1.Afectiunile cavitatii bucale Flashcards
Despicatura labio-palatina (DL-P)
lipsa de fuziune pe linia mediană a mugurilor
laterali ai masivului facial în perioada embrionară
frecvenţa 1:600-700 nou-năcuti
forme:
fisura buzei superioare (buza de iepure, cheiloschisis)
fisura buzei şi gingiei superioare (cheilognato-schisis)
despicătura palatină (palatoschisis)
forma complexă (gura de lup, cheilognato-
palatoschisis)
forme fruste:lueta bifidă
forme asociate cu alte anomalii de dezvoltare
(ex.sind. Pierre-Robin,holoprosencefaliea etc)
DL-P dg si trat
diagnostic: aspectul clinic este evident la
naştere, diagnostic intrauterin posibil
tratament: complex, constă din intervenţii
planificate, multiple, necesită colaborarea
îndelungată a mai multor specialităţi (chirurg, ORL,
stomatolog, logoped, psiholog şi după caz
genetician, cardiolog, oftalmolog)
chirurgie: închiderea buzei (2-4 luni, minim 5
kg), urmată de închiderea palatului (6-8 luni), apoi
intervenţii corectoare, plastice (buză, nas,
velopalatin etc.)
ORL: tulburări auditive la 10-90%, diagnostic şi
intervenţie precoce (condiţia dezvoltării vorbirii)
logopedie: stimularea vorbirii, corectarea vorbirii
nazonate
- technica adaptată a alimentaţiei la vârsta de sugar
sfat genetic
prevenţie: acid folic
sindromul Pierre-Robin (secvenţa Robin):
despicătura palatină, microretrognaţie, retropoziţia
limbii este responsabilă de tulburările respiratorii la
naştere
Macroglosia
- limba depăşeşte arcurile maxilare şi fanta labială,
hipersalivaţie, tulburări de nutriţie şi vorbire
forme: congenitale (hemangiom, limfangiom etc.),
dobândite (hipotiroidism, MPZ, macroglosia relativă)
tratament chirurgical
Ankiloglosia
inserţia unui fren scurt până la marginea
anterioară a limbii, uneori aspect bifid al limbii
nu apar tulburări de vorbire sau supt
secţionarea la 8-10 luni (a evita excesele!)
Limba plicaturata (scrotala)
şanţuri transversale pe faţa dorsală a limbii,
neregulate, adânci, amprente dentare laterale
forma izolată (aut.dom.) apare la 3-4 ani, forme
asociate cu s.Down, s.Melkerson-Rosenthal
se accentuează la pubertate, nu produce
tulburări
Limba geografica
anomalie constituţională, proces accelerat de
descuamare şi regenerare papilară, în cicluri de 3-
7 zile
iniţial apar zone circulare alb cenuşii, uşor
proeminente şi bine delimitate, acestea se extind
spre periferie (aspect migrator), devin confluente
(aspect de hartă)
nu sunt elemente subiective
se poate asocia cu l. plicaturată,atopie,psoriazis
nu necesită tratament
Parotidele
acute (urliene, supurate)
recurente (streptococ viridans), se remite la
pubertate
Sindrom Mikulitz
tumefacţia glandei salivare şi lacrimale,
reducerea secreţiilor (uscăciunea gurii, absenţa
lacrimilor)
există forme primare şi secundare (leucemii,
limfoame etc.)
Ranula
chist mucos retenţional al glandei sublinguale,
apare ca o formaţiune moale, translucidă pe planşeul
bucal
tratament chirurgical
Anodontia
parţială sau totală
deseori se asociază cu alte tulburări ectodermale
(displazia ectodermală anhidrotică)
Dinti natali
dentiţie normală sau supranumerară
accidente: amputarea apicală a limbii copilului
în cursul travaliului, muşcarea mamelonului,
detaşarea şi aspirarea
tratament: extracţie
Eruptia prematura
dacă întreaga dentiţie erupe vom exclude
hipopituitarismul
Eruptia intarziata
cauze locale: dinţi primari reţinuţi, dinţi
supranumerari, malpoziţii
cauze generale: nutriţionale (rahitism), endocrine
(hipotiroidism)
Malpozitii si anomalii
4.5.Malpoziţii, anomalii de implantare
4.6.Anomalii de formă şi dimensiune: macrodonţia,
microdonţia, cu incizură semilunară etc.
