testament Flashcards
Introducere
primul volum de poezii “Cuvinte potrivite”(1927); cea mai cunoscuta arta poetica din lirica romaneasca.
Tema
conceptia despre arta a lui Arghezi, defineste pragmatic intreaga creatia lirica in care cuvantul este atotputernic, iar opera este produsul harului divin si al trudei.
Semnificatia titlului (I)
un act prin care o persoana lasa bunurile sale urmasilor, in poezie acesta reprezentand relatia spirituala dintre generatii, precum si responsabilitatea urmasilor fata de mostenire.
Semnificatia titlului (II)
Legatura cu Noul Testament si Vechiul Testament, dar si cu Testamentul literar al lui Ienichita Vacarescu.
Semnificatia tiltlui (III)
“act oficial” intocmit de poet, prin care lasa mostenire urmasilor opera sa literara: “Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte”
Incipit
negatie - accentueaza valoare deosebita a mostenirii. Aceasta este o acumula spirituala “de la strabunii mei”, realizata cu mult efort si in mod evolutiv: “Prin rapi si gropi adanci/Suite de batranii mei pe branci”
Traditie strabuna
continuarea operei infaptuite de stramosi constituie o treapta in evolutia spirituala a omenirii, sugerata prin “fiule”, o adresare directa, care da poeziei un ton familiar, intim, care aproprie generatiile trecute de cele curente si viitoare: “Si care, tanar, sa le urci le-asteapta,/ Cartea mea-i, fiule, o treapta”
Importanta cartii
capataiul civilizatiei omenesti, cu indemnul, din nou adresat direct, de a respecta acest bun spiritual si de a-l duce spre progres: “Asaz-o cu credinta capatai,/ Ea e hrisovul vostru cel dintai”.
Importanta cartii (II)
loc central in aceasta arta poetica; reprezinta un element de recurenta, si are mai multe semnificatii pe parcursul poeziei.
Evolutia spirituala
de la munca fizica, omeneriea a progresat catre o activitate intelectuala, ideatica: “Ca sa schimbam acum, intaia oara/ Sapa-n condei si brazada-n calimara”
Limbajul
vine din vorbirea batranilor, din limba populara (“Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite”, poetul a “ivit cuvinte potrivite”. Inovatia stilistica face ca poetul sa valorifice cuvintele in sens estetic, sale dea o noua semnificatie, deoarece la Arghezi cuvantul este atotputernic
Cuvantul arghezian (I)
omnipotent, el poate sa mangaie sau se pedepseasca: “Am luat oacara, si tarcand usure/ Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure”
Cuvantul arghezian (II)
divin, dat de la Dumnezeu, poetul facand trimitere la Biblie, unde se spune ca “mai intai a facut cuvantul”, iar generatiile viitoare au datoria de a-l pastra si inalta.
Lirismul subiectiv
atitudinea poetica transmisa in mod direct; marcile subiectivitatii
Eul liric
eu/noi, eu/tatal- fiul (in dialogul imaginar initial), “de la strabunii mei pana la tine” ( in relatia “strabunii”- eu- tu ), Robul- Domnul (finalul poeziei)