală
antibiotice: penicilina, cefalosporină,
metronidazol
tratament local: îndepărtarea ţesutului necrotic,
antiseptice, (apă oxigenată, glicerină boraxată),
anestezice (anestezin 1%)
tratamentul bolii de fond

Question 31

5.7. Forme particulare

Answer 31

stomatitele din bolile inflamatoare intestinale
(boala Crohn,colită ulcerativă) şi celiachie;tablou
de stomatite recidivante(afte),pot preceda
manifestările digestive
stomatitele din febre recurente,autoinflamatoare
* boli autoinflamatorii:răspuns anormal al imuni-tăţii înnăscute la agresiuni,cu producţie crescută
de IL-1
* forme:familiale(sindr hiper IgD),nefamiliale
(PFAPA)
*febră periodică,stomatita aftoasă,adenită cervicală)