Caria dentara
leziune distructivă a ţesutului dentar calcificat
factori exogeni: demineralizante (acizii din
glucidele alimentare), deficit de fluor, mangan
factori endogeni: ereditate, sistemul neuroendocrin
profilaxie: evitarea hidrocarbonatelor între mese,
toaleta bucală, periaj sistematic, fluor 0,25-0,5
mg/kg/zi (dacă apa potabilă are fluor sub 0,3 ppm)
Stomatitele Def
stomatita reprezintă inlamaţia mucoasei bucale, de etiologie variată, apărută în urma perturbării ecosistemului din mediul bucal.
5.2.1.Stomatita micotica etiologie
candida albicans; are frecvenţă mare la nou născuţi, prematuri, copii cu deficienţe nutriţionale şi imunitare, boli debilitante, antibioterapie po îndelungată, corticoizi inhalator.
5.2.2 Tablou clinic si dg dif
Tablou clinic:mucoasa bucală acoperită cu
depozit albicios, uşor aderent, uneori confluent,
mucoasa subjacentă eritematoasă, nedureroasă.
La copiii cu imunodeficienţă leziunile sunt dureroase
apar şi alte localizări, tulburări de alimentaţie,diaree.
5.2.3.Dg.diferenţial:
limba geografică
lapte coagulat
limba saburală(“oglinda “mucoasei digestive)
5.2.4. Tratamentul
alcalinizarea mucoasei bucale: sol.bicarbonatate
antifungice topice (nistatin, miconazol, amphotericin)
antifungice po (fluconazol, itraconazol) dacă nu avem
răspuns la tratament topic şi copiii cu imunitate
compromisă
5.3.1Gingivostomatita acuta herpetica etiologie
VHS tip 1(90%); incidenţa maximă 2-3
ani;; erupţia dentară favorizează apariţia; extrem de
contagioasă (microepidemii în colectivităţi de copii)
5.3.2 Tablou clinic
debut brusc, febră mare, stare
generală alterată, sialoree, foetor bucal, disfagie,
tulburări digestive; uneori gingivita precede apariţia
veziculelor;afecţiunea este severă!
după 1-2 zile apar vezicule, care se transformă
rapid în ulceraţii de 2-10 mm diam. cu margine
congestivă, acoperite cu membrană gălbuie;
localizare în orice regiune a cavităţii bucale +
buze; adenopatie submandibulară satelită,
alimentaţie dificilă,deshidratare
la copilul cu imunodeficienţă leziunile apar şi pe piele
evoluţie autolimitată: durerea dispare în 2-4 zile,
epitelizare în 5-9 zile; poate recidiva !
complicaţii:keratoconjunctivită,encefalită,suprainf.
5.3.3. Dg dif
Diagnostic dif.(vezi alte stomatite veziculoase
şi stomatitele buloase)
Obs.S-a identificat şi forma recidivantă de stomatita herpetică
reactivarea virusului latent,cantonat în ggl.nv.trigeminal
cauze:deficit imun,stress,lumina UV,frig,traumatisme loca-
le, IACRS
forme:labială simplă,bucală(la imunodeficienţi)
în cazuri incerte diagnostic serologic
5.3.4. Tratament
Tratamentul stomatitei herpetice
aport lichidian şi caloric (la nevoie parenteral)
combaterea febrei şi durerii
trat.local:dezinfecţie cu sol.clorhexidin 0,2% la 4
ore, sol.vâscoasă de xilocaină 2%, aftolizol,aciclo-
vir
în formele grave aciclovir, isoprinosine pe cale
generală
antibiotice în caz de suprainfecţie
5.4. Alte stomatite veziculoase
herpangina (Coxsackie A 1-10,B 2-5,echo 18,
entero 71): leziuni veziculoase 1-3 mm diam. pe fond
eritematos cu localizare faringoamigdaliană,rareori se
extinde pe mucoasa bucală ,uneori febră,vărsături; microepidemii în colectivităţi;tratament simptomatic
sindrom “gură-mână-picior” (Coxsackie A 16,echo):
stomatită veziculoasă + leziuni veziculoase pe
fond eritematos la nivelul extremităţilor;tratament
simptomatic
stomatita aftoasă (aftele habituale): ulceraţii
recidivante, dureroase ale mucoasei bucale,bule,
solitare sau multiple,neprecedate de vezicule (! ),
dar precedate de senzaţie de arsură,înţepătură cu
2-48 ore înainte,uneori apar pe mucoasa genitală,nu
se necrozează;se vindecă spontan în 10-14 zile,
cauză incertă: infecţii, alergii, neutropenia,reacţii la
medicamente,carenţe vitaminice,factori endocrini,
stres emoţional, traumatisme; cercetările recente
pledează pentru mecanism autoimun. Nu este
infecţie herpetică !
5.5.1. Stomatite buloase etiologie
agenţi fizici, chimici, medicamentoşi
şi în cadrul dermatozelor buloase,mai rar infecţii
5.5.2. Tablou
ectodermoza pluriorificială Stevens-Johnson (o
formă a eritemului polimorf): leziunile buloase pe
buză, limbă, gingii, se asociază cu rinită,
conjunctivită, leziuni genitourinare şi anale, cu
evoluţie în pusee.
necroliza epidermică toxică*: factori medicamen-
toşi (barbiturice, sulfamide, AINS), uneori S.aureus,
Mycoplasma;declanşează decolări cutanate masive
şi stomatită erozivă,difuză, alterarea stării generale
Obs.cele două entităţi de mai sus constituie grade diferite de extindere ale formei severe de eritem polimorf,s.Stevens-Johnson atinge max.
30% din suprafaţa corporală iar NET peste 30%
- s.Lyell (nomenclatura veche)
5.5.3. Tratament
tratament:
^ se întrerup medicamentele precipitante posibile
^ echilibrare hidroelectrolitică,alim.parenterală
^ îngrijirea mucoaselor şi pielii(suprainfecţie!)
^ corticoizi iv
^ IGIV
5.6.1. Stomatita ulcero-necrotica etiologie
floră microbiană asociată, formată
din spirochete şi fusobacterii (etiologie sau
suprainfecţie?); de obicei apare pe teren particular:
boli anergizante, neutropenie,leucemie, malnutritie
5.6.2. Tablou clinic
pe fondul mucoasei eritematoase
apar ulcere, necroze acoperite cu false membrane,
foetor bucal, hipersalivaţie, adenopatie cervicală,
stare generală alterată, febră, tulburări de
alimentaţie; poate evolua spre necroza structurilor
faciale (noma)
stomatitele din bolile hematologice: caracter
ulceronecrotic; semnele bolii de fond
(agranulocitoza, leucemii acute); la bolnavul cu
radioterapie sau tratament citostatic apare
mucositisul (are multe trepte de severitate,de la eritem până la ulceraţie,cu sau fără tulburări de alimentaţie))
5.6.3. Tratament
alimentaţie parenterală
antibiotice: penicilina, cefalosporină,
metronidazol
tratament local: îndepărtarea ţesutului necrotic,
antiseptice, (apă oxigenată, glicerină boraxată),
anestezice (anestezin 1%)
tratamentul bolii de fond
5.7. Forme particulare
stomatitele din bolile inflamatoare intestinale
(boala Crohn,colită ulcerativă) şi celiachie;tablou
de stomatite recidivante(afte),pot preceda
manifestările digestive
stomatitele din febre recurente,autoinflamatoare
* boli autoinflamatorii:răspuns anormal al imuni-tăţii înnăscute la agresiuni,cu producţie crescută
de IL-1
* forme:familiale(sindr hiper IgD),nefamiliale
(PFAPA)
*febră periodică,stomatita aftoasă,adenită cervicală)
